VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/7 api 15-20
  • E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te huru o Iesu i nia i te mau vahine
  • Te mau haapiiraa a Iesu no nia i te mau vahine
  • “Te faaturaraa ˈtu i te vahine”
  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • ‘Te mau vahine o te rohi nei i roto i te ohipa a te Fatu’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te “farii paruparu”—te hoê parau faaino anei i te mau vahine?
    A ara mai na! 1994
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/7 api 15-20

E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano

“Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.”—PETERO 1, 3:7.

1, 2. (a) Eaha te fifi ta te paraparauraa Iesu e te vahine Samaria i te apoo pape i faatupu, e no te aha? (A hiˈo atoa i te nota i raro i te api.) (b) I to ˈna pororaa i te vahine Samaria, eaha ta Iesu i faaite?

A FATATA ai oia i te oire tahito ra no Sikara i te hoê avatea i te hopearaa o te matahiti 30 o to tatou nei tau, ua faaite o Iesu i to ˈna manaˈo no nia i te huru raveraa i te mau vahine. Ua faaohipa oia i te poipoi na roto i te hoê tereraa roa mau i roto i te oire mouˈa ra no Samaria e ua tapae oia i te apoo pape ma te rohirohi, te poia e te poiha. A parahi ai oia i pihai iho i te apoo pape, ua haere maira te hoê vahine Samaria no te huti i te tahi maa pape. “Ho mai na e inu,” ta Iesu i parau atu ia ˈna. Eita e ore e ua hiˈo noa ˈtura taua vahine ra ia ˈna ma te maere rahi. Ua ani aˈera o ˈna e: “Eaha oe te ati Iuda na i ani mai ai ia ˈu, i te vahine Samaria nei, i te pape?” I muri iho, a hoˈi mai ai ta ˈna mau pǐpǐ i te hoohooraa i te maa, ua maere roa ratou, ma te feruri e no te aha râ Iesu e ‘paraparau ai e te hoê vahine.’—Ioane 4:4-9, 27.

2 Na te aha i faatupu i te uiraa a teie vahine e te haapeapearaa a te mau pǐpǐ? E vahine Samaria oia, e aita e auraa to te mau ati Iuda e te mau ati Samaria. (Ioane 8:48) Papu maitai râ e te vai atoa ra te tahi atu tumu no te haapeapearaa. I taua taime ra, aita te peu tutuu a te mau rabi i faaitoito i te mau tane ia paraparau atu i te mau vahine i mua i te taata.a Teie nei râ, te paraparau tahaa nei o Iesu i teie vahine aau rotahi, ma te faaite roa ˈtu ia ˈna e o o ˈna te Mesia. (Ioane 4:25, 26) Ua faaite aˈera o Iesu e aita oia i taotiahia e te tahi noa ˈˈe mau peu tutuu aita to roto i te mau Papai, tae noa ˈtu te mau peu o te faahaehaa ra i te mau vahine. (Mareko 7:9-13) Taa ê atu, na roto i te ohipa o ta ˈna i rave e o ta ˈna i parau, ua haapapu o Iesu e e tia ia faaitehia te hanahana e te tura i nia i te mau vahine.

Te huru o Iesu i nia i te mau vahine

3, 4. (a) Eaha te huru o Iesu i to te vahine tapearaa i to ˈna ahu? (b) Mea nafea Iesu i te horoaraa i te hoê hiˈoraa maitai no te mau tane kerisetiano, no te mau tiaau iho â râ?

3 Te itehia ra te aroha rahi o Iesu na roto i to ˈna huru i nia i te mau vahine. I te hoê taime ua imi te hoê vahine o tei mauiui i te pohe tapahi a 12 matahiti te maoro ia Iesu i roto i te hoê nahoa taata. Ia au i te peu moˈa ua haaviivii to ˈna maˈi ia ˈna, eita ïa o ˈna e nehenehe e faaea i reira. (Levitiko 15:25-27) No to ˈna râ ahoaho rahi ua haere omoe o ˈna i muri mai ia Iesu. I to ˈna tapearaa i to ˈna ahu, ua ora tauê ihora oia! Noa ˈtu e te haere ra o ˈna i te fare o Iaeiro, e maˈi rahi hoi to ta ˈna tamahine, ua faaea aˈera o Iesu. I to ˈna iteraa i te puai i te haereraa i rapaeau atu ia ˈna, ua hiˈo atura o ˈna i te taata o tei tapea ia ˈna. I te pae hopea, ua haere mai aˈera te vahine e tuturi i mua ia ˈna ma te rurutaina. E tamaˈi anei o Iesu ia ˈna no te mea tei rotopu o ˈna i te nahoa taata aore ra no te mea ua tapea o ˈna i to ˈna ahu ma te ore e ani atu ia ˈna? Taa ê roa ˈtu, ua faaite oia i te mahanahana e te hamani maitai. “E tau tamahine,” ta ˈna i parau, “ua ora oe i to oe faaroo.” A tahi ra Iesu e parau tahaa roa ˈtu ai i te hoê vahine e “e tau tamahine.” Auê teie parau i te tamǎrû-mau-raa ia ˈna e!—Mataio 9:18-22; Mareko 5:21-34.

4 Ua hiˈo atea aˈe o Iesu i te Ture. Ua taa oia i te auraa mau o te reira e i te hiaai i te hamani maitai e te aroha. (A faaau e te Mataio 23:23.) Ua ite Iesu i te huru maˈimaˈi oto mau o te vahine e ua haapao maite oia i te mea e ua turaihia taua vahine ra e te faaroo. Te horoa maira ïa oia i te hoê hiˈoraa maitai no te mau tane kerisetiano, no te mau tiaau iho â râ. Ia faaruru te hoê tuahine kerisetiano i te tahi mau fifi rii aore ra te hoê fifi taa maitai aore ra te hoê huru tamataraa, e tia i te mau matahiapo ia tamata i te hiˈo atea aˈe i te mau parau aore ra te mau ohipa tupu oioi e ia ara maite i te mau huru tupuraa e te mau manaˈo turai. E faaite teie huru hiˈoraa e e titauhia te faaoromai, te taaraa i te manaˈo, e te aroha maoti i te aˈoraa e te faatitiaifaroraa.—Maseli 10:19; 16:23; 19:11.

5. (a) Mea nafea te mau vahine i te haavîraahia e te mau peu tutuu a te mau rabi? (A hiˈo i te nota i raro i te api.) (b) O vai te mau taata matamua o tei ite e o tei haere e faaite i te parau no nia ia Iesu o tei faatiahia?

5 Ma te opanipanihia e te mau peu tutuu a te mau rabi, ua haavîhia te mau vahine e ora ra i te tau i parahi ai o Iesu i nia i te fenua ia tavini ei mau ite e au i te ture.b A hiˈo na i te ohipa i tupu i muri noa ˈˈe i to Iesu faatia-faahou-raahia mai te pohe mai i te poipoi o te 16 no Nisana i te matahiti 33 o to tatou nei tau. Na vai i ite matamua ia Iesu o tei faatiahia mai e i haere e faaite i te tahi atu mau pǐpǐ e ua faatiahia to ratou Fatu? Na te mau vahine ïa o tei faaea noa i te vahi i patitihia ˈi oia i nia i te pou tae roa ˈtu i te taime a pohe ai oia.—Mataio 27:55, 56, 61.

6, 7. (a) Eaha ta Iesu i parau atu i te mau vahine o tei haere i te menema? (b) Mea nafea te mau pǐpǐ tane a Iesu i te ohiparaa i te omuaraa i te faaiteraa a te mau vahine, e eaha te haapiiraa e nehenehe e hutihia mai?

6 I te poipoi roa o te mahana matamua o te hebedoma, ua haere o Maria Magadala e vetahi mau vahine i te menema ma te rave i te tahi mau taoˈa faanoˈanoˈaraa i te tino o Iesu. I to ratou iteraa e aita e taata i roto i te menema, ua horo aˈera o Maria e faaara ia Petero raua o Ioane. Ua faaea noa te tahi atu mau vahine. Aita i maoro, fa aˈera te hoê melahi i mua ia ratou e parau aˈera ia ratou e ua faatiahia o Iesu. “A haere oioi na orua a parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ,” ta te melahi i faaue atu. A haavitiviti ai taua mau vahine ra i te faaara i te parau apî, ua fa maira o Iesu iho i mua ia ratou. “A haere a parau atu i tau mau taeae,” ta ˈna i faaue atu ia ratou. (Mataio 28:1-10; Mareko 16:1, 2; Ioane 20:1, 2) Ma te ite ore i te faraa mai o te melahi e ma te oto rahi, ua hoˈi faahou o Maria Magadala i te menema e aita e taata to roto. Ua fa aˈera o Iesu i mua ia ˈna, e i muri aˈe oia i te taaraa ia ˈna i te pae hopea, ua parau oia e: “E haere . . . oe i tau mau taeae ra, e parau atu ia ratou e, Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra.”—Ioane 20:11-18; a faaau e te Mataio 28:9, 10.

7 Ua nehenehe hoi Iesu e fa ˈtu na mua roa i mua ia Petero, Ioane, aore ra te tahi atu mau pǐpǐ tane. Teie nei râ, ua faaite oia i te tura i teie mau vahine na roto i te faariroraa ia ratou ei mau ite matamua o to ˈna tia-faahou-raa e na roto i te tufaraa ˈtu ia ratou i te hopoia ia haere e faaite i te reira i te mau pǐpǐ tane. Eaha te huru o te mau tane i te omuaraa? Te na ô ra te faatiaraa e: “Aita râ ratou i faaroo, mai te parau vavi noa ra ïa parau ia ratou.” (Luka 24:11) Mea fifi anei no ratou ia farii i te faaiteraa no te mea na te mau vahine i faaite atu ia ratou? Mai te peu e e, i te taime au e fanaˈo ratou i te haapapuraa rahi e ua faatiahia o Iesu mai te pohe mai. (Luka 24:13-46; Korinetia 1, 15:3-8) I teie nei mahana, e ohipa te mau tane kerisetiano ma te paari ia haapao ratou i te mau parau a to ratou mau tuahine i te pae varua.—A faaau e te Genese 21:12.

8. Ia au i to ˈna huru i nia i te mau vahine, eaha ta Iesu i faaite?

8 Mea putapû mau ia tapao-anaˈe-hia te huru o Iesu i nia i te mau vahine. Ma te aroha e te aifaito taatoa i roto i to ˈna mau auraa e te mau vahine, aita oia i faateitei roa e i faahaehaa ia ratou. (Ioane 2:3-5) Ua haafaufau oia i te mau peu tutuu a te mau rabi o tei faaore i to ratou hanahana e o tei haafaufaa ore i te Parau a te Atua. (A faaau e te Mataio 15:3-9.) Na roto i te faahanahanaraa e te faaturaraa i te mau vahine, ua faaite roa ˈtu o Iesu e eaha te manaˈo o te Atua ra o Iehova no nia i te huru haapaoraa ia ratou. (Ioane 5:19) Ua horoa atoa o Iesu i te hoê hiˈoraa faahiahia mau no te mau tane kerisetiano te tia ia ratou ia pee.—Petero 1, 2:21.

Te mau haapiiraa a Iesu no nia i te mau vahine

9, 10. Mea nafea Iesu i te haafaufauraa i te mau peu tutuu a te mau rabi no nia i te mau vahine, e eaha ta ˈna i parau i muri aˈe to te mau Pharisea faahitiraa i te hoê uiraa no nia i te faataaraa?

9 Ua faahapa o Iesu i te mau peu tutuu a te mau rabi e ua faahanahana oia i te mau vahine eiaha noa na roto i ta ˈna mau ohipa, na roto atoa râ i ta ˈna mau haapiiraa. Ei hiˈoraa, a rave na i te haapiiraa ta ˈna i horoa no nia i te faataaraa e te faaturi.

10 No nia i te faataaraa, ua anihia ia Iesu teie uiraa: “E au anei i te ture ia haapae [faataa] noa te tane i ta ˈna vahine i te mau hapa rii atoa nei?” Ia au i te faatiaraa a Mareko, ua parau o Iesu e: “O te haapae [faataa] i tana vahine [e ere i to te faaturi] a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa oia ia ˈna. E ia haapae [faataa] te vahine i tana tane a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi atoa oia.” (Mareko 10:10-12; Mataio 19:3, 9) Te faaite nei teie noa mau parau i te faaturaraa i te hanahana o te mau vahine. Nafea ïa?

11. Eaha ta te mau parau a Iesu oia hoi “e ere i to te faaturi” e faaite ra no nia i te taairaa o te faaipoiporaa?

11 A tahi, na roto i te mau parau ra “e ere i to te faaturi” (o tei itehia i roto i te faatiaraa evanelia a Mataio), te faaite ra o Iesu e eiaha e haafaufaa ore i te taairaa o te faaipoiporaa aore ra e tumutu vave noa i te reira. E faatia na te haapiiraa matauhia a te mau rabi i te faataaraa i nia i te mau tumu haihai mai te tuparariraa te hoê vahine i te hoê farii maa aore ra te paraparauraa oia e te hoê taata ê. Hau atu, e faatia-atoa-hia te faataaraa ia ite anaˈe te hoê tane i te hoê vahine haviti aˈe i mua i to ˈna mata! Te tapao ra te hoê taata tuatapapa bibilia e: “I to Iesu paraparauraa mai ta ˈna i rave na, te turu ra oia . . . i te mau vahine na roto i te imiraa i te haamau faahou i te faaipoiporaa i nia i to ˈna tiaraa mau.” Oia mau, ua riro te faaipoiporaa ei taairaa tamau i nia oia te vahine e faatupu ai i te manaˈo hau.—Mareko 10:6-9.

12. Na roto i te mau parau ra “ua faaturi ïa oia ia ˈna,” eaha te manaˈo ta Iesu i faaô atu?

12 A piti, na roto i te parau ra “ua faaturi ïa oia ia ˈna,” ua faaô atu Iesu i te hoê manaˈo o tei ore i fariihia i roto i te mau tiribuna rabi—te manaˈo e ua faaturi te hoê tane i ta ˈna vahine. Te faataa ra The Expositor’s Bible Commentary e: “I roto i te faaroo ati Iuda rabi e nehenehe te hoê vahine no to ˈna taiva e faaturi i ta ˈna tane; e e nehenehe te hoê tane, i te faatupuraa i te mau taatiraa i te pae tino e te tahi atu vahine, e faaturi ia ˈna iho. Eita roa ˈtu râ te hoê tane e faaturi i ta ˈna vahine, noa ˈtu eaha te ohipa ta ˈna i rave. Ua faateitei o Iesu, na roto i te tuuraa i te tane i raro aˈe i te hoê â hopoia morare e te vahine, i te tiaraa e te hanahana o te mau vahine.”

13. No nia i te faataaraa, mea nafea Iesu i te faaiteraa e i raro aˈe i te faanahonahoraa kerisetiano, hoê anaˈe ture no te mau tane e te mau vahine?

13 A toru, na roto i te pereota ra “ia haapae [faataa] te vahine i tana tane,” ua farii Iesu i te tiaraa o te hoê vahine ia faataa i ta ˈna tane o tei taiva—te hoê ohipa e au ra e o tei matauhia, aita râ te reira i itehia i raro aˈe i te ture ati Iuda i taua tau ra.c Te parauhia ra e “e nehenehe te hoê vahine e faataa ia au i ta ˈna parau faatia aore ra eita, e faataa râ te hoê tane ia au noa i to ˈna hinaaro.” Ia au râ i te parau a Iesu, i raro aˈe i te faanahonahoraa kerisetiano, e faaohipahia taua ture ra i nia i te mau tane e te mau vahine.

14. Na roto i ta ˈna mau haapiiraa, eaha ta Iesu i faaite?

14 Te faaite maitai ra te mau haapiiraa a Iesu e te tâuˈa mau nei oia i te vai-maitai-raa o te mau vahine. No reira, e ere i te mea fifi ia taa e no te aha vetahi mau vahine i here ai ia Iesu i te mea e ua haapao ratou i to ˈna mau hiaai hau atu i ta ratou iho mau taoˈa. (Luka 8:1-3) “Ere i ta ˈu ta ˈu e haapii nei,” ta Iesu i parau, “na ˈna râ, na tei tono mai ia ˈu nei.” (Ioane 7:16) Na roto i ta ˈna haapiiraa, ua faaite o Iesu i te huru aroha mau o Iehova iho i te mau vahine.

“Te faaturaraa ˈtu i te vahine”

15. Eaha ta te aposetolo Petero i papai no nia i te huru o te mau tane i nia i ta ratou mau vahine?

15 Ua hiˈopoa roa te aposetolo Petero i te huru o Iesu i nia i te mau vahine. Tau 30 matahiti i muri iho, ua horoa o Petero i te aˈoraa here mau i te mau vahine e ua papai oia e: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra, e ei fatu atoa hoi i te maitai ra i te ora; ia ore ta outou pure ia mairi.” (Petero 1, 3:7) Eaha ta Petero i hinaaro e parau i to ˈna faaohiparaa i te mau parau ra “te faaturaraa ˈtu i te vahine”?

16. (a) Eaha te auraa o te parau heleni i hurihia na roto i te taˈo ra “faaturaraa”? (b) Mea nafea Iehova i te faahanahanaraa ia Iesu i to ˈna faahuru-ê-raahia, e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai?

16 Ia au i te hoê taata papai titionare, teie te auraa o te parau heleni i hurihia na roto i te taˈo ra “faaturaraa” (ti·meʹ) oia hoi “hoo, faufaa, faahanahana, tura.” Te hurihia ra teie parau heleni na roto i te mau parau ra ‘ô’ e “maitai rahi.” (Ohipa 28:10; Petero 1, 2:7) Te taa nei tatou i te auraa o te parau e faahanahana i te hoê taata ia tuatapapa tatou i te faaohiparaa o Petero i te hoê â taˈo i roto i te Petero 2, 1:17. Ua faahiti oia i te parau o te faahuru-ê-raahia o Iesu: “I noaa hoi ia ˈna i te Atua Metua ra te haamaitai e te faateitei, a tae mai ai ia ˈna taua reo no roto mai i te anaana rahi ra e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” I te faahuru-ê-raahia o Iesu, ua faahanahana o Iehova i ta ˈna Tamaiti na roto i te faaiteraa i to ˈna farii maitai ia Iesu, e ua na reira te Atua i mua ia vetahi ê. (Mataio 17:1-5) Aita ïa te tane e faahanahana ra i ta ˈna vahine e faahaehaa ra aore ra e faaiti ra ia ˈna . Te faaite nei râ na roto i ta ˈna mau parau e ta ˈna mau ohipa—o ˈna anaˈe e i mua i te taata—e te haafaufaa ra oia ia ˈna.—Maseli 31:28-30.

17. (a) No te aha e tia ia faahanahanahia te vahine kerisetiano? (b) No te aha eita e tia i te hoê tane ia manaˈo e e hau aˈe to ˈna faufaa i mua i te aro o te Atua i to te hoê vahine?

17 E tia ia ‘faaitehia’ teie faahanahanaraa, ta Petero e parau ra, e te mau tane kerisetiano i nia i ta ratou mau vahine. E faarirohia te reira, eiaha mai te hoê ohipa hamani maitai, mai te hoê râ tiaraa te tia ia horoahia na ta ratou mau vahine. No te aha te mau vahine e fanaˈo ai i teie huru faahanahanaraa? No te mea “ei fatu atoa hoi [outou] i te maitai ra i te ora,” ta Petero e faataa ra. I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua titauhia te mau tane e te mau vahine atoa o tei fanaˈo i te rata a Petero ia riro ei feia aiˈa apiti i te Mesia. (Roma 8:16, 17; Galatia 3:28) E ere hoê â ta ratou mau hopoia i roto i te amuiraa, te apiti atoa nei râ ratou i roto i te faatereraa e te Mesia i nia i te raˈi. (Apokalupo 20:6) I teie nei mahana atoa, i te mea e e tiaturiraa no te fenua to te rahiraa o te nunaa a te Atua, e hape rahi mau ia manaˈo te hoê tane kerisetiano e no ta ˈna mau haamaitairaa taa ê i roto i te amuiraa, e rahi aˈe to ˈna faufaa i mua i te aro o te Atua i to te mau vahine. (A faaau e te Luka 17:10.) Hoê â tiaraa i te pae varua to te mau tane e to te mau vahine i mua i te aro o te Atua, i te mea e ua haamatara te pohe tusia o Iesu i te hoê haamaitairaa no te mau tane e te mau vahine—oia hoi te tiamâraa mai i te faautuaraa o te hara e te pohe, e tae noa ˈtu i te ora mure ore.—Roma 6:23.

18. Eaha te tumu papu ta Petero e horoa ra e ia faahanahana te hoê tane i ta ˈna vahine?

18 Te horoa ra o Petero i te tahi atu tumu papu e tia ˈi i te hoê tane ia faahanahana i ta ˈna vahine, “ia ore [ta ˈna] pure ia mairi.” No roto mai te parau ra “ia mairi” i te hoê parau haa heleni (en·koʹpto) oia hoi te auraa “mutu.” Ia au i te Expository Dictionary of New Testament Words a Vine, “ua faaohipahia te reira no te haafifi i te mau taata na roto i te vavahiraa i te purumu, aore ra te tuu-tahaa-raa i te hoê haafifiraa i nia i te eˈa.” No reira, te taa ra i te tane o te ore e faahanahana i ta ˈna vahine e te vai ra te hoê patu i rotopu i ta ˈna mau pure e te Atua. E manaˈo te tane e eita e tia ia ˈna ia haafatata ˈtu i te Atua, aore ra eita Iehova e faaroo mai ia ˈna. Papu maitai, te tâuˈa rahi nei Iehova i te huru raveraa a te mau tane i nia i te mau vahine.—A faaau e Te oto o Ieremia 3:44.

19. Nafea te mau tane e te mau vahine ia tavini amui i roto i te amuiraa ma te faatura i te tahi e te tahi?

19 E ere tei te mau tane anaˈe te hopoia no te faahanahana. A faahanahana ˈi te hoê tane i ta ˈna vahine na roto i te haapaoraa ia ˈna ma te here e te tura, e tia i te hoê vahine ia faahanahana i ta ˈna tane na roto i te auraroraa ˈtu ia ˈna e te faatura-hohonu-raa ia ˈna. (Petero 1, 3:1-6) Hau atu, ua faaitoito o Paulo i te mau kerisetiano ia ‘faahanahana i te tahi e te tahi.’ (Roma 12:10) E piiraa teie i te mau tane e te mau vahine i roto i te amuiraa ia tavini amui ma te faatura i te tahi e te tahi. Ia faatupuhia teie huru feruriraa, eita te mau vahine kerisetiano e paraparau ma te faaino roa hoi i te mana faatere o te feia e tiai ra. Teie nei râ, e turu ratou i te mau matahiapo e e rave amui ratou i te ohipa e o ratou. (Korinetia 1, 14:34, 35; Hebera 13:17) I to ratou aˈe pae, e faariro te mau tiaau kerisetiano i “te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai.” (Timoteo 1, 5:1, 2) Ma te paari, e ara maite te mau matahiapo i te mau parau a to ratou mau tuahine kerisetiano. No reira, ia fariu atu te hoê tuahine i nia i te aratairaa teotaratia e ia ani oia ma te tura i te hoê uiraa aore ra ia faahiti i te tahi mea o te tia ia haapao-maitai-hia, e horoa te mau matahiapo ma te oaoa i to ratou ara-maite-raa i nia i ta ˈna uiraa aore ra te tahi atu fifi.

20. Ia au i te faatiaraa a te mau Papai, nafea ia haapaohia te mau vahine?

20 Mai te ôraa mai te hara i Edene ra, ua faahaehaa-roa-hia te mau vahine no e rave rahi mau ihotumu. E ere râ te reira huru raveraa ta Iehova i opua i te omuaraa no ratou. Noa ˈtu eaha te mau manaˈo i te pae no te ihotumu no nia i te mau vahine, te faaite maitai ra te faatiaraa a te mau Papai Hebera e te mau Papai Heleni Kerisetiano e e tia ia faahanahanahia e ia faaturahia te mau vahine paieti. O ta ratou ïa tuhaa no ǒ mai i te Atua ra.

[Nota i raro i te api]

a Te faataa nei The International Standard Bible Encyclopedia e: “Eita te mau vahine e tamaa e te mau manihini tane, e aita i faaitoitohia i te mau tane ia paraparau atu i te mau vahine. . . . E ohipa haama mau te paraparauraa e te hoê vahine i mua i te taata.” Te aˈo nei te Mishnah ati Iuda, te hoê haapueraa buka haapiiraa a te mau rabi e: “Eiaha e paraparau rahi i te mau vahine. . . . Te tane e paraparau rahi nei i te mau vahine, te faaino nei oia ia ˈna iho e te haafaufaa ore nei oia i te haapiiraa a te Ture e i te pae hopea e roohia oia i te Gehena.”—Aboth 1:5.

b Te parau ra te buka Palestine in the Time of Christ e: “I roto i te tahi mau tupuraa, e tuuhia te vahine i te hoê â faito e to te taata tîtî. Ei hiˈoraa, eita ta ˈna e nehenehe e horoa i te hoê faaiteraa i te tiribuna haavaraa, e nehenehe noa oia e haapapu i te poheraa o ta ˈna tane.” Ma te faahiti i te Levitiko 5:1, te faataa ra The Mishnah e: “E tano noa te ture no nia i ‘te hoê euhe o te faaiteraa’ i te mau tane eiaha râ i te mau vahine.”—Shebuoth 4:I.

c Te faatia ra te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Josèphe no te senekele matamua e ua hapono te tuahine o te Arii Heroda ra o Salome na ta ˈna tane “te hoê parau faaoreraa i to raua faaipoiporaa, o tei ore i tuati e te ture ati Iuda. No te mea o te tane (anaˈe) o te faatiahia e matou ia rave i te reira.”—Jewish Antiquities, XV, 259 [vii, 10].

Eaha ta outou pahonoraa?

◻ Eaha te mau hiˈoraa o te haapapu ra e ua faahanahana e ua faatura o Iesu i te mau vahine?

◻ Mea nafea te mau haapiiraa a Iesu i te faaturaraa i te hanahana o te mau vahine?

◻ No te aha e tia i te hoê tane ia faahanahana i ta ˈna vahine kerisetiano?

◻ Eaha te hopoia no te faahanahanaraa te tia i te mau kerisetiano atoa ia rave?

[Hohoˈa i te api 17]

Ma te oaoa, na te mau vahine paieti i ite matamua ia Iesu o tei faatiahia, e o tei haere e faaite i to ˈna mau taeae

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono