TUMU PARAU HAAPIIRAA 41
HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa
Eaha te haapii mai i na 40 mahana hopea o Iesu i te fenua?
“E 40 mahana to ratou iteraa ia ˈna e to ˈna faataaraa ia ratou i te Faatereraa arii a te Atua.”—OHI. 1:3.
MANAˈO FAUFAA
E nafea ia pee i te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai i na 40 mahana hopea i nia i te fenua?
1-2. Eaha tei tupu a haere ai e piti pǐpǐ a Iesu i Emausa?
TEI te 16 no Nisana tatou i te matahiti 33. Te oto ra e te riaria ra te mau pǐpǐ. E piti o ratou tei faarue ia Ierusalema no te haere i Emausa, te hoê oire iti hau atu i te 11 kilometera i te atea ia Ierusalema. Ua toaruaru raua no te mea ua haapohehia Iesu, to raua Fatu. I tiaturi na raua e faatupu te Mesia i te mau mea faahiahia, ua pohe râ o ˈna i teie nei. Tera râ, e tupu te tahi ohipa manaˈo-ore-hia.
2 Tapiri maira te hoê taata ia raua. Faatia ˈtura na pǐpǐ i tei tupu no Iesu. Haamata ihora teie taata i te faaite i te tahi mau mea eita e moˈehia ia raua. Faataa ihora oia ‘i ta Mose e tae roa ˈtu i ta te mau peropheta atoa’ i parau no nia i te Mesia e no te aha oia e haamauiuihia ˈi a pohe atu ai. I to ratou taeraa ˈtu i Emausa, faaite maira teie taata o ˈna o Iesu tei faatiahia mai. Eita e ore ua oaoa roa na pǐpǐ i te iteraa e ua faatiahia mai te Mesia.—Luka 24:13-35.
3-4. Eaha tei tupu no te mau pǐpǐ a Iesu e eaha ta tatou e haapii mai i roto i teie tumu parau? (Ohipa 1:3)
3 Ua fa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te roaraa o na 40 mahana hopea i te fenua.a (A taio i te Ohipa 1:3.) I tera area taime, aita faahou ta ˈna mau pǐpǐ i oto e i riaria, ua oaoa râ e ua itoito roa no te poro e haapii i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii.
4 E faufaahia tatou i ta Iesu i rave i na 40 mahana hopea i te fenua. I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou mea nafea Iesu (1) i te faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ, (2) i te faataaraa ˈtu â i te mau Papai e (3) i te faaineineraa ia ratou ia amo i te mau hopoia rahi aˈe. E hiˈo atoa tatou e nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu.
A FAAITOITO IA VETAHI Ê
5. No te aha te mau pǐpǐ a Iesu i hinaaro ai i te faaitoitoraa?
5 Ua hinaaro mau â te mau pǐpǐ i te faaitoitoraa. No te aha? Ua haapae ratou i to ratou fare, utuafare e te ohipa no te pee ia Iesu. (Mat. 19:27) Te tahi atu ua rave-ino-hia no to ratou riroraa mai ei pǐpǐ. (Ioa. 9:22) Ua rave ratou i teie mau haapaeraa no te mea ua tiaturi ratou o Iesu te Mesia fafauhia. (Mat. 16:16) I to Iesu râ haapoheraahia, ua oto e ua toaruaru ratou no te mea aita ratou i ite eaha te tupu i muri mai.
6. Eaha ta Iesu i rave i to ˈna faatiaraahia mai?
6 Ua taa ia Iesu i te oto o ta ˈna mau pǐpǐ, e ere no te mea ua paruparu to ratou faaroo. No reira i to ˈna faatiaraahia mai, ua faaitoito oia i to ˈna mau hoa. Ei hiˈoraa, a taˈi ai Maria Magadala i pihai iho i te menema, ua fa Iesu ia ˈna. (Ioa. 20:11, 16) Ua fa atoa oia i na pǐpǐ e piti faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. Ua fa atoa Iesu i te aposetolo Petero. (Luka 24:34) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Iesu? E hiˈo anaˈe eaha tei tupu i to ˈna faraa ˈtu ia Maria Magadala.
7. Ia au i te Ioane 20:11-16, eaha te huru o Maria e eaha ta Iesu i rave no ˈna? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
7 A taio i te Ioane 20:11-16. I te poipoi o te 16 no Nisana, ua haere te tahi mau vahine i te menema i te vahi i tuuhia ˈi te tino o Iesu. (Luka 24:1, 10) O Maria Magadala hoê o ratou. I to ˈna taeraa ˈtu i te menema, aita faahou te tino o Iesu i roto. Haere atura oia e faaite ia Petero raua Ioane e horo atura ratou e toru i te menema. I to Petero raua Ioane iteraa e aita iho â te tino o Iesu, ua hoˈi raua i te fare. O Maria râ, aita ïa. Ua faaea o ˈna i reira, a taˈi noa ˈi. Aita o ˈna i ite to reira o Iesu. Te hiˈo noa ra oia i teie vahine taiva ore e taˈi ra, e ua hinaaro roa o ˈna e tamahanahana ia ˈna. No reira Iesu i fa ˈtu ai ia Maria e i faaitoito ai ia ˈna. Ua paraparau Iesu ia ˈna e ua ani oia ia faaite Maria i to ˈna mau taeae e ua faatiahia mai o ˈna.—Ioa. 20:17, 18.
A pee ia Iesu ma te hiˈo maite o vai te hinaaro i te faaitoitoraa a faaite atu ai i te aumihi (A hiˈo i te paratarafa 7)
8. E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu?
8 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu? Mea rahi te ravea no te faaitoito i te mau taeae e tuahine ia tavini ia Iehova mai te peu, mai ia Iesu ua ite tatou eaha ta ratou e faaruru nei a faaite atu ai i te aumihi. Teie te hiˈoraa o tuahine Jocelyn, ua pohe to ˈna tuahine. Te na ô ra o ˈna: “Ua oto vau e rave rahi avaˈe te maoro.” Ua titau-manihini te hoê taeae e ta ˈna vahine ia ˈna i to raua nei fare e ua faaroo maitai raua ia ˈna e ua parau atu e mea faufaa roa o ˈna no Iehova. Te faatia ra Jocelyn: “Ua oti roa vau. E au ra e te paremo ra vau. Tera râ, ua faaohipa Iehova i teie taeae e ta ˈna vahine no te faaora mai ia ˈu. Ua tauturu rahi mai raua ia tamau noa vau i te tavini ia Iehova.” O tatou atoa te nehenehe e faaitoito ia vetahi ê ma te faaroo ia haamahora mai ratou i to ratou aau. A na reira ˈi, e itoitohia ratou no te tavini ia Iehova.—Roma 12:15.
A TAUTURU IA VETAHI Ê IA FERURI I TE PARAU A TE ATUA
9. Eaha te fifi ta te mau pǐpǐ a Iesu i faaruru e mea nafea o ˈna i te tautururaa ia ratou?
9 Ua tiaturi te mau pǐpǐ a Iesu i te Parau a te Atua e ua tutava ratou i te faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. (Ioa. 17:6) Noa ˈtu râ, ua ite Iesu e aita paha ratou i taa no te aha o ˈna i haapohehia ˈi mai te hoê taata ino. Ua taa ia Iesu e ua feaa ratou no te mea aita ratou i taa maitai i te mau Papai. (Luka 9:44, 45; Ioa. 20:9) No reira o ˈna i tauturu ai ia ratou ia taa eaha te auraa o ta ratou e taio ra. E hiˈo anaˈe eaha ta ˈna i rave i to ˈna faraa ˈtu i na pǐpǐ i nia i te purumu no Emausa.
10. Mea nafea Iesu i te tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa o ˈna iho â te Mesia? (Luka 24:18-27)
10 A taio i te Luka 24:18-27. A tapao na e aita Iesu i faaite oioi i na piti pǐpǐ o vai o ˈna, ua ui râ oia ia raua. No te aha? Ua hinaaro paha o ˈna e ite i to raua mau manaˈo e huru aau. I tiaturi na raua e na Iesu e faaora i te nunaa Iseraela i te hau Roma. Ua faaroo maitai Iesu ia raua e ua faaohipa oia i te mau Papai no te tauturu atu ia taa e ua tupu te tahi mau parau tohu.b I tera po, ua farerei Iesu i te tahi atu mau pǐpǐ e ua faataa atoa i teie mau parau ia ratou. (Luka 24:33-48) Eaha te haapii mai i teie aamu?
11-12. (1) Eaha te haapii mai i ta Iesu huru haapiiraa i te pue parau mau Bibilia? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.) (2) Mea nafea te hoê taeae i te tautururaa i ta ˈna piahi?
11 E nafea ia pee i te hiˈoraa o Iesu? Na mua roa, a haapii ai i te taata i te Bibilia, a faaohipa i te mau uiraa tano maitai no te tauturu ia ratou ia faaite eaha to ratou manaˈo e huru aau. (Mas. 20:5) Ia taa ia oe to ratou huru, a faaite atu i te irava Bibilia e tano maitai i to ratou tupuraa. Eiaha roa ˈtu e parau ia ratou eaha te rave, a tauturu râ ia ratou ia feruri i ta ratou haapiiraa e e nafea ia faaohipa i te reira i roto i to ratou oraraa. Teie te hiˈoraa o taeae Nortey no Ghana.
12 Ua haamata Nortey i te haapii i te Bibilia i te 16raa o to ˈna matahiti. I muri iho râ, ua faaruru oia i te patoiraa a to ˈna utuafare. Eaha tei tauturu ia ˈna ia mau papu? Ua faaohipa te taeae e faatere ra i ta ˈna haapiiraa i te Mataio pene 10 no te faataa e e hamani-ino-hia te mau Kerisetiano mau. Te na ô ra Nortey: “Haamataraa iho â te patoiraa, ua papu ia ˈu e tera te parau mau.” Ua faaite atoa te taeae i te Mataio 10:16 no te tauturu ia Nortey ia haapao maitai e ia faatura i to ˈna mau fetii a faataa ˈi ia ratou i ta ˈna mau tiaturiraa. I to ˈna bapetizoraahia, ua hinaaro oia e riro mai ei pionie. Ua titau râ to ˈna papa ia haere o ˈna i te haapiiraa tuatoru. Aita te taeae i parau ia Nortey eaha te rave, ua tauturu râ ia ˈna ia feruri i te mau aratairaa Bibilia. Faaoti ihora Nortey e riro mai ei pionie. Tiahi atura to ˈna papa ia ˈna. Eaha to Nortey huru i roto i tera tupuraa? Te parau ra o ˈna: “Ua papu ia ˈu e ua tano iho â ta ˈu faaotiraa.” Ia rave tatou i te taime no te tauturu ia vetahi ê ia feruri i te mau Papai, te tauturu ra tatou ia ratou ia riro mai ei Kerisetiano paari i te pae varua.—Eph. 3:16-19.
A pee ia Iesu ma te tauturu ia vetahi ê ia feruri i te mau Papai (A hiˈo i te paratarafa 11)e
A FAAINEINE I TE MAU TAEAE IA AMO I TE MAU HOPOIA
13. Eaha ta Iesu i rave ia tamau noa te ohipa pororaa i to ˈna hoˈiraa i te raˈi? (Ephesia 4:8)
13 A ora ˈi i te fenua, ua rave iho â Iesu i ta to ˈna Metua i ani ia ˈna. (Ioa. 17:4) Aita râ o ˈna i manaˈo noa ˈˈe e o ˈna anaˈe te nehenehe e rave i tera ohipa. I te roaraa o ta ˈna taviniraa e toru matahiti e te afa, ua faaineine oia ia vetahi ê. E hou oia a hoˈi ai i te raˈi, ua horoa o ˈna i ta ˈna mau pǐpǐ, te hopoia e haapao i te mau mamoe a Iehova, te ohipa pororaa e haapiiraa i te taata. Ua hau i te 20 matahiti to vetahi o ratou. (A taio i te Ephesia 4:8.) Mea nafea ïa to Iesu faaineineraa i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore e te itoito ia amo i teie mau hopoia?
14. Eaha ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ i te roaraa o na 40 mahana hopea i te fenua? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
14 Ua horoa Iesu i te aˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ ma te here. Ei hiˈoraa, ua na reira oia i te taaraa ia ˈna e te feaa noa ra vetahi o ratou. (Luka 24:25-27; Ioa. 20:27) Ua faataa atoa oia ia ratou i te faufaaraa ia tuu na mua i te mau mamoe a Iehova, eiaha râ i ta ratou ohipa. (Ioa. 21:15) E ua haamanaˈo ia ratou eiaha e faaau i ta ratou taviniraa ia Iehova, i ta vetahi ê. (Ioa. 21:20-22) Ua faaafaro atoa o ˈna i te tahi mau manaˈo hape to ratou no nia i te Faatereraa arii e ua tauturu ia ratou ia tiatonu i te pororaa i te parau apî oaoa. (Ohi. 1:6-8) Eaha ïa te haapiiraa no te mau matahiapo?
A pee ia Iesu ma te faaineine i te mau taeae ia amo i te hopoia (A hiˈo i te paratarafa 14)
15-16. (1) E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Iesu? (2) Eaha te maitai ta Patrick i fanaˈo i to ˈna fariiraa i te aˈoraa?
15 E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Iesu? E titauhia ia haapii e ia tauturu ratou i te mau taeae, tae noa ˈtu i te mea apî ia amo i te mau hopoia rahi aˈe i roto i te amuiraa.c Eiaha ïa te mau matahiapo e titau rahi roa i teie mau taeae. E horoa râ ratou i te mau aˈoraa î i te here na teie mau taeae, a haapii atu ai ia ratou i te faufaaraa ia faatupu i te haehaa, te haapao maitai e te hinaaro e tavini ia vetahi ê.—Tim. 1, 3:1; Tim. 2, 2:2; Pet. 1, 5:5.
16 E hiˈo mai tatou eaha te maitai ta taeae Patrick i fanaˈo i to ˈna fariiraa i te aˈoraa. I taora parau na oia i to ˈna apîraa, e ere atoa o ˈna mea maitai i nia ia vetahi ê e te mau tuahine. Ua ite mai râ te hoê matahiapo i teie huru to Patrick e ua horoa oia i te aˈoraa ma te hamani maitai. Te na ô ra Patrick: “Ua mauruuru roa vau e ua aˈo mai oia ia ˈu. I toaruaru na vau ia ite au i te tahi atu mau taeae e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa. Ta ˈu atoa hoi i hinaaro. Ua tauturu mai râ te aˈoraa a teie matahiapo ia taa e te mea faufaa roa ˈˈe o te taviniraa ïa i te mau taeae e tuahine, eiaha râ te fanaˈoraa i te tiaraa aore ra te hopoia.” I muri iho, ua riro mai Patrick ei matahiapo i te 23raa o to ˈna matahiti.—Mas. 27:9.
17. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ?
17 Ua horoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te hopoia e poro e e haapii i te taata. Ua manaˈo paha te mau pǐpǐ eita e maraa ia ratou. Ua papu râ ia Iesu e e nehenehe ta ratou e rave i te reira e ua faaite roa ˈtu oia i to ˈna tiaturi ma te parau: “Mai te Metua i tono mai ia ˈu, te tono atoa nei au ia outou.”—Ioa. 20:21.
18. E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Iesu?
18 E nafea te mau matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Iesu? E horoa te mau matahiapo aravihi i te hopoia na vetahi ê. (Phil. 2:19-22) Ei hiˈoraa, e ani ratou i te mau taeae apî ia haapao i te tamâraa e te atuaturaa i te Piha a te Basileia. Ia horoa ratou i te tahi ohipa, e faaineine ratou i te mau taeae ma te tiaturi e haapao maitai ratou i teie tuhaa. Te faataa ra Matthew, te hoê matahiapo e ua mauruuru oia i te mau matahiapo tei faaineine ia ˈna no te amo i te hopoia a tiaturi atu ai e haapao maitai oia i te reira. Te na ô ra o ˈna: “Ia hape noa ˈtu vau e tauturu ratou ia ˈu ia huti i te haapiiraa e ia aravihi atu â.”d
19. Eaha ta tatou faaotiraa?
19 I na 40 mahana hopea o Iesu i te fenua, ua faaitoito, ua haapii e ua faaineine oia ia vetahi ê. (Pet. 1, 2:21) E faaoti papu anaˈe i te pee i to ˈna hiˈoraa. E tauturu mai iho â o ˈna. Ua fafau hoi o ˈna: “Tei pihai iho vau ia outou i te mau mahana atoa e tae noa ˈtu i te anotau hopea o te ao nei.”—Mat. 28:20.
HIMENE 15 Arue ta Iehova Tamaiti!
a Te faahiti ra te mau Evanelia e te tahi atu mau buka Bibilia i to Iesu faraa ˈtu ia vetahi ê, mai ia Maria Magadala (Ioa. 20:11-18); i te tahi atu mau vahine (Mat. 28:8-10; Luka 24:8-11); i e 2 pǐpǐ (Luka 24:13-15); ia Petero (Luka 24:34); i te mau aposetolo eiaha râ ia Toma (Ioa. 20:19-24); i te mau aposetolo e Toma (Ioa. 20:26); i e 7 pǐpǐ (Ioa. 21:1, 2); i mua hau atu 500 pǐpǐ (Mat. 28:16; Kor. 1, 15:6); i to ˈna taeae ra o Iakobo (Kor. 1, 15:7); i te mau aposetolo atoa (Ohi. 1:4); e i te mau aposetolo i Betania. (Luka 24:50-52) Aita i faahitihia pauroa te taime i fa ˈtu ai Iesu i te taata.—Ioa. 21:25.
b No te ite mai i te mau parau tohu no nia i te Mesia, a taio i te tumu parau “Te haapapu ra anei te mau parau tohu no nia i te Mesia e o Iesu te Mesia?” i nia i te jw.org.
c I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe te hoê matahiapo e faatoroahia ei tiaau haaati noa ˈtu e 25 aore ra 30 matahiti to ˈna. Tera râ, ua tavini ê na oia ei matahiapo tau matahiti.
d No te ite mai i te tahi aˈoraa no te tauturu i te mau taeae apî ia amo i te hopoia, a hiˈo i Te Pare Tiairaa no Atete 2018, api 13-14, par. 15-17 e Te Pare Tiairaa o te 15 no Eperera 2015, api 3-13.
e FAATAARAA O TE HOHOˈA: I to ˈna feruriraa i te mau Papai, ua faaoti te piahi i te faarue i ta ˈna mau faaneheneheraa oroa.