VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/2 api 18-20
  • Te hautiraa e te peu taiata—Eaha te inoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hautiraa e te peu taiata—Eaha te inoraa?
  • A ara mai na! 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te inoraa i te pae varua
  • E here mau anei?
  • Te mau taairaa faainohia
  • A haapae i te hinaaro ino
  • Eaha te auraa ia “na nia aˈe i te mau otia”?
    A ara mai na! 1993
  • Nafea vau ia ape i te hauti e te haerea morare tia ore?
    A ara mai na! 1994
  • Mea ino anei te faahoaraa?
    A ara mai na! 1986
  • Mea faufaa mau anei ia haamatau?
    A ara mai na! 1989
A ara mai na! 1994
g94 8/2 api 18-20

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Te hautiraa e te peu taiata—Eaha te inoraa?

“I te hoê mahana, ua haere mai to ˈu hoa i te fare i te taime aita to ˈu mama i te fare, no te hiˈo noa i te afata teata,” ta Laura e faahaamanaˈo ra.a “I te haamataraa ua tapea noa oia i to ˈu rima. I muri iho ma te hitimahuta, ua haamata to ˈna nau rima i te tapeapea te tahi mau vahi o to ˈu tino. Ua riaria vau i te parau ia ˈna ia faaea; ua manaˈo vau e riri o ˈna e e hinaaro oia e faarue ia ˈu.”

UA HAAMATA o Laura e to ˈna hoa i te rave i te eˈa o tei aratai rahi e rahi atu â i te haerea faufau. Ua aratai te apaparaa uˈana i te tupuraa fifi mau. I teie nei mahana, te faahapa ra vetahi i roto i te ao nei i taua huru haerea ra. Teie nei râ, te faaite ra te mau maimiraa e ua rave te rahiraa o te mau taurearea e 19 matahiti i te mau taatiraa i te pae tino! Ua faarirohia te apaparaa uˈana e te mirimiriraa i te mau vahi o te tino mai te hoê taime hautiraa. Te teoteo nei te tahi mau taurearea no nia i te atearaa i to ratou raveraa i ta ratou tamataraa i te pae taatiraa.

E mea peapea ia parau, ua rave atoa te tahi mau taurearea kerisetiano i teie huru haerea faufau. Te manaˈo nei paha ratou e i te mea e aita ratou “e rave i te mau taatiraa i te pae tino,” aita ïa e inoraa.

Te inoraa i te pae varua

Aita hoê aˈe ohipa e hape aˈe i te reira. Te faahapa nei te Bibilia ia rave te mau taurearea i te mau tiamâraa i te pae taatiraa e te hoê tane aore ra vahine. Noa ˈtu e te faariro nei te tahi, te tapeapearaa ei mea “ino ore,” te pii nei te Bibilia i te reira ei peu faufau, e haerea ino, aore ra e poreneia. E ohipa ino mau te reira o te nehenehe e aratai i te tiavaruraa i te amuiraa kerisetiano.—Galatia 5:19, 21.

Eiaha e haafaufaa ore te hautiraa e te peu tia ore i te pae taatiraa. E “mau ohipa viivii atoa o te tino e te varua”—te hoê ohipa o te nehenehe e faaino i to outou taairaa e o te Atua. (Korinetia 2, 7:1) I te pae hopea, e nehenehe atoa e “faainohia to outou aau ia ore atu te rotahi noa e au i te Mesia nei.” (Korinetia 2, 11:3) Te hoê kerisetiano o tei rave i te haerea ino, aore ra o te faahema ra i te tahi, aita roa ˈtu ïa e faaite aˈe i te “aroha no roto i te aau viivii ore ra, e te aau maitai, e te faaroo haavare ore.”—Timoteo 1, 1:5, 19.

E nehenehe te hoê taata o te haere atea na roto i te faaiteiteraa i to ˈna here e nehenehe e mauiui i te pae o te manaˈo hohonu. No te mea, mai ta te hoê tumu parau o te vea Seventeen e faahaamanaˈo ra ia tatou, “e nehenehe te mau huru raveraa atoa ta te mau taata e tapeapea i te tahi te tahi . . . e riro ei mea piri roa e te puai mai te taatiraa.” Noa ˈtu e faanavenave te apaparaa e te mirimiriraa, e vaiiho taua ohipa ra, i te mau tamahine iho â râ, i te manaˈo faarue ia ˈna iho e te faufaa ore i te pae o te manaˈo hohonu. Te faaite ra Te vea no nia i te faaipoiporaa e te utuafare (beretane) e: “Te faataahia ra te mau manaˈo o te mau vahine mai te mǎtaˈu, te faahaparaa, te peapearaa, te haama, e te faufauraa atoa.”

E here mau anei?

A hiˈopoa i te aamu Bibilia i roto i te Maseli pene 7, o te faaite ra te faahinaaroraahia te hoê taurearea tane na te hoê vahine faaturi. Ua parau taua vahine faaturi ra i te taurearea e: “E mai haere tâua e faahope hua i te hinaaro e ao noa ˈˈe; tâua e faanavenave maite i nia ia tâua iho.” E mea papu e na te manaˈo ia herehia i huti i teie taurearea. Tera râ, i to ˈna tanoraa mau, “no te rahi o ta ˈna ra parau vahavai, vare noa ˈtura oia; no te taparu rahi o to ˈna vaha, riro atura oia.” Aita oia i here mau i te tane taurearea; e taata noa no te haamâha i to ˈna hinaaro. Ua ravehia oia tae roa i te otia.—Maseli 7:18-21.

I roto i taua huru eˈa ra, e rave rahi mau taurearea i teie nei mahana—te mau tamahine iho â râ—o te faaohipahia ra mai te reira. E mea turaihia te mau tamahine ia rave i te mau ohipa faufau. Ia au i te buka Te matauraa hopea (beretane) na Nancy Van Pelt, “ua faaite te hoê tuatapaparaa e te parau rahi roa ˈˈe faaohipahia [na te mau tamaroa] teie ïa: ‘Mai te peu e e here oe ia ˈu, e farii oe e ia piri roa vau i pihai iho ia oe.’” Te faaite ra te taata papai e te faaohipa nei te mau tane i taua parau ra “mai te haamataraa mai â o te tau.”

Tera râ, te faaite ra anei te hoê taata o tei aratai ia outou i te haerea faufau e te faahapahia e te Atua Mana Hope ia outou i te here? Aita roa ˈtu ia au i te Parau o te Atua. Te faahaamanaˈo ra taua buka ra e “eita te [here] . . . e rave i te mea au ore.” (Korinetia 1, 13:4, 5) Te ani nei te taata papai o Nancy Van Pelt e: “Mai te peu e e roaa ia ˈna te mea ta ˈna e hinaaro ra, eaha ta outou haapapuraa e te here nei oia ia outou i te pae hopea? E au ia e ua faaohipa o ˈna ia outou.”—A faaau i te Samuela 2, 13:15.

Ia faahepo anaˈe te hoê tamaroa i te hoê tamahine ia ofati ta ˈna haapiiraa kerisetiano e to ˈna haava manaˈo, te haavare nei ïa oia ia parau anaˈe oia e te here mau nei o ˈna ia ˈna. E mai te peu e e parau te tamaroa e kerisetiano oia, te haavare ra i to ˈna tiaraa kerisetiano. Ia tiaturi anaˈe te hoê tamahine i te reira, ua faahepohia o ˈna, faaohipahia, haafaufaa-ore-hia i to ˈna turaraa e to ˈna roo. Te mea ino roa, ua rave oia i te hoê ohipa viivii, peneiaˈe te poreneia atoa, o te hoê ïa ofatiraa rahi mau i te ture a te Atua.—Korinetia 1, 6:9, 10.

Oia mau, te hinaaro nei te tahi mau tamahine i te feia apiti. Tera râ, e ere no te mea ua tuea to raua manaˈo i te rave i te ohipa hape e mea tano ïa te reira. “E hape a te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa,” o ta te Maseli 14:12 e parau ra.

Te mau taairaa faainohia

Te manaˈo nei te tahi e e faarahi te tapao aroha i te pae tino i te hoê taairaa. No reira, aita te raveraa i te tiamâraa i te pae taatiraa e faahohonu i te hoê taairaa. E faaiti râ i te reira. I te pae hopea, e iti mai te faatura e te tiaturiraa. “Ua inoino roa vau i taua tamaroa i muri iho,” ta te hoê tamahine o tei rave i te hoê haerea faufau i faatia mai.

Te ereraa i te hitahita ore i te taime matauraa e nehenehe e faatupu i te faahopearaa tano ore i muri aˈe i te faaipoiporaa. Te hitahita ore, te faaoromai, te miimii ore o te niu o te hoê taairaa oaoa i te pae taatiraa i roto i te faaipoiporaa. (Korinetia 1, 7:3, 4) Tera râ, i roto i te tau haamatauraa, te haamau nei te tahi mau tane e vahine i te hinaaro miimii, ma te haapae atu i te hitahita ore, e te tâuˈa ore i te mau manaˈo o te tahi e te tahi. E nehenehe te reira e faatupu i te hoê haamataraa ino mau i roto i te faaipoiporaa.

Ia haamata anaˈe te apaparaa uˈana e te tapeapearaa, te auraa ïa te mau ra te tauaparauraa. Ua monohia te tauaparauraa moê titauhia—no nia i te mau tapao, te mau hinaaro, e te mau manaˈo—e te ohipa maamaa, te haerea herehere puai mau. Te faaara nei te Maseli 15:22 e: “Aore i paraparau atoa ra e ore tei manaˈohia ra e tupu; ia paraparauhia râ e te rahi atoa ra, ua tupu ïa.” No te manuïa ore e haamau i te hoê niu paari no te faaipoiporaa i te taime haamatauraa, te mauiui nei te mau hoa faaipoipo i te hoê manaˈo ereraa e te faahepo a faaipoipo ai ratou.

A haapae i te hinaaro ino

Te tahi atu manaˈo tei hiˈopoahia o te faaueraa tumu ïa a te Bibilia i roto i te Kolosa 3:5: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” Maoti i te tamǎrû i te “hinaaro tia ore,” e faarahi te apaparaa e te mirimiriraa i te reira. Te faatia nei te hoê tane taurearea piihia o Jack eaha tei tupu e to ˈna hoa momoˈahia: “I te haamataraa e apapa-noa-raa. Tera râ, i muri iho ua riro ei mau apaparaa uˈana e te tapeapearaa rahi, ua tae roa i te raveraa i te ohipa poreneia. Ua ite au e te mea ta mâua i rave e ere i te mea tano ia au i te mau faaueraa tumu a Iehova.”

Te faˈi nei te hoê taurearea o Vera te iˈoa, o tei rave atoa i taua huru ino ra e ua turai te apaparaa e te mirimiriraa ia ˈna ia hinaaro oia e “rave i te peu i te pae taatiraa.” Te tahi mau taime, o te reira iho â te tupu mai. Te faaite nei te Bibilia e faahopearaa fifi mau te hara no te haava manaˈo a te tahi. (Hebera 3:13) Ia matau anaˈe hoê ia rave i te mau tiamâraa iino, e rahi roa te inoraa. E aratai te hoê taahiraa i te pae taatiraa i te tahi atu. Na mua oe ia ite i te reira,” ta Laura e parau ra (faahitihia i te omuaraa) “te rave ra oe i te tapeapearaa rahi. E maa taime noa i muri iho e te faatupu ra oe i te poreneia. Tera ïa te ohipa i tupu i nia ia ˈu.”

Ma te tatarahapa mau, ua tupu te reira i nia e rave rahi mau taurearea. Te faaara nei te hoê maseli tahito e: “E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?” (Maseli 6:27) Mea maramarama te pahonoraa. E no te mau kerisetiano apî, e tia ia ratou ia haapao maite i te faaararaa a te Atua: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.”—Galatia 6:7.

Hau atu, te parau ra te Parau a te Atua e: “Ua ite hoi outou e, aore o te faaturi, e te taata faufau ra, aore o te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa, aore anaˈe ïa e aiˈa i te basileia o te Mesia ra, e no te Atua.” (Ephesia 5:5) No reira, e faahopearaa ino mau ia hauti anaˈe e te peu taiata e nehenehe e ere atoa i te hoê kerisetiano i to ˈna tiaturiraa no te ora mure ore i roto i te ao apî a te Atua.—Apokalupo 22:15.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

[Parau iti faaôhia i te api 20]

E faufaa ore te hoê taairaa na roto i te raveraa i te tahi tiamâraa i te pae taatiraa

[Hohoˈa i te api 19]

E tauturu te mau faaanaanataeraa e te mau pûpû taata ia ape i te mau huru tupuraa atâta

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono