VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 211-api 220
  • Mahana hopea

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mahana hopea
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ia parau mai te hoê taata e:
  • E faaroo anei outou i te faaararaa a te Atua?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Afea te Faatereraa arii a te Atua e faatere ai i te fenua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2020
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 211-api 220

Mahana hopea

Auraa: Te faaohipa ra te Bibilia i te parau “mau mahana hopea” no te faataa i te tau hopea o te hoê faanahoraa o te mau mea o tei faautuahia e te Atua. Ua ite te faanahoraa ati Iuda e ta ˈna haamoriraa niuhia i nia i te hiero i Ierusalema i to ˈna mau mahana hopea i te area tau i hope e to ˈna haamouraa i te matahiti 70 T.T. Te faataipe ra to ˈna hopea i te mea e tupu i nia i te hoê faito rahi roa e ati aˈe te ao nei ia roohia te mau nunaa atoa i te faautuaraa a te haavaraa a te Atua. Ua ô teie faanahoraa ino o te mau mea, o te vai nei i nia i te fenua taatoa, i roto i to ˈna mau mahana hopea i te matahiti 1914.

Na te aha e haapapu ra e te ora nei tatou i teie mahana i “te mau mahana hopea”?

Te faataa ra te Bibilia i te tahi mau ohipa e mau huru tupuraa o te tapao i teie tau taa ê. E rave rahi haapapuraa to “te tapao” tuhaa rau; ia tupu mau teie tapao, e tia ia ite-roa-hia to ˈna mau tuhaa atoa i te area o te hoê noa ui. Ua papaihia te mau tuhaa taa ê o te tapao i roto i te Mataio mau pene 24, 25, Mareko pene 13 e Luka pene 21; te vai ra te mau haamaramaramaraa hau i roto i te Timoteo 2, 3:1-5, Petero 2, 3:3, 4 e Apokalupo 6:1-8. Ei hiˈoraa, e tuatapapa tatou te tahi mau tuhaa ite-papu-hia o te tapao.

“E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia” (Mat. 24:7)

Ua ino te oraraa o te taata nei i te tamaˈi e mau tausani matahiti i te maoro, i te mau tamaˈi i rotopu i te mau nunaa e i te mau tamaˈi i roto i te nunaa iho. Tera râ, ua tupu te Tamaˈi Rahi Matamua i te matahiti 1914. E ere noa ˈtura i te hoê tamaˈi i rotopu e piti nuu i nia i te tahua aroraa. A tahi ra te taatoaraa o te mau nunaa puai e aro ai. Ua turaihia te mau nunaa taatoa, tae noa ˈtu te mau huiraatira tivila, ia apiti i roto i te tamaˈi. E au ra e i te hopea o teie tamaˈi, ua faaô 93 % o te huiraatira o te ao nei i roto i te mau aroraa. (No nia i te auraa o te matahiti 1914 i roto i te tuatapaparaa, hiˈo i te mau api 216, 217.)

Mai ta te Apokalupo 6:4 i tohu, ‘ua faaorehia te hau i te ao nei.’ Aore ra, ua arepurepu noa te ao mai te matahiti 1914 mai â. Ua uˈana te Piti o te Tamaˈi Rahi i te matahiti 1939 tae roa ˈtu i te matahiti 1945. Ia au i ta te hoê Atimarara tahito o Gene La Rocque i parau, ua tupu â e 270 tamaˈi i te matahiti 1945 tae roa ˈtu i te matahiti 1982. Ua hau atu i te 100 mirioni taata tei pohe i roto i te mau aroraa i teie senekele 20. Ia au atoa i te World Military and Social Expenditures o te matahiti 1982, ua faaô roa ˈtu aore ra na roto i te tahi atu ravea 100 mirioni taata i roto i te mau ohipa a te nuu.

E titauhia anei hau atu â no te faatupu i teie tuhaa o te parau tohu? E mau ahuru tausani mauhaa atomi tei ineine no te hoê faaohipa-ru-raa. Ua parau te tahi mau aivanaa tuiroo e ahiri e e faaohipa te mau nunaa hoê noa tuhaa iti o ta ratou mau mauhaa tamaˈi atomi, e mou ïa te huru oraraa totiale e peneiaˈe te huitaata taatoa. E ere râ te reira te faahopearaa ta te mau parau tohu Bibilia e faaite ra.

“E oˈe . . . i tera vahi, i tera vahi” (Mat. 24:7)

Ua itehia e rave rahi oˈe i te roaraa o te aamu o te huitaata. I nia i teihea faito i roohia ˈi te 20raa o te senekele i teie ati? Ua faatupu te mau tamaˈi rahi i te ereraa rahi i te maa i Europa e i Asia. Ua roohia Afirika i te paˈurâ, o te faatupu ra i te mau oˈe ino mau. I te hopea o te matahiti 1980, ua parau te Faanahonahoraa i te pae no te maa e te faaapu e e mau 450 mirioni taata e pohe poia ra e fatata hoê miria taata aita i ravai te maa. I nia i teie numera, te pohe nei fatata e 40 mirioni taata i te matahiti hoê—50 mirioni i te tahi mau matahiti—no te ereraa i te maa.

Mea taa ê anei teie mau oˈe? E; te tupu noa ra te reira noa ˈtu e te vai ra te maa. I te tahi mau fenua, mea rahi roa te maa hau, e maoti te mau ravea faautaraa apî, e nehenehe te maa e opere-oioi-hia na te feia e erehia ra. Mea ê râ paha te faaotiraa a te politita aiˈa e a te mau faufaa tapihoo. Inaha, e hapono rahi atu paha te mau fenua mea iti roa ta to ratou mau mirioni taata maa, i ta ratou maa maitai roa ˈˈe i te mau fenua mea rahi aˈena ta ratou. Aita faahou te huru tupuraa e itehia ra i te hoê noa vahi, tera râ e ati aˈe te ao nei. I te matahiti 1981, teie ta te New York Times i faahiti: “Ua haamaraa te maitairaa o te oraraa e te rahiraa o te aniraa i te maa na te ao i te faito moni o te maa, inaha ˈtura mea fifi roa no te mau fenua veve ia faatae mai i te maa titauhia e ratou.” I roto e rave rahi fenua, aita te faahoturaa maa e apee ra i te maraa-taue-raa o te huiraatira, noa ˈtu te tauturu a te ite aivanaa. Aita te feia aravihi o teie tau i te pae no te maa e ite ra i te hoê ravea no teie huru tupuraa.

“Te aueue rahi i te fenua” (Luka 21:11)

Parau mau, ua tupu na te mau aueueraa fenua rarahi i te mau senekele i mahemo; maoti râ te mau matini ohie, te haruharu nei te mau aivanaa i teie nei, hau atu i te hoê mirioni aueueraa fenua i te matahiti hoê. Aita râ e titauhia ra te mau matini taa ê no te ite e ua tupu te hoê aueueraa fenua rahi.

Ua itehia anei te hoê numera rahi o te mau aueueraa fenua rarahi mai te matahiti 1914 mai â? Maoti te mau numera a te Pu rahi o te mau faaiteraa ihifenua no Boulder, i Colorado, e i muri aˈe i te hiˈopoaraa i te mau buka faahororaa huru rau, ua haamauhia i te matahiti 1984 te hoê tabula o te mau aueueraa fenua atoa i naea aore ra i hau atu i te 7,5 i nia i te faito a Richter, i haamâuˈa 5 mirioni dala Marite aore ra hau atu no te mau vavahiraa fare, aore ra i haapohe 100 taata aore ra hau atu. Ua taiohia e 856 aueueraa fenua mai teie te huru i na 2 000 matahiti hou te matahiti 1914. Tera râ, mai te matahiti 1914 mai â, i te roaraa e 69 matahiti noa, ua taiohia e 605 aueueraa fenua mai teie. Teie ïa te auraa, ia faaauhia te faito au noa tamatahiti i na 2 000 matahiti i mahemo, ua tatai 20 te puai mai te matahiti 1914 mai â.

“I tera vahi, i tera vahi, . . . te maˈi rahi” (Luka 21:11)

I te hopea o te Tamaˈi Rahi Matamua, ua parare roa te fiva Paniora na te fenua nei, ma te haapohe fatata e 20 mirioni taata i te hoê taime poto roa. Noa ˈtu te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa, mea rahi roa te feia e roohia ra i te mau matahiti atoa i te mariri ai taata, te maˈi mafatu, te maˈi pee i te pae taatiraa e rave rahi, te maˈi sclérose en plaques, te malaria, te mataporaa i te pape o te anavai e te maˈi a Chagas.

“E rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te hinaaro” (Mat. 24:11, 12)

Ua parau te hoê taata tuiroo tuatapapa i te taparahiraa taata e: “Te mea e ite-na-mua-hia ia tuatapapahia te taparahiraa taata na te ao nei, o te parareraa e te maraaraa ïa te reira i te mau vahi atoa. Te varavara noa ˈtura te mau vahi aita i naeahia, e peneiaˈe ua fatata hoi i te ninahia i teie nanumiti e maraa ra.” (The Growth of Crime, New York, 1977, a Sir Leon Radzinowicz e Joan King, mau api 4, 5) E maraaraa mau teie; aita noa i taaihia i te hoê faatiaraa maitai aˈe. Parau mau, i vai atoa na te feia taparahi taata i te mau ui i mahemo, aita râ i ite-aˈenei-hia te maraaraa o te taparahiraa taata mai i teie mahana. Ua ite roa hoi te feia ruhiruhia i te reira.

To roto i te vahavaharaa i te ture faaitehia i roto i te parau tohu te faarueraa i te mau ture matauhia a te Atua, te haafaufaaraa ia ˈna iho eiaha râ te Atua i roto i te oraraa taitahi. Ei faahopearaa no teie haerea, ua maraa taue te mau faataaraa, te farii-rahi-hia ra te mau taatiraa pae tino i rapaeau i te faaipoiporaa e te peu mahu, e mau ahuru mirioni haamaruaraa tamarii e ravehia ra i te mau matahiti atoa. Ua taaihia teie huru vahavaharaa i te ture (i roto i te Mataio 24:11, 12) i te ohiparaa a te mau peropheta haavare o te haapii ra i to ratou iho manaˈo eiaha râ i to te Parau a te Atua. E faatupu mai ïa te peeraa ˈtu i te mau philosophia eiaha râ i te Bibilia i te hoê ao aroha ore. (Ioa. 1, 4:8) A taio i te faataaraa o te reira i roto i te Timoteo 2, 3:1-5.

“Te mea mehameha” (Luka 21:11)

“I teie nei mahana, o te mǎtaˈu te manaˈo hohonu e faatere nei i to tatou oraraa,” o ta te U.S. News & World Report i parau. (11 no Atopa 1965, api 144) “Aitâ te huitaata i ora aˈenei i roto i te mǎtaˈu mai i teie nei mahana,” ta te vea Helemani Hörzu i faataa.—No 25, 20 no Tiunu 1980, api 22.

E rave rahi ohipa o te faatupu ra i teie huru mǎtaˈu e ati aˈe te ao nei: te taparahiraa taata uˈana, te ereraa i te ohipa, te papu-ore-raa i te pae faanavairaa faufaa no te tarahu pee ore a te mau nunaa e rave rahi, te haaviiviiraa i te natura, te ereraa te mau taairaa utuafare piri e te here, e te manaˈo taiâ e nehenehe te huitaata e mou i roto i te hoê ati atomi.

‘E ririhia te mau pǐpǐ mau a te Mesia e te mau nunaa atoa no to ˈna ra iˈoa’ (Mat. 24:9)

Aita te mau pǐpǐ e hamani-ino-hia ra no to ratou faaôraa i roto i te mau ohipa politita, ‘no te iˈoa râ o Iesu Mesia,’ no te mea te pee nei ratou ia Iesu ei Arii Mesia a Iehova, te auraro nei ratou ia ˈna ei raatira eiaha râ i te mau faatere o te fenua, e te turu nei ratou ma te haapao maitai i to ˈna Basileia ma te ore e faaô atu i roto i te mau ohipa a te mau faatereraa taata nei. Te haapapu ra te aamu o teie nei tau e ua faaruru te mau Ite no Iehova i teie huru hamani-ino-raa na te fenua atoa nei.

‘E porohia teie parau apî maitai o te Basileia e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite oia’ (Mat. 24:14, MN)

Teie te poroi e porohia nei, ua haamata te Basileia o te Atua i te rima o Iesu Mesia i te faatere i nia i te raˈi; e fatata oia i te faaore i te faanahoraa ino atoa o te mau mea; e i raro aˈe i te faatereraa a teie Basileia, e tae te huitaata i te huru tia roa e e riro te fenua ei paradaiso. Te porohia ra teie parau apî maitai i teie mahana i roto e 234 fenua, tae roa ˈtu i te hopea o te fenua. Te horoa nei te mau Ite no Iehova e mau hanere mirioni hora i te mau matahiti atoa i roto i taua ohipa ra; te haere pinepine nei ratou e farerei i te taata i tera e tera fare ia nehenehe te taata atoa e faaroo i te poroi.

Eaha ta teie mau tupuraa o te tapao ra i “te mau mahana hopea” e faaite ra?

Luka 21:31, 32: “Oia atoa teie, ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua [e ineine ïa te Basileia i te haamou i teie faanahoraa ino e i te faatitiaifaro i te mau ohipa o te fenua], ia ite hoi outou. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e ore teie nei ui e mou e hope ai i te tupu.” (Ua ite-maitai-hia te tapao mai te matahiti 1914 mai, mea poto roa ïa te taime e toe ra. Te haapapu ra te mau huru tupuraa na te ao i te reira.)

No te aha te mau Ite no Iehova e parau ai e ua haamata “te mau mahana hopea” i te matahiti 1914?

Na te mau parau tohu Bibilia i faariro i te matahiti 1914 ei matahiti tapaohia. No te mau haamaramaramaraa hau no nia i te tuatapaparaa tau, hiˈo i te mau api 371-373, i te tumu parau “Taio mahana.” Te tano maitai ra te mau huru tupuraa na te ao ei tapaoraa i “te mau mahana hopea” i tei tupu mai te matahiti 1914 mai â, o te haapapu maitai ra e e matahiti taa ê mau teie. Te haapapu ra te mau manaˈo i tuatapapahia i nia ˈtu i te reira.

Mea nafea te feia tuatapapa e hiˈo ai i te matahiti 1914?

“Ma te hiˈo i muri, te taa maitai ra ia tatou i teie mahana e ua avari te Tamaˈi Rahi Matamua e te senekele 20 i te hoê ‘Tau Arepurepu’—ia au i te parau manaˈonaˈo a te taata tuatapapa Beretane ra o Arnold Toynbee—aitâ hoi to tatou nei oraraa totiale i matara mai atura. Ma te tia ˈtu aore ra aita, no te matahiti 1914 mai â te mau arepurepuraa atoa o te afa hopea o te senekele.”—The Fall of the Dynasties: The Collapse of the Old Order (New York, 1963) a Edmond Taylor, api 16.

“E faariro noa te ui o te Piti o te Tamaˈi Rahi, to ˈu nei ui, i ta ˈna aroraa mai te tioiraa rahi o teie nei tau. . . . Ia faatiahia matou teie teoteoraa, e tia ˈi, to matou iho farereiraa i te aamu. E tia râ ia matou ia ite e ua faatupu te Tamaˈi Rahi Matamua i te hoê tauiraa faufaa atu â i roto i te totaiete. I taua tamaˈi ra to te mau faanahoraa politita e totiale, haamauhia i te roaraa o te mau senekele, toparaa—i te tahi mau taime i roto tau hebedoma noa. E ua taui-tamau-hia ïa te tahi pae. Ua aramoina te mau tiaturiraa tahito i te Tamaˈi Rahi Matamua. . . . Ua faarahi, ua faaaano e ua haapapu te Piti o te Tamaˈi Rahi i teie tauiraa. I te pae totiale, ua riro te Piti o te Tamaˈi Rahi ei aroraa hopea o te Tamaˈi Rahi Matamua.”—The Age of Uncertainty (Boston, 1977) a John K. Galbraith, api 133.

“Ua mairi hoê afa senekele e aitâ te ati o te Tamaˈi Rahi [te Tamaˈi Rahi Matamua, i tupu i te matahiti 1914] i ore atura i nia i te tino e i roto i te aau o te mau nunaa . . . O te reira mau â te aanoraa i te pae tino e morare o te ati e e ere atura mai mutaa ihora. Ua taui roa te totaiete taatoa: te mau faatereraa, te mau otia nunaa, te mau ture, te puai o te mau nuu, te mau taairaa i rotopu i te mau Hau, te mau tiaturiraa atoa râ, te oraraa utuafare, te onaraa, te mau tiaraa, te mau taairaa taitahi. . . . Ua erehia te huitaata i te vai-faito-raa ta ˈna i ore i ite atura e tae roa mai i teie nei.”—Oreroraa parau a te Tenerara de Gaulle i te matahiti 1968 (Le Monde, 12 no Novema 1968, api 9).

E ora ˈtu anei te hoê noa ˈˈe taata i nia i te fenua i te hopea o teie faanahoraa o te ao?

Oia mau. E tae mai te hopea o teie faanahoraa o te ao eiaha na roto i te hoê taparahiraa matapo a te hoê tamaˈi atomi, na roto râ i te ati rahi ei tuhaa o “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apo. 16:14, 16) Eita teie tamaˈi e haamou i te fenua e te huitaata.

Mat. 24:21, 22: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu. Ahiri hoi e haamaorohia taua tau ra, aore roa ïa e taata e ora; e haapotohia ra taua tau ra, no te feia i maitihia ra.” (No reira, e ora ˈtu te tahi mau “taata.”)

Mas. 2:21, 22: “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.”

Sal. 37:29, 34: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira. E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua; e ite oe i te pohe o te feia paieti ore ra.”

No te aha te Atua e tiai maoro ai hou oia e haamou ai i te feia iino?

Pet. 2, 3:9: “Aore te Fatu i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.”

Mar. 13:10: “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia i te mau fenua atoa nei.”

Mat. 25:31, 32, 46: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata [Iesu Mesia] ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: O [te ore e farii i te mau taeae pae varua o te Mesia ei mau tia o te Arii iho] te haere ê ïa e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra, o te rave ïa i te ora mure ore.”

Hiˈo atoa i te mau api 356, 357 e 198-200.

Ia parau mai te hoê taata e:

‘E ere hoi i te mea ino roa i teie mahana; ua tupu noa na te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua e te taparahiraa taata’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Te taa ra ia ˈu to oe huru. Ua fanauhia tatou i roto i te hoê ao i reira ua riro teie mau mea ei mau parau apî o te mau mahana atoa. Te faaite nei râ te feia tuatapapa e te vai ra te hoê mea taa ê roa i to tatou nei senekele 20. (Taio i te mau faahitiraa i te mau api 216, 217.)’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘E ere no te mea noa e te vai ra te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua e te taparahiraa taata te reira te tâuˈahia. Ua ite anei oe e ua riro te tapao a Iesu ei tapao tuhaa rau?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘Aita oia i parau e e haapapu hoê anaˈe tupuraa e te ora nei tatou i “te mau mahana hopea.” Te mea e haapapu, o te tupuraa ïa o te mau tuhaa atoa o te tapao, ia itehia iho â râ na te ao atoa nei, mai te matahiti haamauhia e te tuatapaparaa Bibilia no nia i te tau. (Hiˈo i te mau api 211-216 e 371-373.)’

‘Nafea to outou iteraa e eita te parau tohu e tano i te hoê ui a muri aˈe hau atu i to tatou nei?’

E nehenehe oe e pahono e: ‘E uiraa anaanatae mau teie e te haafaufaa ra te pahonoraa i te mea ra e te ora mau nei tatou i “te mau mahana hopea.” Nafea ïa? Te hoê tuhaa o te tapao horoahia e Iesu, no nia ïa i te mau tamaˈi i rotopu i te mau nunaa e te mau basileia. Teie râ, eaha te tupu i teie mahana ahiri e e titauhia te hoê aroraa rahi i rotopu i te mau puai rarahi no te tupuraa o te tapao? Aita rea e taata e ora mai ahiri e te vai ra. I te mea râ e te hinaaro nei te Atua ia ora mai te taata, papu maitai ïa e mea piri roa tatou i te hopea o teie faanahoraa tahito.’

Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Te faatuearaa i te mau ohipa o te ao nei e teie parau tohu, e au ïa i te faatanoraa i te hoê tapao vaiihohia e te rimarima o te hoê taata. Aita e taata ê atu e hoê â tapao rimarima. Oia atoa, eita te mau tupuraa o tei haamata i te matahiti 1914 e ite-faahou-hia i te mau ui a muri aˈe.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘E ite-maitai-hia te mau tuhaa taitahi o te tapao.’ (2) ‘Eita roa ˈtu tatou e hinaaro e pee i te haerea o te feia o te tau o Noa. (Mat. 24:37-39)’

‘Eita tatou e ite i te hopea a ora noa ˈi tatou’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Ua papu râ ia oe e e ohipa te Atua i te hoê taime, e ere anei?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Hoê anaˈe ravea no te ite afea te hopea e tae mai ai: e tia i te Atua ia horoa mai i taua haapapuraa ra. Ua parau râ Iesu e aore e taata i ite i tera mahana aore ra i tera hora. Ua faataa taatoa râ oia i te mau tupuraa ta te ui o te tau hopea e ite.’ (2) ‘Te tano nei taua faataaraa ra e te mau huru tupuraa ta oe iho e ite nei. (Ia nehenehe, a tauaparau hau atu â no nia i te tapao ia au i te mau api na mua ˈtu.)’

‘Aita vau e tâuˈa nei i tera mau mea; te mahana ta ˈu e ora nei te mea faufaa’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Parau mau, mea maitai roa eiaha ia haapeapea rahi no a muri aˈe. Te tutava nei râ tatou paatoa i te faanaho i to tatou oraraa no te paruru ia tatou iho e tei herehia e tatou. Mea faufaa ia opua i te mau mea ma te tano. Te faaite ra te Bibilia e mau mea faahiahia to mua ia tatou, e mea paari ia ite tatou nafea e fanaˈo ai i te reira. (Mas. 1:33; Pet. 2, 3:13)’

‘Aita vau e manaˈonaˈo noa ra i te mau ohipa iino e tupu nei; mea au aˈe na ˈu e manaˈo maitai i te tau a muri aˈe’

E nehenehe oe e pahono e: ‘Mea anaanatae ia tapao e ua parau Iesu e e mau tumu maitatai ta te mau pǐpǐ no te tapea i te hoê manaˈo maitai i to tatou nei tau. (Luka 21:31)’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘A tapao na râ e aita oia e ani ra ia ratou ia tapo i to ratou mata i mua i te mea e tupu ra na te ao e ia oaoa i te reira. Aita, te parau ra oia e e niu-papu-hia to ratou manaˈo maitai no te mea e taa ratou i te auraa o te mau ohipa o te ao nei e e ite ratou eaha te faahopearaa.’

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono