VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 324-api 329
  • Pure tusia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Pure tusia
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Oroa Haamanaˈoraa (Amuraa maa a te Fatu)
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • No te aha mea taa ê ta te mau Ite no Iehova Amuraa maa a te Fatu e ta te tahi atu mau haapaoraa?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • A haafaufaa maitai i to outou ora, te hoê ô
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • E auraa rahi to te Amuraa maa ahiahi a te Fatu no oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 324-api 329

Pure tusia

Auraa: Ia au i te Amuiraa Moˈa o te mau Tutuu a te Ekalesia Katolika Roma, te Pure tusia o “—Te hoê tusia o te faatamau i te Faatusiaraa o te Satauro;—Oroa haamanaˈoraa i te poheraa e te tia-faahou-raa o te Fatu, o tei parau e, ‘e na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu’ (Luka 22:19);—Tamaaraa moˈa na roto i te apitiraa i te Tino e te Toto o te Fatu, a amui ai te Nunaa o te Atua i te mau haamaitairaa o te Tusia Pasa, a faaapî ai i te Faufaa Apî ta te Atua i fafau-hoê-roa e te taata na roto i te Toto o te Kirito, a faaite e a tamata ai na mua ˈˈe na roto i te faaroo e te tiaturiraa i te tamaaraa hopea o tei horoahia i roto i te basileia o te Metua, ma te poro oia i te pohe o te Fatu e ‘tae roa i te taime a haere mai ai oia.’” (Eucharisticum Mysterium, 25 no Me 1967) No te Ekalesia Katolika, ua riro ïa te pure tusia ei na-nia-iho-raa i te ohipa ta Iesu Mesia i rave i te oroa Tamaaraa hopea.

E riro mau anei te pane e te uaina ei tino e ei toto o te Mesia?

I roto i to ˈna “Tiaraa hanahana o te Faaroo” o te 30 no Tiunu 1968, ua parau te pâpa Paulo VI e: “Te tiaturi nei matou e, mai te pane e te uaina haamoˈahia e te Fatu ra i te oroa Tamaaraa hopea tei riro ei Tino e ei Toto No ˈna o te tia ia pûpûhia no tatou i nia i te satauro, oia atoa e riro te pane e te uaina haamoˈahia e te perepitero ei Tino e ei Toto o te Kirito faaariihia ma te hanahana i roto i te mau raˈi. Te tiaturi atoa nei matou e, i raro aˈe i te hohoˈa o teie mau huru e au ra e i muri iho i te Haamoˈaraa aita te reira i taui, mea mau, mea papu e mea faufaa te vairaa mai miterio o te Fatu. . . . No reira te Ekalesia e parau ai i teie tauiraa te tauiraa o te pane e o te uaina ei huru mau o te tino e o te toto o te Kirito.” (Official Catholic Teachings—Christ Our Lord, Wilmington, 1978, a Amanda G. Watlington, api 411) Te tuea ra anei teie tiaturiraa e te mau Papai Moˈa?

Eaha ta Iesu i hinaaro e parau i te na ôraa e, “O tau tino teie,” “O to ˈu ïa toto”?

Mat. 26:26-29: “E te amu ra ratou, ua rave ihora Iesu i te pane, e oti aˈera i te haamaitai i te Atua, vavahi ihora, tuu atura i te mau pǐpǐ ra, na ô atura, A rave, a amu; o tau tino teie. Ua rave ihora hoi oia i te auˈa, haamaitai atura i te Atua, tuu atura ia ratou ra, na ô atura, A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara. E faaite atu vau ia outou, Teie au a ore a inu faahou i to roto i te vine, e tae noa ˈtu i te mahana e inu ai au e outou atoa i te uaina apî o te basileia o tau Metua ra.”

Te faataa ra te hoê iritiraa o te Faufaa Apî (De) i roto i hoê nota i raro i te api e te parau ra “o tau tino teie te auraa ïa: faahohoˈa, faataipe i to ˈu tino.” (Na matou i papai faaopa.) No reira e taiohia ˈi i roto i te MN e: “E faahohoˈa te reira i to ˈu tino” e: “E faahohoˈa te reira i to ˈu toto.” E tuea teie huru huriraa e te tahi atu mau irava tapiri, te irava 29 iho â râ, mai tei iritihia i roto e rave rahi iritiraa Katolika. I roto i te AC, ua hurihia mai teie: “Inaha eita vau e inu faahou i teie hotu o te vine, tae atu i te mahana a inu ai au i te apî e o outou i roto i te basileia o to ˈu Metua.” (Na matou i papai faaopa.) Oia atoa, ia au i te Md, PB, Fi e PC, ua faaau o Iesu i te mea i roto i te auˈa ei “hotu o te vine,” area ra ua parau oia na mua noa ˈˈe no nia i te reira e: “O to ˈu ïa toto.”

A hiˈopoa na i te mau parau “o tau tino teie” e “o to ˈu ïa toto” ia au i vetahi atu mau faahohoˈaraa putapû e rave rahi i roto i te mau Papai. Ei hiˈoraa, ua parau o Iesu e: “O vau te maramarama o teie nei ao,” “O vau te uputa o te aua mamoe,” “O vau te vine mau.” (Ioa. 8:12; 10:7; 15:1) Teie nei râ, aita roa ˈtu te hoê o teie mau parau e faahiti ra i te hoê tauiraa semeio.

I roto i te Korinetia 1, 11:25, te parau ra te aposetolo Paulo no nia i te oroa Tamaaraa hopea e te faahiti ra oia i te mau parau a Iesu ma te hoê huru taa ê rii. Aita oia i parau no nia i te auˈa e, “A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî,” tera râ, “Teie nei auˈa, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto.” E ere roa ˈtu ïa te auraa e ua riro semeio mai te auˈa ei faufaa apî. E ere anei râ i te mea tano aˈe ia faaoti e ua faahohoˈa te mea i roto i te auˈa i te toto o Iesu na roto hoi i te reira te haamanaraahia te faufaa apî?

Eaha te auraa o te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 6:53-57?

“Ua parau maira Iesu ia ratou, Amene, amene, e parau atu vau ia outou, Ia ore outou ia amu i te tino o te Tamaiti a te taata nei, e ia ore hoi ia inu i to ˈna toto, aore ïa e ora i roto ia outou. O te amu i to ˈu tino e te inu i to ˈu toto, e ora mure ore to ˈna, e na ˈu oia e faatia faahou ia tae i te mahana hopea ra. E maa mau to ˈu tino e e inu mau to ˈu toto. O te amu i to ˈu tino e te inu i to ˈu toto, e tia ïa i te atiraa mai ia ˈu, e e tia hoi au i te atiraa ˈtu ia ˈna. Mai te Metua hoi e ora ra, o tei tono mai ia ˈu nei ra, e te ora nei hoi au i te Metua; oia atoa te amu ia ˈu nei, e ora ïa ia ˈu.”—Ioa. 6:53-57.

Ua hinaaro anei o Iesu e parau e e tia i te mau ati Iuda ia amu mau i to ˈna tino e ia inu i to ˈna toto? Ahiri e e, ua turai oia ia ofati ratou i te Ture ta te Atua i horoa ia Iseraela na roto ia Mose e tei opani i te raveraa i te mau huru toto atoa. (Lev. 17:10-12) Aita Iesu i faaitoito i teie peu, ua faautua uˈana o Iesu i te ofatiraa i te mau titauraa atoa a te Ture. (Mat. 5:17-19) Ua manaˈo ïa Iesu e e tia ia amuhia to ˈna tino e ia inuhia to ˈna toto na roto i te hoê auraa taipe, ma te faatupu i te faaroo i te faufaa o ta ˈna tusia taata tia roa.—Hiˈo Ioane 3:16; 4:14; 6:35, 40.

Ua ani anei o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao, eiaha noa te hoê oroa haamanaˈoraa i to ˈna pohe, te hoê râ tutuu o te faaapî mau i ta ˈna tusia?

“Ua haamau to tatou Faaora, i te oroa Tamaaraa hopea, te po a hoohia ˈi oia, i te Tusia Euhari o to ˈna Tino e o to ˈna Toto no te faatamau noa i te tusia o te satauro.”—Les Actes du Concile Vatican II (Paris, 1967), api 154; na matou i papai faaopa.

Te parau ra The Catholic Encyclopedia e: “Te papu ra i te Ekalesia e e faarirohia te Pure tusia mai te hoê ‘tusia mau e te tiamâ’ . . . Te pu matamua o ta matou haapiiraa, oia hoi te tutuu o tei faaite, mai te mau tau tahito roa ˈˈe, i te faufaa o te Faatusiaraa o te Pure tusia.”—(1913), Buka X, mau api 6, 17.

Ua parau Iesu iho e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19; Kor. 1, 11:24) Te huri nei te BFC e te CT ia Luka 22:19 mai teie: “E na reira outou ei haamanaˈoraa ia ˈu.” Aita ïa o Iesu i parau noa ˈˈe e ua riro te ohipa ta ˈna i rave i te oroa Tamaaraa hopea ei tusia o to ˈna taata, e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave noa i ta ˈna tusia.

Heb. 9:25-28: “E ere râ ia pûpû pinepine oia ia ˈna iho ei tusia, mai te tahuˈa rahi [ati Iuda] i tomo i roto i to vahi moˈa i te mau matahiti atoa, ma te toto ê ra. Ahiri hoi i na reira na, mai te matamua mai â o teie nei ao, ua rahi roa ïa to ˈna poheraa: hoê roa râ o ˈna faaiteraahia mai i teie nei, . . . ia faaore oia i te hara i te faatusiaraa ia ˈna iho. E mai te taata nei hoi ua haapaohia ia hoê aˈe poheraa, e muri aˈe o te haavaraa ïa: oia atoa te Mesia, a hoê aˈenei o ˈna pûpûraahia ei tusia.”

Ua riro noa anei te faatusiaraa o te pure tusia ei “miterio fifi ia taa”?

Te faahiti ra iho â te Bibilia i te mau miterio, aore ra mau parau aro moˈa. Aita râ hoê o ratou e patoi ra i te mau parau mau ta ˈna e faataa maitai ra i vetahi atu pae. Ua parau o Iesu i te feia o tei au aˈe i ta ratou mau tutuu i te mau Papai e: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau ia outou na, a na ô ai ra, Te ati mai nei teie nei feia ia ˈu i to ratou vaha, e te faatura mai nei ia ˈu i to ratou utu; tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu. E mea faufaa ore râ ta ratou e pure ia ˈu nei, a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.”—Mat. 15:7-9.

Ua hinaaro anei o Iesu ia faatupuhia te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa i te mau mahana atoa aore i te mau hebedoma atoa?

Ia au i te hoê haapiiraa ui, “te mau titauraa taa ê a te mau Kerisetiano Katolika” oia hoi “te apitiraa i te Pure tusia i te mau Sabati atoa e i te mau oroa faahepohia.” (Basic Catechism, Boston, 1980, api 21) “E faaitoitohia iho â te feia faaroo ia apiti i te Pure tusia ia farii tamau i te Euhari i te mau mahana atoa.”—The Teaching of Christ—A Catholic Catechism for Adults, Neneiraa haapotohia (Huntington, 1979), api 281.

I te taime atoa a faahitihia ˈi i roto i te mau Papai te parau ‘vahi i te pane,’ te auraa anei e te faatupuhia ra te oroa haamanaˈoraa o te poheraa o te Mesia? (Ohi. 2:42, 46; 20:7) Na mua roa ˈˈe i te oroa Tamaaraa hopea, ua ‘vahi’ o Iesu ‘i te pane’ no te opere ia tupu te tahi mau tamaaraa. (Mar. 6:41; 8:6) Aita te pane ta te mau ati Iuda e amu ra i tera tau e au i te faraoa e amuhia ra e te taata i teie mahana. Ia tamaa ratou e pinepine ratou i te vahi aore i te ofati i te hoê tuhaa.

Aita o Iesu i faataa papu ehia taime i te matahiti e tia ia faatupuhia te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa. Ua haamau râ oia i te mahana o te Pasa ati Iuda, oroa ta ta ˈna mau pǐpǐ i mono e te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa. Ua riro hoi te Pasa ei oroa matahiti i te 14 no Nisana. Ua riro atoa te Oroa ati Iuda o te Pane Faahopue-ore-hia, te Oroa Hebedoma (Penetekose), te Oroa Patiaraa Tiahapa, aore ra Oroa Haapueraa maa, e te Mahana Taraehara ei mau oroa e faatupuhia hoê taime i te matahiti.

E tamǎrû anei te faatupuraa i te Pure tusia i te mau nephe i te vahi tamâraa hara?

Te faˈi ra The Teaching of Christ—A Catholic Catechism for Adults e: “Aita te parau ‘vahi tamâraa hara’ e itehia ra i roto i te Bibilia, e aita atoa i haapiihia i roto. . . . E faahiti rahi te mau papai a te mau Metua i te vairaa o te vahi tamâraa hara, i te tauturu atoa râ ta te feia haapao maitai i pohe e nehenehe e fanaˈo na roto i te mau pure a te feia ora, e na roto iho â râ i te Faatusiaraa o te Pure tusia.”—Mau api 347, 348.

Teie ta te mau Papai Moˈa e parau ra no nia i te huru o te feia pohe: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe e parau itea.” (Koh. 9:5) “O tei [“te nephe,” MN; “te taata,” CT; “tei,” Jé] rave i te hara ra, o tei pohe ïa.” (Ezek. 18:4) (Hiˈo atoa i te mau api 312-314, i te tumu parau “Pohe.”)

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono