VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/1 api 15-20
  • A amo i te rima haapao maitai i nia i roto i te pure

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A amo i te rima haapao maitai i nia i roto i te pure
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A feruri na mua ˈˈe a pure ai
  • A haafatata ˈtu i te Atua ma te faatura
  • A pure ma te haehaa
  • A pure mai te hohonuraa o te mafatu
  • A haamanaˈo i te haamauruuru e i te arue
  • Eiaha e haama i te pure
  • Te tamahanahanaraa mai roto mai i te pure
  • E tamau maite â te feia haapao maitai i te pure
  • E faaite ta outou mau pure i te aha no nia ia outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • No te aha tatou e ore ai e tuutuu i te pure?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Nafea oe ia haafatata ˈtu i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
  • A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/1 api 15-20

A amo i te rima haapao maitai i nia i roto i te pure

“Te faaue atu nei au i te mau tane ra, ia pure i te mau vahi atoa ra, ma te [amo] i te rima [haapao maitai] i nia, ma te riri ore, e te mârô ore.”—TIMOTEO 1, 2:8; MN.

1, 2. (a) Nafea te Timoteo 1, 2:8 e tano ai i te pure a te nunaa o Iehova? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i teie nei?

TE HINAARO ra o Iehova ia faaite to ˈna nunaa i to ratou haapao maitai ia ˈna e te tahi i te tahi. Ua faatuati te aposetolo Paulo i te haapao maitai i te pure a papai ai oia e: “Te faaue atu nei au i te mau tane ra, ia pure i te mau vahi atoa ra, ma te [amo] i te rima [haapao maitai] i nia, ma te riri ore, e te mârô ore.” (Timoteo 1, 2:8; MN) E au ra e te parau ra o Paulo no nia i te pure i mua i te taata “i te mau vahi atoa” e putuputu ai te mau Kerisetiano. O vai ïa tei tia ˈtu no te nunaa o te Atua i roto i te pure i te mau putuputuraa a te amuiraa? O te mau tane moˈa, te parau-tia, e te faatura noa ïa e haapao maite ra i te mau hopoia Bibilia atoa i mua i te Atua. (Koheleta 12:13, 14) E mau taata mâ ratou i te pae varua e i te pae morare e te ati maite ma te feaa ore i te Atua ra o Iehova.

2 E tia mau â i te mau matahiapo o te amuiraa ia ‘amo i te rima haapao maitai i nia i roto i te pure.’ E faaite ta ratou mau pure rotahi na roto ia Iesu Mesia i te haapao maitai i te Atua e e tauturu ia ratou ia haapae i te mârô e te riri. Inaha, e tia i te tane e fanaˈo i te haamaitairaa e pure i mua i te taata no te amuiraa Kerisetiano ia riro ei taata riri ore, aita e manaˈo ino, e te haapao maitai ia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa. (Iakobo 1:19, 20) Eaha vetahi atu â mau faaueraa Bibilia no te feia e fanaˈo i te haamaitairaa e tia ˈtu no vetahi ê i roto i te pure i mua i te taata? E eaha vetahi mau faaueraa tumu Bibilia te tia ia tatou ia faaohipa i roto i ta tatou mau pure tatou anaˈe e te utuafare?

A feruri na mua ˈˈe a pure ai

3, 4. (a) No te aha mea faufaa ia feruri na mua ˈˈe a pure ai i mua i te taata? (b) Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te roaraa o te mau pure?

3 Ia anihia mai tatou ia pure i mua i te taata, e nehenehe paha tatou e feruri rii aˈe hou tatou e pure ai. Ia na reira tatou, e nehenehe ïa tatou e faahiti i te mau mea faufaa e tano ma te ore e faaroa i te pure aita hoi e tuatiraa. Parau mau, e nehenehe atoa tatou e pure tatou anaˈe ma te reo puai. Aita i faataahia te roroaraa. Ua pure o Iesu i te po taatoa hou oia a maiti ai i ta ˈna na aposetolo 12. I to ˈna râ faatupuraa i te oroa Haamanaˈoraa o to ˈna poheraa, e au ra e mea poto noa ta ˈna mau pure no nia i te pane e te uaina. (Mareko 14:22-24; Luka 6:12-16) E ua ite tatou e ua farii maite te Atua i te mau pure poto noa a Iesu.

4 A feruri na e o tatou te pure no te utuafare hou e tamaa ˈi. E nehenehe taua pure ra e faahiti-poto-hia—e tia atoa râ ia tatou ia faahiti i te tahi parau haamauruuru no te maa. Mai te peu e e pure tatou i mua i te amuiraa na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te hoê putuputuraa Kerisetiano, aita e faufaa ia roa roa ta tatou pure ma te faahiti e rave rahi manaˈo. Ua faahapa o Iesu i te mau papai parau o tei ‘haamaoro i te pure ei haavareraa.’ (Luka 20:46, 47) Eita roa ˈtu te hoê taata paieti e hinaaro e na reira. I te tahi râ mau taime, e tano ia haamaoro atu â i te pure i mua i te taata. Ei hiˈoraa, e tia i te hoê matahiapo i maitihia no te faaoti i te pure hopea i te hoê tairururaa, ia feruri na mua i ta ˈna e parau e e hinaaro paha oia e faahiti e rave rahi manaˈo. Teie râ, eiaha taua pure ra ia roa roa.

A haafatata ˈtu i te Atua ma te faatura

5. (a) Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo ia pure tatou i mua i te taata? (b) No te aha e pure ai ma te tura e te faatura?

5 Ia pure tatou i mua i te taata, e tia ia tatou ia haamanaˈo e aita tatou e paraparau atura i te taata. E mau taata hara râ tatou e paraparau ra i te Fatu Mana hope ra o Iehova. (Salamo 8:3-5, 9; 73:28) E tia râ ia tatou ia faaite i te mǎtaˈu faatura e haapeapea ia ˈna na roto i ta tatou mau parau e ta tatou huru faahitiraa i te reira. (Maseli 1:7) Teie ta Davida, te papai salamo, i himene: “Area vau nei, no te aroha rahi no oe ra, e tae faahou atu â vau i to fare, a haamori ai ia oe ma te mǎtaˈu i to [“hiero,” MN] moˈa ra.” (Salamo 5:7) Mai te peu e tera to tatou haerea, nafea ïa tatou ia paraparau ia anihia mai tatou ia pure i mua i te taata i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova? Mai te peu e e paraparau tatou i te hoê arii taata, e faaite ïa tatou i te faatura e te tura. Eita anei e tia i ta tatou mau pure ia riro ei mea tura e te faatura roa ˈtu â, i te mea e te pure ra tatou ia Iehova, “te Arii [“mure ore,” MN]”? (Apokalupo 15:3) No reira, ia pure tatou e ape tatou i te parau e, “Iaorana oe e Iehova,” “Te faatae atu nei matou i to matou tapao aroha,” aore ra “Ia maitai oe i teie mahana.” Te faaite ra te mau Papai e aita roa ˈtu te Tamaiti fanau tahi a te Atua, oia hoi o Iesu Mesia, i paraparau aˈenei i to ˈna Metua i te raˈi mai teie te huru.

6. Eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo ia ‘faafatata tatou i te terono o te aroha faito ore ra’?

6 Teie ta Paulo i parau: “E faafatata noa ˈtu tatou i te terono o te aroha [“faito ore ra ma te ore e huna i te parau,” MN].” (Hebera 4:16) Noa ˈtu to tatou huru taata hara, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu ia Iehova ma te “ore e huna i te parau” no to tatou faaroo i roto i te tusia taraehara o Iesu Mesia. (Ohipa 10:42, 43; 20:20, 21) Ma te “ore e huna i te parau,” e ere ïa te auraa e e faatia parau tatou e te Atua; eiaha atoa tatou e parau i te tahi mau parau faatura ore ia ˈna. Ia mauruuru mai o Iehova i ta tatou mau pure i mua i te taata, ia pûpûhia ïa te reira ma te faatura e te tura e au, e eita e tano ia hohora i te mau parau faaara, ia horoa i te mau aˈoraa tataitahi aore ra te mau haapiiraa i te feia i putuputu mai i taua taime ra.

A pure ma te haehaa

7. Nafea to Solomona faaiteraa i te haehaa a pure ai oia i te avariraahia te hiero o Iehova?

7 Ia pure tatou i mua i te taata aore ra tatou anaˈe, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te hoê faaueraa tumu Bibilia faufaa, oia hoi ia faaite tatou i te hoê haerea haehaa i roto i ta tatou mau pure. (Paraleipomeno 2, 7:13, 14) Ua faaite te Arii ra o Solomona i te haehaa i roto i ta ˈna pure i mua i te taata i te avariraahia te hiero o Iehova i Ierusalema. No oti noa ˈtura ia Solomona i te hamani i te hoê o te mau fare rahi roa ˈˈe i patuhia aˈenei i te fenua nei. Teie râ, ua pure oia ma te haehaa e: “E parahi mau mai â te Atua i te ao nei? inaha hoi te raˈi nei, e te raˈi teitei roa ra, e ore oe e mau i reira; a tae atu ai i teie nei fare i faatiahia e au nei?”—Te mau arii 1, 8:27.

8. Eaha vetahi mau ravea e itehia ˈi te haehaa i roto i te pure i mua i te taata?

8 Mai ia Solomona, e tia ia tatou ia faaite i te haehaa ia pure tatou no vetahi ê i mua i te taata. Noa ˈtu e e tia ia tatou ia ape i te faahua paieti, e itehia te haehaa i roto i to tatou taˈiraa reo. E ere te mau pure haehaa i te mea faaahaaha aore ra i te mea faahoruhoru. E huti te reira i te ara-maite-raa, eiaha i nia i te taata e pure ra, i nia râ i Tei purehia ˈtu ra. (Mataio 6:5) E ite-atoa-hia te haehaa na roto i ta tatou e parau i roto i te pure. Ia pure tatou ma te haehaa, eita ïa tatou e faahiti i te mau parau mai te mea ra e te ani ra tatou e ia rave te Atua i te tahi mau mea mai ta tatou e hinaaro. Tera râ, e ani tatou ia Iehova ia ohipa ia au i to ˈna hinaaro moˈa. Ua faataa te papai salamo i te haerea tano i to ˈna taparuraa e: “Ei teie nei, e Iehova, a faaora na, te ani atu nei au! Ei teie nei, e Iehova, a haamanuïa mai na ia matou, te ani atu nei au!”—Salamo 118:25, MN; Luka 18:9-14.

A pure mai te hohonuraa o te mafatu

9. Eaha te aˈoraa maitai horoahia e Iesu e vai ra i roto i te Mataio 6:7, e nafea ia faaohipa i te reira?

9 Ia au mai o Iehova i ta tatou mau pure i mua i te taata aore ra tatou anaˈe, ia pure ïa tatou mai te hohonuraa o te mafatu. Eita noa ïa tatou e faahiti i te hoê pure na nia iho e na nia iho faahou ma te ore e feruri i ta tatou e parau ra. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, teie te faaueraa a Iesu: “E ia pure outou ra, eiaha ia rahi te parau rii faufaa ore mai ta te mau Etene ra; o tei manaˈo [ma te hape] e tei te rahi o te parau e itehia mai ai ratou.” Na roto i te tahi atu â mau parau, ua na ô Iesu e: “Eiaha e omuhumuhu; eiaha e faahiti i taua noâ mau parau faufaa ore ra.”—Mataio 6:7; nota, MN.

10. No te aha mea tano ia pure no taua noâ mea ra hau atu i te hoê noa taime?

10 Parau mau, e tia paha ia tatou ia pure pinepine no taua noâ mea ra. E ere te reira i te mea ino no te mea ua faaue o Iesu e: “E [tamau i te] ani, e horoahia mai ta outou, e [tamau i te] imi, e itea ïa ia outou; e patoto [tamau] atu, e iritihia mai te opani ia outou.” (Mataio 7:7; MN) Peneiaˈe, te hinaarohia ra te hoê Piha apî no te Basileia no te mea te faarahi ra o Iehova i te ohipa pororaa. (Isaia 60:22) E mea maitai ia tamau i te faahiti i taua hinaaro ra ia pure tatou anaˈe aore ra i mua i te taata i te mau putuputuraa a te nunaa o Iehova. Ia na reira tatou, e ere ïa te auraa e “e faahiti [tatou] i taua noâ mau parau faufaa ore ra.”

A haamanaˈo i te haamauruuru e i te arue

11. Nafea te Philipi 4:6, 7 e tano ai i te mau pure tatou anaˈe e i mua i te taata?

11 E rave rahi taata e pure noa nei no te ani i te tahi mea, e tia râ i to tatou here no te Atua ra o Iehova ia turai ia tatou ia haamauruuru e ia arue ia ˈna i roto i ta tatou mau pure tatou anaˈe e i mua i te taata. Teie hoi ta Paulo i papai: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Oia, taa ê atu i te mau taparuraa e te mau aniraa, e tia ia tatou ia faaite i to tatou mauruuru ia Iehova no ta ˈna mau haamaitairaa i te pae varua e i te pae materia. (Maseli 10:22) Ua himene te papai salamo e: “O te tusia ra o te haamaitai te hopoi atu i te Atua, e faatupu hoi i ta oe euhe i tei Teitei ra.” (Salamo 50:14) Teie atoa te tahi atu mau parau putapû ta Davida i himene na roto i te pure: “E haamaitai au i te iˈoa o te Atua i te himene; e faarahi au ia ˈna i te haamaitai.” (Salamo 69:30) Eita anei e tia ia tatou ia na reira atoa ia pure tatou i mua i te taata e tatou anaˈe?

12. Nafea te Salamo 100:4, 5 e tupu ai i teie mahana, e no teihea mea tatou e haamauruuru ai e e arue ai i te Atua?

12 Ua himene te papai salamo no nia i te Atua e: “E tomo i to ˈna mau uputa ma te arue; e to ˈna ra mau hezere ma te himene haamaitai. E arue outou ia ˈna, e haamaitai i to ˈna iˈoa; e maitai hoi to Iehova; e to ˈna aroha e tia ïa i te vai-maite-raa; e ta ˈna ra parau mau i tera ui, i tera ui.” (Salamo 100:4, 5) I teie mahana, te tomo nei te taata no te mau nunaa atoa i roto i te mau aua o te hiero o Iehova, e no te reira e nehenehe tatou e arue e e haamauruuru ia ˈna. Te faaite ra anei outou i to outou mafatu mehara i te Atua no ta outou Piha no te Basileia e i to outou mauruuru na roto i te putuputu-tamau-raa i reira e te feia e here ra ia ˈna? Te himene ra anei outou i reira ma te mafatu rotahi i te mau himene arueraa e haamauruururaa i to tatou Metua î i te here i te raˈi?

Eiaha e haama i te pure

13. Teihea hiˈoraa Bibilia e faaite ra e e tia ia tatou ia taparu ia Iehova noa ˈtu e te haafaufaa ore nei tatou ia tatou no te manaˈo faahapa?

13 Noa ˈtu e te haafaufaa ore nei tatou ia tatou no te manaˈo faahapa, e tia ia tatou ia fariu i nia i te Atua ma te taparu haavare ore ia ˈna. I te hararaa te mau ati Iuda a rave ai ratou i te mau vahine ěê, ua tuturi o Ezera, ua amo i to ˈna rima haapao maitai i te Atua ra, e ua pure atura ma te haehaa e: “E tau Atua e, ua haama vau, ua uteute tau mata i te haama, ia nânâ noa ˈtu vau ia oe, e tau Atua e: ua rahi iho nei hoi ta matou hara i nia i to matou upoo, e ua tae taua hara rahi na matou nei i nia i te raˈi. Mai te anotau mai â o to matou mau metua ra, e tae noa aˈenei i teie nei mahana, ua rahi â ta matou hara . . . E teie nei, tei roohia mai matou i ta matou nei parau ino, e ta matou nei hara rahi e pohe iti hoi to matou ia oe, e to matou Atua, e ore e au i ta matou nei hara; e ua horoa mai hoi oe i te ora mai teie nei. E tia anei hoi ia matou ia faarue faahou i ta oe parau, a faaau ai i te feia i rave i teie nei mau parau ino; e ore anei oe e riri mai ia matou e ia pau roa ˈtu matou nei, e ia ore roa ia toe te taata ia ora? E te Atua o Iseraela, e Iehova e; e parau maitai ta oe: inaha hoi matou nei te toe nei ua ora mai tei teie nei mahana: inaha, te faˈi nei matou i ta matou hara ia oe: i ore ai matou nei e mau i mua i to aro na.”—Ezera 9:1-15; Deuteronomi 7:3, 4.

14. Mai tei faaitehia i te tau o Ezera, eaha te titauhia ia faaore mai te Atua i te hara?

14 Ia faaore mai te Atua i ta tatou mau hara, e tia ia tatou ia faˈi i te reira ia ˈna ma te oto e “[“te mau hotu e,” MN] au i te tatarahapa.” (Luka 3:8; Ioba 42:1-6; Isaia 66:2) I te tau o Ezera, e apitihia i te haerea tatarahapa te tahi tutavaraa ia faatitiaifaro i te mea hape na roto i te faarueraa i te mau vahine ěê. (Ezera 10:44; a faaau e te Korinetia 2, 7:8-13.) Mai te peu e te imi ra tatou e ia faaore mai te Atua i ta tatou mau hapa ino mau, ia faˈi ïa tatou i te reira i roto i te pure haehaa e ia faatupu i te mau hotu e au i te tatarahapa. E turai atoa te hoê feruriraa tatarahapa e te hinaaroraa e faatitiaifaro i te mea hape, ia ani tatou i te tauturu pae varua a te mau matahiapo Kerisetiano.—Iakobo 5:13-15.

Te tamahanahanaraa mai roto mai i te pure

15. Nafea te hiˈoraa o Hana e faaite ai e e nehenehe tatou e tamahanahanahia na roto i te pure?

15 Ia mauiui to tatou mafatu no te tahi tumu, e nehenehe tatou e ite i te tamahanahanaraa i roto i te pure. (Salamo 51:17; Maseli 15:13) O ta te vahine haapao maitai ra ïa o Hana i rave. Ua ora na oia i te hoê tau e ite-pinepine-hia te mau utuafare rarahi, aita râ ta ˈna e tamarii. E mau tamaiti e tamahine ta Elikana na Penina, te tahi atu vahine ta ˈna o tei tâhitohito ia Hana no to ˈna oreraa e fanau i te tamarii. Ua pure uˈana aˈera o Hana e ua tâpû atura e ia horoahia mai te hoê tamaiti na ˈna, ‘e horoa oia ia ˈna na Iehova e hope roa ˈˈe o ˈna pue mahana o to ˈna oraraa.’ I te mea e ua tamahanahanahia oia e ta ˈna pure e te mau parau a te Tahuˈa Rahi ra o Eli, “aita ˈtura” o Hana “i [“peapea faahou,” MN].” Ua fanau maira o ˈna i te hoê tamaroa ta ˈna i mairi i te iˈoa ra o Samuela. I muri iho, pûpû atura oia ia Samuela no te taviniraa i te hiero o Iehova. (Samuela 1, 1:9-28) No to ˈna mauruuru i te maitai o te Atua i nia ia ˈna, ua faaoti aˈera oia i te hoê pure haamauruururaa—o tei arue ia Iehova mai te hoê Atua aita e faaauraa. (Samuela 1, 2:1-10) Mai ia Hana, e nehenehe tatou e tamahanahanahia na roto i te pure, ma te tiaturi e e pahono te Atua i te mau aniraa atoa e tu ra i to ˈna hinaaro. Ia haamahora tatou i to tatou mafatu i mua ia ˈna, eiaha tatou e “peapea faahou,” no te mea e iriti oia i ta tatou hopoia teimaha aore ra e tauturu oia ia tatou ia amo i te reira.—Salamo 55:22.

16. Ia au i te hiˈoraa o Iakoba, no te aha e tia ia tatou ia pure ia mǎtaˈu aore ra ia haapeapea tatou?

16 Ia faatupu te hoê ohipa i te mǎtaˈu, te mauiui, aore ra te haapeapearaa, e fariu atu ïa tatou i nia i te Atua ra no te ani i te tamahanahanaraa na roto i te pure. (Salamo 55:1-4) Ua mǎtaˈu o Iakoba a fatata ˈi oia i te farerei i to ˈna tuaana i taa ê ra o Esau. Teie râ, ua pure o Iakoba e: “E te Atua no tau metua ra no Aberahama, e te Atua no tau metua hoi no Isaaka, e Iehova e, i tei parau mai ia ˈu e, E hoˈi oe i to oe ra fenua, e to oe ra fetii, e na ˈu e hamani maitai atu ia oe na: e ore roa vau nei e au i te mau hamani-maitai-raa mai, e te mau parau mau atoa na oe i to tavini nei; i na teie nei pape hoi au i na Ioridana ma tau raau turutootoo anaˈe ra, e teie nei e piti atoa o ˈu pǔpǔ. E faaora oe ia ˈu nei i te rima o tau tuaana, i te rima o Esau nei; te mǎtaˈu nei hoi au ia ˈna, o te haere mai hoi oia e taparahi ia ˈu, e na metua vahine nei, e na tamarii atoa. Ua parau maira oe e, E hamani maitai atu â vau ia oe, e e faariro vau i to oe na huaai mai te one tahatai, eita e tia ia taio ra i te rahi.” (Genese 32:9-12) Aita o Esau i taparahi ia Iakoba e to ˈna utuafare. Ua “hamani maitai” ïa o Iehova ia Iakoba i taua taime ra.

17. Ia au i te Salamo 119:52, nafea te pure e nehenehe ai e tamahanahana ia tatou ia tamata-uˈana-hia tatou?

17 I roto i ta tatou mau taparuraa, e tamahanahanahia paha tatou na roto i te haamanaˈoraa i te mau mea i parauhia i roto i te Parau a te Atua. I roto i te salamo roa roa ˈˈe—te hoê pure nehenehe himenehia—o te Tamaiti hui arii ra o Hezekia paha tei himene e: “Te manaˈo nei au i ta oe ra faaauraa parau tahito, e Iehova, e ua haamahanahana vau ia ˈu iho.” (Salamo 119:52) Na roto i te pure haehaa a tamata-uˈana-hia ˈi tatou, e haamanaˈo paha tatou i te hoê faaueraa tumu Bibilia aore ra te hoê ture o te nehenehe e tauturu ia tatou ia rave i te hoê haerea o te horoa mai i te haapapuraa tamahanahana e te mauruuru maira to tatou Metua i te raˈi ia tatou.

E tamau maite â te feia haapao maitai i te pure

18. No te aha e nehenehe ai e parau e ‘e pure te feia haapao maitai atoa ra i te Atua’?

18 E ‘tamau maite â’ te feia haapao maitai atoa i te Atua ra o Iehova “i te pure.” (Roma 12:12) I roto i te Salamo 32, i papaihia paha i muri aˈe i to Davida hararaa e o Bate-seba, ua faataa o Davida i to ˈna mauiui rahi no to ˈna oreraa e imi i te faaoreraa i te hara e te tamǎrûraa no roto mai i te tatarahaparaa e te faˈiraa hara i te Atua. Ua himene aˈera o Davida e: “No reira [no te mea e faaore o Iehova i te hapa a te feia i tatarahapa mau] e pure atu ai te feia [“haapao maitai,” MN] atoa ra ia oe, i te taime e itehia mai ai ra.”—Salamo 32:6.

19. No te aha e tia ia tatou ia amo i to tatou rima haapao maitai i nia i roto i te pure?

19 Mai te peu e te poihere ra tatou i to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova, e pure ïa tatou ia faaite mai oia i to ˈna aroha ia au i te tusia taraehara o Iesu. Ma te faaroo, e nehenehe tatou e haafatata ˈtu i te terono o te aroha faito ore ma te ore e huna i te parau ia arohahia mai e ia turuhia mai tatou i te tau e au ai ra. (Hebera 4:16) Teie râ, e rave rahi roa mau tumu no te pure! No reira, “eiaha [tatou] e tuutuu i te pure”—e pinepine ma te mau parau arueraa e te haamauruururaa rotahi i te Atua. (Tesalonia 1, 5:17) I te ao e te rui, ia amo ïa tatou i to ratou rima haapao maitai i nia i roto i te pure.

Nafea outou ia pahono?

◻ Eaha te faufaaraa ia feruri na mua ˈˈe a pure ai i mua i te taata?

◻ No te aha e tia ia tatou ia pure ma te faatura e te tura?

◻ Eaha te huru ta tatou e faaite ia pure tatou?

◻ Ia pure tatou, no te aha tatou e haamanaˈo ai i te haamauruuru e i te arue?

◻ Nafea te Bibilia e faaite ai e e nehenehe tatou e tamahanahanahia na roto i te pure?

[Hohoˈa i te api 17]

Ua faaite te Arii ra o Solomona i te haehaa a pure ai oia i mua i te taata i te avariraahia te hiero o Iehova

[Hohoˈa i te api 18]

Mai ia Hana, e nehenehe tatou e tamahanahanahia na roto i te pure

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono