Ite no Iehova
Auraa: Totaiete Kerisetiano na te ao atoa nei o te faaite nei ma te itoito i te parau no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna mau opuaraa no te huitaata. Ua niuhia ta ratou mau tiaturiraa i nia i te Bibilia anaˈe.
Eaha te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova o te faataa ê ra ia ratou i te tahi atu mau haapaoraa?
(1) Te Bibilia: Te tiaturi ra te mau Ite no Iehova e ua riro te Bibilia taatoa ei Parau faauruahia a te Atua. Aita ratou e pee ra i te hoê haapueraa ture niuhia i nia i te mau tutuu a te taata, te faariro nei ratou i te mau Papai ei niu papu o ta ratou mau tiaturiraa atoa.
(2) Te Atua: Te haamori ra ratou ia Iehova ei Atua mau hoê, e e paraparau noa ratou ia vetahi ê no nia ia ˈna e ta ˈna mau opuaraa î i te here no te huitaata. E faarirohia tei faaite i mua i te taata i te parau no nia ia Iehova ei melo no te hoê anaˈe iho pǔpǔ—“Te mau Ite no Iehova.”
(3) Iesu Mesia: Mai ta te Bibilia e parau ra, aita ratou e tiaturi ra e e melo Iesu Mesia no te Toru Tahi, e Tamaiti râ oia a te Atua, ta ˈna poieteraa matamua; ua ora aˈena oia hou to ˈna fanauraahia ei taata e mai te raˈi mai ua tuuhia to ˈna ora i roto i te opu o te hoê paretenia, o Maria; maoti to ˈna ora taata tia roa i faatusiahia, e nehenehe te feia e faaohipa ra i te faaroo e ora e a muri noa ˈtu; te faatere ra te Mesia ei Arii ma te mana i nia i te fenua taatoa i hohia mai e te Atua ra i te matahiti 1914.
(4) Te Basileia o te Atua: Te tiaturi ra ratou e o te Basileia o te Atua te tiaturiraa hoê roa no te huitaata; e faatereraa mau teie o te fatata roa i te haamou i teie faanahoraa ino o te mau mea, tae noa ˈtu te mau faatereraa taata atoa, no te haamau i te hoê faanahoraa apî i reira te parau-tia e mau ai.
(5) Te ora i nia i te raˈi: Te tiaturi ra ratou e e fanaˈo 144 000 Kerisetiano faatavaihia i te varua i te Basileia o te raˈi e te Mesia, e e faatere ratou ei arii i pihai iho ia ˈna. Aita ratou e tiaturi ra e e haere te “feia maitatai” atoa i nia i te raˈi.
(6) Te fenua: Te tiaturi ra ratou e e tupu iho â te opuaraa matamua a te Atua no te fenua nei; e î roa te fenua i te feia e haamori ia Iehova e e nehenehe ratou e fanaˈo i te ora mure ore ma te huru taata tia roa; e faatia-atoa-hia te feia pohe ia nehenehe ratou e fanaˈo i teie mau haamaitairaa.
(7) Te pohe: Te tiaturi ra ratou e aita roa te feia pohe e ite ra i te hoê noa ˈˈe mea; aita ratou e mauiui ra e e oaoa ra i roto i te tahi ao varua; aita ratou e vai faahou ra, i roto anaˈe râ i te feruriraa o te Atua, inaha o te tia-faahou-raa te tiaturiraa no to ratou oraraa a muri aˈe.
(8) Te mau mahana hopea: Te tiaturi ra ratou e te ora nei tatou i te mau mahana hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea mai te matahiti 1914 mai â; e ora ˈtu te mau hoa o te parau-tia i nia i te hoê fenua tamâhia.
(9) Faataa-ê-hia i te ao: Te tutava mau ra ratou ia ore e amui atu i te ao nei, mai ta Iesu i parau no ta ˈna mau pǐpǐ. Te faaite ra ratou i te hoê here Kerisetiano mau no to ratou taata-tupu, aita râ ratou e faaô ra i roto i te mau ohipa politita e te mau tamaˈi a te mau nunaa. Te haapao ra ratou i te mau hinaaro o to ratou utuafare, te haapae nei râ ratou i te imi-hua-raa i te mau mea materia, te hanahana e te mau mea navenave a te ao.
(10) Te faaohiparaa i te mau aˈoraa Bibilia: Te tiaturi ra ratou e mea faufaa ia pee i teie nei iho â i te mau aˈoraa o te Parau a te Atua i roto i to ratou oraraa—i te fare, te fare haapiiraa, te vahi raveraa ohipa, i roto i ta ratou amuiraa. Noa ˈtu eaha te huru oraraa o te hoê taata i mutaa ihora, e nehenehe oia e riro ei Ite no Iehova ia faarue oia i te mau peu opanihia e te Parau a te Atua e ia faaohipa oia i te mau aˈoraa a te Atua. Mai te peu râ e e rave te hoê Ite i te ohipa faaturi, poreneia, mahu, taero ava, haavare, eiâ aore ra i te raau taero, e tiavaruhia oia i rapaeau i te faanahonahoraa.
(O te tahi noa mau haapiiraa faufaa teie a te mau Ite no Iehova, e ere roa ˈtu râ i te hoê tabula o te mau tuhaa atoa o ta ratou mau tiaturiraa e taa ê ra i ta te tahi mau pǔpǔ faaroo. No te ite i te niu Bibilia o te mau tiaturiraa i faahiti-aˈenei-hia, a hiˈo i te tabula faahororaa o teie nei buka.)
E haapaoraa Marite anei te mau Ite no Iehova?
E feia turu ratou i te Basileia o te Atua, eiaha râ i te faanahoraa politita, faanavairaa faufaa, aore ra totiale a te hoê nunaa o teie ao tahito.
Parau mau, ua haamata te aamu no teie nei tau o te mau Ite no Iehova i te mau Hau Amui. Ua faaohie te haamauraahia ta ratou pu rahi i reira, i te neneiraa e te haponoraa i te mau papai Bibilia i roto i te rahiraa o te mau vahi o te ao nei. Aita râ te mau Ite no Iehova e au ra i te hoê vahi hau atu i te tahi atu. E itehia ratou fatata i roto i te mau nunaa atoa, e e mau piha ohiparaa ta ratou i roto e rave rahi tuhaa o te fenua nei no te faanaho i ta ratou ohipa i taua mau vahi ra.
A feruri na: E ati Iuda Iesu i fanauhia i Paletetina, e ere râ te Kerisetianoraa i te hoê haapaoraa Paletetina. E ere te vahi i fanauhia ˈi Iesu ei taata i te tapao faufaa roa ˈˈe. No ǒ roa mai te haapiiraa a Iesu i to ˈna Metua ra, o Iehova, o te tâuˈa ra i te feia o te mau nunaa atoa ma te ore e haapao i te huru.—Ioa. 14:10; Ohi. 10:34, 35.
Mea nafea te ohipa a te mau Ite no Iehova e turuhia ˈi i te pae moni?
Na roto ïa i te mau ô pûpûhia ma te aau tae mai ta te mau Kerisetiano matamua. (Kor. 2, 8:12; 9:7) Aita e titauraa moni i roto i ta ratou mau putuputuraa; aita roa ˈtu ratou e taparu ra i te moni i te mau taata. Te faaohipahia ra te mau ô atoa a te feia e anaanatae ra no te faarahi â i ta ratou ohipa haapiiraa Bibilia na te ao nei.
Aita te mau Ite e aufauhia ra no te haere i tera e tera fare aore ra no te pûpû i te mau papai Bibilia i roto i te mau aroâ. Na to ratou here i te Atua e to ratou taata-tupu e turai ra ia ratou ia faaite i te mau faanahoraa î i te here a te Atua no te huitaata nei.
Ua haamanahia te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, te hoê ïa taatiraa faaroo a te mau Ite no Iehova, i te matahiti 1884 ia au i te ture no nia i te mau taatiraa aita e imi ra i te moni a te Hau no Pennsylvanie, i te mau Hau Amui. Inaha, ia au i te ture e ere ïa oia i te hoê taatiraa imiraa moni. Aita te hoê noa ˈˈe taata e faufaahia ra na roto i teie Taiete. Te na ô ra te haapueraa ture a te Taiete e: “Aita oia [te Taiete] e imi ra ia monihia aore ra ia hoonahia to ˈna mau melo, mau peretiteni aore ra mau melo o te tomite faatere, ma te manaˈo-ore-hia aore ra ma te tahi noa ˈtu ravea.”
E pǔpǔ faaroo anei te mau Ite no Iehova?
Te faataa ra vetahi i te hoê pǔpǔ faaroo mai te hoê pǔpǔ o tei faataa ê ia ˈna i te hoê haapaoraa haamauhia. Te horoa ra te tahi pae i teie parau no te hoê pǔpǔ o te pee ra i te hoê tia aore ra te hoê orometua taata. Te rave-pinepine-hia ra teie parau ma te hoê auraa faaino. E ere râ te mau Ite no Iehova i te hoê pǔpǔ i faataa ê ia ˈna i te hoê Ekalesia. Te vai ra i rotopu ia ratou te mau taata no te mau tuhaa totiale e faaroo atoa. O Iesu Mesia anaˈe to ratou Aratai eiaha te hoê taata.
Te parau ra vetahi e e mau pǔpǔ faaroo te mau pǔpǔ e haamori ra ia au i te hoê tutuu haamauhia, i manaˈo-pinepine-hia e e faaroo taa ê roa i tei matauhia. E raatira taata to teie mau pǔpǔ e rave rahi e te faataa ê ra ratou ia ratou i te toea o te totaiete. Teie râ, o te Parau a te Atua, te niu o te faaroo tumu. Te pee maite nei hoi te mau Ite no Iehova i te Bibilia. Ua riro ta ratou haamoriraa ei huru oraraa eiaha râ ei haapaoraa tutuu. Aita ratou e pee ra i te hoê taata, e aita ratou e faataa ê ra ia ratou i te toea o te totaiete. Te ora ra e te ohipa ra ratou i rotopu ia vetahi ê.
No afea mai â te haapaoraa a te mau Ite no Iehova?
Ia au i te Bibilia, no mutaa ihora mai â te mau ite no Iehova i te taata haapao maitai ra o Abela. Te na ô ra te Hebera 11:4–12:1, e: “No te faaroo i maitai roa ˈi ta Abela tusia i pûpû i te Atua i ta Kaina . . . No te faaroo hoi to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu . . . No te faaroo i haapao ai Aberahama, a parauhia mai ai oia e, e haere i te hoê vahi e noaa mai ia ˈna a muri atu ei aiˈa . . . No te faaroo i ore i tia ˈi ia Mose, a paari ai oia ra, ia mairihia o te tamaiti a te tamahine a Pharao ra; e mea maitai ia ˈna te rave atoa i te pohe i te amuiraa i te taata no te Atua ra; ia rave i te navenave poto noa o te parau ino ra . . . E teie nei, ua haaatihia tatou e taua nahoa rahi i ite nei, e haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.”
Te parau ra te Bibilia no nia ia Iesu Mesia e: “Te na ô maira te Amene, te ite mau e te parau mau ra, te tumu o te mau mea atoa a te Atua i hamanihia ra.” E ite o ˈna no vai? Ua haapapu o ˈna iho e ua faaite oia i te iˈoa o to ˈna Metua. O o ˈna te ite rahi roa ˈˈe no Iehova.—Apo. 3:14; Ioa. 17:6.
Te mea anaanatae, ua ani te tahi mau ati Iuda e aita anei Iesu i haaparare i te hoê “haapiiraa apî.” (Mar. 1:27, MN) I muri aˈe, ua manaˈo atoa te tahi mau Heleni e ua faaô Paulo i te hoê “haapiiraa apî.” (Ohi. 17:19, 20, MN) Mea apî teie haapiiraa no te feia i faaroo na, te mea faufaa râ e parau mau te reira, o te tuea maite e te Parau a te Atua.
Ua haamata te aamu no teie nei tau o te mau Ite no Iehova i te haamauraahia te hoê pǔpǔ haapiiraa Bibilia i Allegheny, i te mau Hau Amui, i te omuaraa o te mau matahiti 1870. I te haamataraa, ua matau-noa-hia ratou ei Feia haapii Bibilia, i te matahiti 1931 râ ua rave ratou i te iˈoa Bibilia ra te mau Ite no Iehova. (Isa. 43:10-12) E ere ta ratou mau tiaturiraa e mau ohipa i te mea apî, o te haamau-faahou-raa râ i te Kerisetianoraa o te senekele matamua.
Te tiaturi ra anei te mau Ite no Iehova e ta ratou anaˈe te haapaoraa mau?
Aita te Bibilia e farii ra i te manaˈo o teie nei tau, oia hoi e rave rahi ravea no te haamori ma te tano i te Atua. Te parau ra te Ephesia 4:5 e “hoê hoi Fatu, hoê faaroo.” Te parau ra o Iesu e: “Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te eˈa e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira! . . . E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.”—Mat. 7:13, 14, 21; hiˈo atoa Korinetia 1, 1:10.
Te faahiti pinepine ra te mau Papai i te taatoaraa o te mau haapiiraa Kerisetiano mai “te parau mau,” e te faataahia ra te Kerisetianoraa mai “te eˈa parau mau.” (Tim. 1, 3:15; Ioa. 2, 1; Pet. 2, 2:2) I te mea e te niu ra te mau Ite no Iehova i ta ratou mau tiaturiraa atoa, mau ture no nia i te haerea e mau huru faanahoraa i nia i te Bibilia, te haapapu ra to ratou faaroo i te Bibilia iho ei Parau a te Atua e tei roto mau iho â ratou i te parau mau. Aita ratou e tiaturi ra i te reira ma te faahua noa. Te tiaturi nei râ ratou e ua riro te Bibilia ei tapao o te nehenehe e faataa eaha te faufaaraa o te hoê haapaoraa. Aita ratou e haapao noa ra ia ratou iho, ua ineine râ ratou i te faaite i ta ratou mau tiaturiraa.
Aita anei vetahi atu mau haapaoraa e pee atoa ra i te Bibilia?
E rave rahi te na reira ra, i nia râ i te tahi faito. Teie râ, te haapii mau ra anei e te faaohipa mau ra anei ratou i ta ˈna e parau ra? A feruri na: (1) Ua faaore ratou e mau tausani taime i te iˈoa o te Atua mau i roto i te rahiraa o ta ratou mau huriraa o te Bibilia. (2) No ǒ mai i te mau Etene ra te haapiiraa o te Toru Tahi, to ratou huru hiˈoraa i te Atua iho, e ua parare oia mai te reira tau senekele i muri aˈe i te hoperaa te papairaa o te Bibilia. (3) E ere no roto mai i te Bibilia ta ratou tiaturiraa i te pohe-ore-raa o te nephe taata ei niu o te oraraa no a muri aˈe. No ǒ mai oia ia Babulonia tahito ra. (4) Ua poro Iesu i te Basileia o te Atua, e ua tono oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere ratou e faaite roa ˈtu i to ratou taata-tupu. Mea varavara râ te mau Ekalesia i te faahiti faahou i teie Basileia, e aita ta ratou mau melo e poro ra i “te evanelia o te basileia.” (Mat. 24:14) (5) Ua parau Iesu e e ite-ohie-hia ta ˈna mau pǐpǐ mau i te here faatusia ta ratou e faaite te tahi i te tahi. E parau mau anei ïa no te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano ia tamaˈi te mau nunaa? (6) Ia au i te Bibilia, e ere te mau pǐpǐ a te Mesia i to teie nei ao, e te feia atoa e hinaaro ra e faahoa ˈtu i te ao, e mau enemi ïa no te Atua. Teie râ, te amui rahi ra te mau ekalesia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano e ta ratou mau melo i roto i te mau ohipa politita a te mau nunaa. (Iak. 4:4) Ia hiˈohia teie mau tupuraa, e nehenehe anei e parau e te ati maite mau ra ratou i te Bibilia?
Nafea e noaa ˈi i te mau Ite no Iehova ia tatara i te Bibilia?
Teie te tumu faufaa, te tiaturi mau ra ratou e e Parau na te Atua te Bibilia e ua papaihia ei haapiiraa ia tatou. (Tim. 2, 3:16, 17; Roma 15:4; Kor. 1, 10:11) No reira, aita ratou e rave ra i te mau manaˈo philosopho no te taviri i ta ˈna mau parau mau maramarama aore ra no te faatia i te huru oraraa o te taata i faarue i ta ˈna mau faaueraa tumu morare.
No nia i te auraa o te reo taipe o te Bibilia, te vaiiho ra ratou i te Bibilia iho ia tatara i te reira eiaha râ ia horoa ˈtu i to ratou iho mau manaˈo. (Kor. 1, 2:13) Te itehia ra te tahi mau faataaraa no nia i te auraa o te mau parau taipe i roto i te tahi atu mau tuhaa o te Bibilia. (Ei hiˈoraa, no nia i te auraa o te “miti” i roto i te Apokalupo 21:1, hiˈo Isaia 57:20. No te ite o vai “te Arenio” i roto i te Apokalupo 14:1, hiˈo Ioane 1:29 e Petero 1, 1:19.)
No nia i te tupuraa o te parau tohu, te faaohipa ra ratou i ta Iesu i parau ma te vai ara noa i mua i te mau ohipa e tuea ra e tei tohuhia na. (Luka 21:29-31; hiˈo Petero 2, 1:16-19.) Te faaite maitai ra ratou i teie mau ohipa e te huti ra ratou i te ara-maite-raa i nia i te auraa ta te Bibilia e horoa ra.
Ua parau Iesu e e “tavini haapao maitai e te paari” (ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia ei pǔpǔ) ta ˈna, na roto i teie arai oia e horoa ˈi i te maa varua i te utuafare o te faaroo. (Mat. 24:45-47) Te farii ra te mau Ite no Iehova i teie faanahoraa. Mai te mau Kerisetiano o te senekele matamua, te tiaturi ra ratou i te tino aratai o te pǔpǔ o teie “tavini” no te faatitiaifaro i te mau uiraa fifi—eiaha na nia i te niu o te paari taata nei, ia au râ i to ratou ite o te Parau a te Atua e ta ˈna huru raveraa i nia i ta ˈna mau tavini, e maoti te tauturu a te varua o te Atua ta ratou e ani ma te aau tae i roto i te pure.—Ohi. 15:1-29; 16:4, 5.
No te aha i taui ai te mau haapiiraa a te mau Ite no Iehova i te roaraa o te mau matahiti?
Te faaite ra te Bibilia e te faahaere mǎrû noa ra Iehova i te ite o ta ˈna mau tavini no nia i ta ˈna opuaraa. (Mas. 4:18; Ioa. 16:12) Aita hoi te mau peropheta i faauruahia e te Atua no te papai i te tahi mau tuhaa o te Bibilia, i taa i te auraa taatoa o ta ratou i papai na. (Dan. 12:8, 9; Pet. 1, 1:10-12) Ua ite te mau aposetolo a Iesu Mesia e aita ratou i taa i te mau mea atoa i to ratou ra tau. (Ohi. 1:6, 7; Kor. 1, 13:9-12) Te faaite ra te Bibilia e e rahi atu te ite o te parau mau i “te tau hopea.” (Dan. 12:4) Ia haere te ite i mua, e titau-pinepine-hia ia taui i to ˈna huru feruriraa. Ua ineine te mau Ite no Iehova i te rave i teie mau tauiraa ma te haehaa.
No te aha te mau Ite no Iehova e poro ai i tera e tera fare?
Ua faaite atea Iesu i teie ohipa no to tatou nei tau: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” Ua faaue atoa oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.”—Mat. 24:14; 28:19.
I to Iesu tonoraa i ta ˈna mau pǐpǐ matamua, ua ani oia ia ratou ia haere e farerei i te taata i to ratou fare. (Mat. 10:7, 11-13) No nia i ta ˈna iho taviniraa, ua parau te aposetolo Paulo e: “Aore roa aˈenei e mea e maitai ai outou na i vaiihohia e au; aita aˈenei i tuutuu i te aˈo atu ia outou, e te haapii ia outou i te vahi taata, e i tera fare, i tera fare.”—Ohi. 20:20, 21; hiˈo atoa Ohipa 5:42.
E ohipa te poroi ta te mau Ite no Iehova e poro ra i nia i te oraraa o te taata; e haapao maitai ïa ratou eiaha ia moehia te hoê noa ˈˈe taata. (Zeph. 2:2, 3) Na te here no te Atua na mua roa e no to ratou taata-tupu e turai ra ia ratou ia haere e farerei.
I te hoê putuputuraa faaroo i te fenua Paniora, teie te manaˈo i faahitihia: “Peneiaˈe aita [te mau ekalesia] e haapao rahi roa ra i te tapitapiraa faufaa roa ˈˈe a te mau Ite no Iehova—te farereiraa i te taata i ǒ ratou o te tuea ra e te mau raveraa a te mau aposetolo i roto i te ekalesia matamua. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, a patu noa ˈi te mau ekalesia i ta ratou mau fare pure, a pate ai i te mau ôe no te titau i te taata e a poro ai i roto i te mau vahi haamoriraa, te pee nei [te mau Ite] i te raveraa a te mau aposetolo e haere i tera e tera fare e e faaohipa i te mau taime atoa no te pororaa.”—El Catolicismo, Bogotá, Colombie, 14 no Setepa 1975, api 14.
No te aha râ te mau Ite no Iehova e hoˈi noa ˈi e farerei i te feia e faaroo ê to ratou?
Aita ratou e faahepo ra ia vetahi ê ia farii i ta ratou poroi. Ua ite râ ratou e e haere te taata i te tahi fare ê e noho ai e e taui te huru oraraa o te taata. Aita paha e taime to te hoê taata i teie nei mahana no te faaroo mai, i te tahi atu râ mahana, e vata ïa oia. Ia ore te hoê melo utuafare e anaanatae i te poroi, peneiaˈe e anaanatae vetahi ê. E taui te taata iho. E nehenehe te mau fifi ino mau e turai ia ratou ia tâuˈa i to ratou mau hinaaro i te pae varua.—Hiˈo atoa Isaia 6:8, 11, 12.
No te aha te mau Ite no Iehova e hamani-ino-hia ˈi e e faainohia ˈi?
Ua parau Iesu e: “Ia riri mai to te ao ia outou ra, a haamanaˈo e o vau ta ratou i riri mai na, hou i riri mai ai ia outou. Ahiri outou no teie nei ao, e au mai teie nei ao i to ˈna iho: no te mea râ e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao, e riri mai ai teie nei ao ia outou.” (Ioa. 15:18, 19; hiˈo atoa Petero 1, 4:3, 4.) Te faaite ra te Bibilia e tei raro aˈe te ao atoa i te mana o Satani. O o ˈna te tumu matamua o te hamani-ino-raa.—Ioa. 1, 5:19; Apo. 12:17.
Ua parau atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ririhia mai outou e te taata atoa i to ˈu nei iˈoa.” (Mar. 13:13) Te faahohoˈa ra te “iˈoa” o Iesu i ǒ nei i to ˈna tiaraa Arii Mesia. E hamani-ino-hia te mau Ite no Iehova no te mea te tuu nei ratou i te mau faaueraa a te Mesia na mua roa i ta te hoê noa ˈˈe faatere taata nei.
Ia parau mai te hoê taata e:
‘No te aha outou e ore ai e apiti i roto i te mau ohipa o te haamaitai i te oraraa o te ao (o te huiraatira)?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Mea faufaa roa no oe te maitairaa o te huiraatira, e no ˈu atoa hoi. Te hinaaro nei au e ui ia oe: I to oe manaˈo, eaha te fifi e tia ia faatitiaifaro-matamua-hia?’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: ‘I to oe manaˈo, no te aha e titau-mau-hia ˈi te reira? . . . Papu maitai, e mea faufaa paha ia ohipa oioi i taua pae ra. Ua papu râ ia ˈu e te hinaaro ra oe mai ia ˈu atoa e ia maitai mai te mau mea no te hoê tau maoro. Teie te huru hiˈoraa a te mau Ite no Iehova no nia i teie uiraa. (A faataa nafea tatou e tauturu ai i te taata ia faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia no te faaafaro i te tumu o te fifi o te taata taitahi; eaha atoa ta te Basileia o te Atua e rave, e no te aha te reira e faatitiaifaro tamau ai i te fifi o te huitaata.)’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘(I muri aˈe i to oe haamatararaa i te tahi mau manaˈo faahitihia i roto i te pahonoraa na mua ˈtu . . .) Te tauturu ra vetahi i te maitairaa o te huiraatira ma te horoa i te moni; e te na reira ra te tahi pae i te haaraa ma te rima horoa noa. Te rave ra te mau Ite no Iehova i na ravea e piti. E faataa ˈtu vau i te reira.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘No te riro mai ei Ite no Iehova, e tia ia aufau maite i ta ˈna mau tute; e noaa ïa ta te hau moni no te horoa i te mau tauturu hinaarohia.’ (2) ‘Te rave hau atu â nei matou, ma te farerei roa ˈtu i te taata, no te ani ia ratou ia haapii i te Bibilia ma te tamoni ore. Ia matau ratou i ta te Bibilia e parau ra, e haapii ïa ratou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu o te Bibilia e i te faatitiaifaro i to ratou mau fifi.’
Te tahi atu ravea: ‘Te oaoa nei au e ua faahiti mai oe i teie uiraa. E rave rahi taata tei ore i uiui aˈenei eaha ta te mau Ite no Iehova e rave ra no te huiraatira. Papu maitai, mea rahi te ravea no te horoa i ta ˈna tauturu.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Te haamau ra vetahi feia i te tahi mau faanahoraa—te fare maˈi, te fare no te feia ruhiruhia, te pu tautururaa i te feia rave hua i te raau taero, e te vai ra ˈtu â. Te haere nei te tahi pae e farerei i to ratou taata-tupu no te tauturu ia ratou ia au i to ratou mau hiaai. O ta te mau Ite no Iehova ïa e rave ra.’ (2) ‘Ua itea ia matou te hoê mea o te nehenehe e faataui roa i te manaˈo o te mau taata no nia i te oraraa. O ta te Bibilia ïa e haapii ra no nia i te tumu mau o te oraraa e to tatou nei oraraa a muri aˈe.’
Te hoê ravea ê atu: ‘Te oaoa nei au e ua faahiti mai oe i teie uiraa. Parau mau, te hinaaro ra tatou paatoa e ia maitai mai te huru tupuraa. Te hinaaro nei râ vau e ui ia oe e: Eaha to oe manaˈo no nia i te haerea o Iesu Mesia iho? I to oe manaˈo, mea maitai anei ta ˈna raveraa no te tauturu i te taata? . . . Te tutava ra matou i te pee i to ˈna hiˈoraa.’
‘E tia i te mau Kerisetiano ia riro ei mau ite no Iesu, eiaha râ no Iehova’
E nehenehe oe e pahono e: ‘E manaˈo anaanatae te reira. E mea tano roa e e tia ia tatou ia riro ei mau ite no Iesu. No reira ta matou mau papai e haafaufaa ˈi i te tuhaa a te Mesia i roto i te opuaraa a te Atua. (E nehenehe oe e faaohipa i te hoê buka aore ra i te hoê vea apî no te haapapu i te reira.) Te hinaaro nei râ vau e faaite ia oe i te hoê mea ta oe paha i ore i ite. (Apo. 1:5) . . . I to oe manaˈo, e “ite parau mau” Iesu no vai? (Ioa. 5:43; 17:6) . . . Aita anei oe e manaˈo ra e e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu? . . . No te aha e mea faufaa roa ia ite ia Iesu e to ˈna atoa Metua? (Ioa. 17:3)’