TUMU PARAU HAAPIIRAA 4
HIMENE 30 E Atua, Hoa, Metua oia no ˈu
Mea here na Iehova ia outou
“E Atua here rahi Iehova.”—IAK. 5:11.
MANAˈO FAUFAA
No to Iehova here, e piri roa ˈtu â tatou ia ˈna, e fanaˈo i ta ˈna paruru e aupuru e e puai faahou atu â tatou.
1. Eaha te puta mai ia manaˈo outou ia Iehova?
MAI te aha to Iehova huru? Eaha te puta mai a pure ai outou ia ˈna? Parau mau, eita tatou e ite mata ia ˈna. Tera râ, ua rau ta te Bibilia e parau ra no nia ia ˈna. Piihia o ˈna “e mahana,” “e paruru” e “e auahi ura.” (Sal. 84:11; Heb. 12:29) I roto i te hoê orama, ua faaauhia atoa o ˈna i te ofai saphira, i te tahi mea anaana e i te anuanua. (Ezk. 1:26-28) E maere roa paha tatou i teie mau faataaraa aore ra e taiâ tatou.
2. No te aha mea fifi ai no vetahi ia piri atu ia Iehova?
2 Mea fifi paha no tatou ia tiaturi e mea here na Iehova ia tatou, eita hoi tatou e ite mata ia ˈna e no ta tatou i faaruru na. Ua paari mai paha tatou aita e papa o tei here na ia tatou. Te taa ra ia Iehova tera mau huru aau e ore ai tatou e piri atu ia ˈna. No reira oia i faaite mai ai i to ˈna huru nehenehe mau i roto i ta ˈna Parau.
3. No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i to Iehova here?
3 O te here te taˈo o te faataa maitai ia Iehova. “E here te Atua,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Ioa. 1, 4:8) Te mau mea atoa ta ˈna e rave, no to ˈna ïa here. No te mea e here rahi e te puai to te Atua, mea here atoa na ˈna te feia aita e here ra ia ˈna. (Mat. 5:44, 45) I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i to Iehova here. Rahi atu â tatou i te ite o vai to tatou Atua, rahi atu â ïa tatou i te here ia ˈna.
MEA HERE ROA NA IEHOVA IA TATOU
4. Eaha ta outou e fanaˈo i to Iehova here? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
4 “E Atua here rahi Iehova.” (Iak. 5:11) I roto i te Bibilia, te faaau ra Iehova ia ˈna i te hoê metua vahine î i te here. (Isa. 66:12, 13) A hiˈo na i te hoê mama e tapea ra i ta ˈna aiû iti ma te here i nia i to ˈna turi, e paraparau ra ia ˈna ma te reo mǎrû e te mahanahana. Ia taˈi aore ra ia mauiui ta ˈna aiû iti, e tamǎrû iho â to ˈna mama ia ˈna. Ia hepohepo tatou, e nehenehe tatou e turui i nia i to Iehova here. Te na ô ra te papai Salamo: “I te rahi-roa-raa to ˈu ahoaho, ua tamahanahana e ua tamǎrû oe ia ˈu.”—Sal. 94:19.
“Mai te hoê metua vahine e tamahanahana i ta ˈna tamaiti, e tamau ïa vau i te tamahanahana ia outou” (A hiˈo i te paratarafa 4)
5. Eaha te here taiva ore o Iehova no oe?
5 E Atua taiva ore o Iehova. (Sal. 103:8) Eita o ˈna e faaea i te here mai ia hara tatou. Pinepine te nunaa Iseraela i te faaotoraa ia ˈna. E here mure ore râ to ˈna i to ˈna mau taata tei tatarahapa. Ua na ô oia: “Ua riro hoi oe ei mea here-rahi-hia i to ˈu mata, ua faaturahia oe, e ua here au ia oe.” (Isa. 43:4, 5) Te here noa ra iho â te Atua ia tatou. Eita o ˈna e faarue mai ia hara tatou, ia tatarahapa e ia fariu mai ia ˈna ra. Te fafau ra oia: “E faaore rahi hoi oia i te hara.” (Isa 55:7) E au te reira i “te anotau haumǎrû” horoahia mai e Iehova.—Ohi. 3:19.
6. Eaha ta te Zekaria 2:8 e haapii mai ra no nia ia Iehova?
6 A taio i te Zekaria 2:8. No to ˈna here ia tatou, e taa oioi noa ia Iehova to tatou mau huru aau. E hinaaro iho â o ˈna e paruru ia tatou. Ia peapea tatou, e peapea atoa o ˈna. Papu roa e pahono mai o ˈna ia pure tatou: “A paruru ia ˈu mai to oe orio mata.” (Sal. 17:8) Mea faufaa roa te mata. No reira, i to Iehova faaauraa ia tatou i to ˈna orio mata, mai te huru ra e te na ô mai ra o ˈna: ‘O tei rave ino ia outou, to ˈu mau taata, te rave ino ra ïa i te mea faufaa roa no ˈu.’
7. No te aha mea fifi no tatou ia tiaturi i to Iehova here ia tatou?
7 Te hinaaro ra Iehova ia papu ia tatou e mea here na ˈna ia tatou tataitahi. Ua ite o ˈna e mea fifi no tatou ia tiaturi i te reira, no ta tatou paha i faaruru na aore ra e faaruru nei. Eaha ïa te tauturu mai? E hiˈo anaˈe mea nafea Iehova i te faaiteraa i to ˈna here ia Iesu, i tei faatavaihia e ia tatou pauroa.
E NAFEA IEHOVA E FAAITE AI I TO ˈNA HERE?
8. Na te aha i haapapu ia Iesu e mea here na to ˈna Metua ia ˈna?
8 Mea piri roa e mea here roa Iehova raua ta ˈna Tamaiti te tahi i te tahi ehia maororaa. Ua faaite roa Iehova i to ˈna here no Iesu i roto i te Mataio 17:5. E nehenehe noa hoi ta Iehova e parau: ‘Teie ta ˈu i mauruuru roa.’ Aita râ, ua hinaaro oia ia ite tatou e mea here roa na ˈna ia Iesu, ta ˈna i pii “ta ˈu Tamaiti teie, tei herehia.” Ua mauruuru roa Iehova ia Iesu no ta ˈna e rave. (Eph. 1:7) Aita Iesu i feaa noa ˈˈe i te here o to ˈna Metua ia ˈna, pinepine hoi oia i te faahiti roa i te reira.—Ioa. 3:35; 10:17; 17:24.
9. Eaha te haapapuraa mea here na Iehova i tei faatavaihia? A faataa. (Roma 5:5)
9 Ua faaite atoa Iehova i to ˈna here no tei faatavaihia. (A taio i te Roma 5:5.) A tapao na i te parau “ua î.” Mai te huru ra mea “niniihia mai” ia au i te hoê faahororaa. E hohoˈa puai mau teie e haapapu ra i to Iehova here rahi no tei faatavaihia, tei ite hoi e mea ‘herehia ratou e te Atua.’ (Iuda 1) Ta te aposetolo Ioane ïa i papai: “A hiˈo na i te here rahi o te Metua ia tatou i parauhia ˈi tatou e tamarii na te Atua.” (Ioa. 1, 3:1) O tei faatavaihia anaˈe ta Iehova e here ra? E ere, o tatou pauroa râ.
10. Eaha te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova here?
10 Eaha te haapapuraa rahi roa ˈˈe o to Iehova here? O te hoo ïa. (Ioa. 3:16; Roma 5:8) Ua horoa Iehova i ta ˈna Tamaiti here ia pohe no te taata atoa, a faaorehia ˈtu ai ta tatou mau hara e a riro atu ai tatou ei hoa no Iehova. (Ioa. 1, 4:10) Ia feruriruri atu â tatou i te hoo ta Iehova e ta Iesu i aufau, e papu atu â ïa ia tatou e mea here na raua ia tatou tataitahi. (Gal. 2:20) Aita te hoo i aufauhia no ta Iehova parau-tia. E ô o te here te reira. Ei haapapuraa o to ˈna here no tatou, ua pûpû Iehova ei tusia i tei here-roa-hia e ana, o Iesu. Ua vaiiho Iehova i ta ˈna Tamaiti ia mauiui e ia pohe no tatou.
11. Eaha ta tatou e haapii mai i te Ieremia 31:3?
11 Mai ta tatou i ite mai, ua faaite roa Iehova i to ˈna here. (A taio i te Ieremia 31:3.) Ua faafatata mai oia ia tatou ia ˈna ra no to ˈna here ia tatou. (A hiˈo atoa i te Deuteronomi 7:7, 8.) Aita hoê aˈe mea aore ra taata e faataa ê ia tatou i taua here ra. (Roma 8:38, 39) Eaha to outou huru a ite ai i te reira? A taio ïa i te Salamo 23 no te ite eaha to Davida huru i to Iehova here.
EAHA TO OUTOU HURU I TO IEHOVA HERE?
12. A faataa poto mai na i te Salamo 23.
12 A taio i te Salamo 23:1-6. E himene te Salamo 23 o te faahiti ra i to Davida tiaturi i to Iehova here e ta ˈna aupuru ia ˈna. I roto, te faataa ra Davida i to ˈna auhoaraa piri roa e to ˈna Tiai ra o Iehova. Aita oia i taiâ i te vaiiho ia Iehova ia aratai ia ˈna, e ua turui roa oia i nia ia Iehova. Ua papu ia Davida e e faaite noa ˈtu Iehova i to ˈna here i te roaraa o to ˈna oraraa. Na te aha i haapapu ia ˈna?
13. Na te aha i haapapu ia Davida e mea aupuru Iehova ia ˈna?
13 “Eita vau e ere i te tahi noa ˈˈe mea.” Ua taa ia Davida e te aupuru maitai noa ra Iehova ia ˈna. Ua fanaˈo atoa oia i to Iehova auhoaraa e ta ˈna haamaitairaa. Ua papu ïa ia ˈna e noa ˈtu eaha to ˈna ananahi, e tamau Iehova i te aupuru ia ˈna. Mea puai aˈe to ˈna tiaturi i to Iehova here i ta ˈna mau haapeapearaa, a ite atu ai oia i te oaoa e te mauruuru rahi.—Sal. 16:11.
14. E nafea Iehova e aupuru ai ia tatou ma te here?
14 E aupuru Iehova ia tatou ma te here, ia tupu iho â râ te ati. I te ûraa to ˈna fetii i te ati, ua oti roa Claire,a o te tavini ra i te Betela hau i te 20 matahiti. Ua roohia to ˈna papa i te maˈi roro, ua tiavaruhia to ˈna teina, e ua ere to ˈna fetii i ta ratou imiraa e to ratou fare. Mea nafea to Iehova faaiteraa ˈtu i to ˈna here aupuru? Te na ô ra Claire: “Ua aupuru noa Iehova i to ˈu fetii i te mau mahana atoa. Ta ˈna i horoa mai, ua hau aˈe ïa i tei hinaaro-mau-hia! Pinepine au i te manaˈo i te mau taime i ite ai au i to Iehova here aupuru, o te ore roa e moˈehia ia ˈu. Maoti te reira, ua tamau vau i te tavini ia Iehova ma te oaoa.”
15. Na te aha i haapuai faahou ia Davida? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
15 “Te haapuai faahou ra oia ia ˈu.” Ua hepohepo Davida i te tahi taime no te mau fifi atoa ta ˈna e faaruru ra. (Sal. 18:4-6) Ua haapuai faahou râ to Iehova here aupuru ia ˈna. Ua aratai Iehova i to ˈna hoa tei rohirohi roa “na te mau vahi ruperupe” e “te mau vahi faafaaearaa i te mau hiti pape.” Itoito faahou maira ïa Davida, a nehenehe atu ai e tavini noa ia Iehova ma te oaoa.—Sal. 18:28-32.
Noa ˈtu ua horo ê Davida no to ˈna ora, ua haapuai to Iehova here aupuru ia ˈna (A hiˈo i te paratarafa 15)
16. Mea nafea to Iehova here i te haapuai-faahou-raa ia outou?
16 I teie mahana atoa, “no te here taiva ore o Iehova i ore ai to tatou parau i hope” i roto i te ati e te fifi. (Oto 3:22; Kol. 1:11) A hiˈo na ia Rachel. Ua ino roa o ˈna i to ta ˈna tane faarueraa ia ˈna e ia Iehova i te tupuraa te maˈi parare COVID-19. Ua aha Iehova? Te na ô ra Rachel: “Ua faaite mai Iehova i to ˈna here, maoti te mau hoa o tei haere mai e hiˈo ia ˈu, tei afai mai i te maa, tei faatae mai i te poroi e te irava faaitoito, tei hiˈo mai ia ˈu ma te mata ataata, e tei haamanaˈo noa mai e te aupuru ra Iehova ia ˈu. E haamauruuru noa vau ia Iehova no te horoaraa mai i te hoê fetii rahi î i te here.”
17. No te aha Davida i ore ai i “mǎtaˈu i te ino”?
17 “Eita vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai iho hoi oe ia ˈu.” Pinepine Davida i te faarururaa i te pohe, e mea rahi to ˈna mau enemi puai. Ua ite râ oia i te hau e te paruru no to Iehova here. Ua taa ia ˈna e tei pihai iho Iehova ia ˈna i te mau taime atoa, e ua topa to ˈna hau. No reira oia i himene ai: “Ua faaora [Iehova] ia ˈu i te mau mea atoa ta ˈu e mǎtaˈu ra.” (Sal. 34:4) Ua mǎtaˈu iho â Davida, mea puai aˈe râ to Iehova here.
18. E nafea to Iehova here papu e haapuai ai ia outou ia riaria outou?
18 E nafea to Iehova here papu e haapuai ai ia tatou i roto i te mau tupuraa riaria? Te faataa ra te hoê pionie, o Susi te iˈoa, i ta raua ta ˈna tane i faaruru i te haapoheraa ta raua tamaiti ia ˈna. Te na ô ra o ˈna: “Ia tupu te tahi ohipa riaria mau i roto i to oe oraraa, e ino roa oe, eita e taa faahou e nafea. Auaˈe râ to Iehova here i ite ai mâua i te hau e te paruru.” Te parau ra Rachel, tei faahitihia na: “I to ˈu otoraa i te hoê po, ua haapeapea e ua taiâ roa vau. Pii ihora ïa vau ia Iehova. I reira noa, ua tamǎrû mai o ˈna ia ˈu, mai ta te hoê mama e rave no ta ˈna aiû. Topa ihora to ˈu taoto. Eita roa e moˈehia ia ˈu taua po ra.” Ua mau te hoê matahiapo i te fare tapearaa e maha matahiti no to ˈna patoiraa i te tau faehau. Mea nafea to ˈna iteraa i to Iehova here e ta ˈna aupuru? Te na ô ra o ˈna: “Ua aupuru Iehova ia ˈu hau aˈe i tei hinaaro-mau-hia. Ua puai atu â to ˈu tiaturi e nehenehe au e turui roa i nia ia ˈna. Na roto atoa i to ˈna varua, ua horoa mai Iehova i te oaoa noa ˈtu te hepohepo i te fare tapearaa. Taa ˈtura ia ˈu e ia tiaturi atu â vau ia Iehova, e ite atu â ïa vau i to ˈna here no ˈu. Tavini atura ïa vau ia ˈna ei pionie tamau i te fare tapearaa.”
A FAAFATATA I TO OUTOU ATUA HERE
19. (1) E nafea to Iehova here ia tatou e tauturu mai ai ia pure tatou ia ˈna? (2) Teihea tuhaa o to Iehova here ta oe e au roa ˈˈe? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Irava mahanahana e faaite ra i to Iehova here ia tatou.”)
19 Ia au i te mau tupuraa atoa tei faahitihia mai, tei pihai iho mau â Iehova “te Atua o te here” ia tatou. (Kor. 2, 13:11) Te tâuˈa mai ra o ˈna ia tatou tataitahi. Ua papu ia tatou e “te haaatihia ra ïa [tatou] e to ˈna here taiva ore.” (Sal. 32:10) Rahi atu â tatou i te feruriruri i te mau haapapuraa i to Iehova here, rahi atu â ïa tatou i te faafatata ˈtu ia ˈna. A faaite i to outou mauruuru ia Iehova no to ˈna here. Eiaha e taiâ i te faaite pauroa ˈtu ia ˈna. E taa maitai hoi ia ˈna i to outou mau haapeapearaa e te hinaaro ra oia e tauturu ia outou.—Sal. 145:18, 19.
20. E nafea to Iehova here e faafatata ˈi ia tatou ia ˈna?
20 Mai te auahi e tamahanahana ia tatou i te tau toˈetoˈe, mea mahanahana atoa to Iehova here. Mea puai e te mǎrû to ˈna here ia tatou. No reira, a farii i teie here i roto i to outou oraraa. E pahono anaˈe i to Iehova here ma te parau: “Mea here na ˈu ia Iehova.”—Sal. 116:1.
E NAFEA OUTOU IA PAHONO?
E nafea outou ia faataa i to Iehova here?
Na te aha e haapapu ai e mea here roa na Iehova ia outou?
Eaha to outou huru i to Iehova here?
HIMENE 108 To Iehova here taiva ore
a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.