PENE AHURU MA HITU
A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
No te aha e mea tia ˈi ia pure tatou i te Atua?
Eaha te titauhia ia rave tatou ia faaroo mai te Atua?
E nafea te Atua e pahono ai i ta tatou mau pure?
Ua ineine “tei hamani i te mau raˈi e te fenua” i te faaroo i ta tatou mau pure
1, 2. No te aha e mea maitai ai ia hiˈo tatou i te pure ei fanaˈoraa taa ê rahi, e no te aha e hinaarohia ˈi ia ite tatou i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te reira?
IA FAAAUHIA i te ao nui, mea nainai roa te fenua. Oia mau, no Iehova “tei hamani i te mau raˈi e te fenua,” e au te mau nunaa o te huitaata i te hoê topata iti no roto i te bakete. (Salamo 115:15; Isaia 40:15) Oia, te na ô ra te Bibilia e: “Te fatata maira Iehova i te feia e tiaoro atu ia ˈna, i te feia atoa i tiaoro atu ia ˈna ma te haavare ore. E faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro.” (Salamo 145:18, 19) A feruri noa na i te auraa o te reira! Mea fatata te Atua mana hope ia tatou e e faaroo o ˈna ia tatou mai te peu e e “tiaoro atu [tatou] ia ˈna ma te haavare ore.” Auê ïa tatou i te fanaˈo e e nehenehe tatou e pure i te Atua!
2 Ia hinaaro râ tatou ia faaroo Iehova i ta tatou mau pure, e titauhia ia pure tatou ia ˈna mai ta ˈna e farii. E nafea tatou e nehenehe ai mai te peu e aita tatou e taa ra i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te pure? Mea faufaa roa ia ite tatou i ta te mau Papai e parau ra no nia i teie tumu parau, no te mea e tauturu te pure ia tatou ia haafatata ˈtu â ia Iehova.
NO TE AHA E PURE AI IA IEHOVA?
3. Eaha te hoê tumu faufaa e mea tia ˈi ia pure tatou ia Iehova?
3 Te hoê tumu faufaa e mea tia ˈi ia pure tatou ia Iehova, oia ïa te titau manihini ra oia ia tatou ia na reira. Te faaitoito maira ta ˈna Parau e: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 4:6, 7) Eita iho â ïa tatou e hinaaro e tâuˈa ore i tera faanahoraa maitai ta te Arii Hau ê o te ao taatoa i rave no tatou!
4. E nafea te pure-tamau-raa ia Iehova e haapaari ai i to tatou taairaa e o ˈna?
4 Te tahi atu tumu e pure ai, oia ïa e ravea te pure-tamau-raa ia Iehova no te haapaari i to tatou taairaa e o ˈna. Eita te mau hoa mau e paraparau i te taime noa e hinaaro ai ratou i te tahi mea. E anaanatae râ te mau hoa rahi te tahi i te tahi, e e paari atu â to ratou auhoaraa a faaite noa ˈi ratou i to ratou mau manaˈo, tapitapi e huru aau. Hoê â huru no to tatou taairaa e te Atua ra o Iehova i roto i te tahi mau tuhaa. Maoti teie buka, mea rahi ta outou i ite no nia i ta te Bibilia e haapii ra no nia ia Iehova, to ˈna huru e ta ˈna mau opuaraa. Ua haapii outou i te ite ia ˈna mai te hoê Ihotaata mau. Na roto i te pure e nehenehe ai outou e faaite i to outou mau manaˈo e huru aau hohonu roa ˈˈe i to outou Metua i te raˈi. A na reira ˈi outou, e haafatata ˈtu â outou ia Iehova.—Iakobo 4:8.
EAHA TE MAU TITAURAA E MEA TIA IA RAVE TATOU?
5. Eaha te faaite ra e eita Iehova e faaroo i te mau pure atoa?
5 E faaroo anei Iehova i te mau pure atoa? A hiˈo na i ta ˈna i parau i te mau Iseraela orure hau i te tau o te peropheta Isaia: “Ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faaroo atu; ua îî hoi to outou rima i te toto.” (Isaia 1:15) E nehenehe te Atua e ore e faaroo i ta tatou mau pure no te tahi mau ohipa. No reira, ia faaroo-maitai-hia ta tatou mau pure e te Atua, e titauhia ia rave tatou i te tahi mau titauraa tumu.
6. Ia faaroo te Atua i ta tatou mau pure, eaha te hoê titauraa faufaa roa, e e nafea tatou e rave ai i te reira?
6 Te hoê titauraa faufaa roa, oia ïa ia faahotu tatou i te faaroo. (A taio i te Mareko 11:24.) Ua papai te aposetolo Paulo e: “Aore e faaroo ra e ore roa oia [te Atua] e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua [aore ra haamaitai] i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Te fanaˈoraa i te faaroo mau, e ere noa ïa i te iteraa e te vai mau ra te Atua e e faaroo e e pahono oia i te mau pure. E ite-papu-hia te faaroo maoti ta tatou mau ohipa. E titauhia ia horoa tatou i te haapapuraa maramarama e e faaroo to tatou na roto i to tatou huru oraraa i te mau mahana atoa.—Iakobo 2:26.
7. (a) No te aha e mea maitai ai ia faatura tatou ia paraparau tatou ia Iehova i roto i te pure? (b) Ia pure tatou i te Atua, e nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te haehaa e te haavare ore?
7 Te titau atoa ra Iehova e ia pure te taata ia ˈna ma te haehaa e te haavare ore. E ere anei i te mea tano ia haehaa tatou ia paraparau tatou ia Iehova? Ia nehenehe te taata e paraparau i te hoê peretiteni aore ra te hoê faatere hau, e na reira iho â ratou ma te faatura, ma te farii i to ˈna tiaraa teitei. E hau atu â ïa tatou i te faatura ia pure tatou ia Iehova! (Salamo 138:6) Inaha, o ˈna “te Atua mana hope.” (Genese 17:1) Ia pure tatou i te Atua, e mea maitai ia faaite ta tatou huru pureraa ia ˈna e te farii nei tatou ma te haehaa i to tatou tiaraa i mua ia ˈna. E turai atoa tera huru haehaa ia tatou ia pure ia ˈna ma to tatou aau haavare ore, ma te ore e faatia ture noa, e ma te ore e tahana i te parau.—Mataio 6:7, 8.
8. E nafea tatou e nehenehe ai e ohipa ia au i ta tatou mau pure?
8 Te tahi atu titauraa e faaroohia ˈi tatou e te Atua, oia ïa ia ohipa tatou ia au i ta tatou mau pure. Te hinaaro ra Iehova ia rave tatou i te mau mea atoa e maraa ia tatou no te ohipa ia au i ta tatou mau pure. Ei hiˈoraa, ia pure tatou, “Ho mai i te maa e au ia matou i teie nei mahana,” e titauhia ïa ia rave puai tatou i te ohipa atoa e vai ra ta tatou e nehenehe e rave. (Mataio 6:11; Tesalonia 2, 3:10) Ia pure tatou no te ani i te tauturu no te haavî i te tahi paruparu o te tino, e titauhia ia ara tatou i te ape i te mau tupuraa e te mau mea o te nehenehe e turai ia tatou ia hema. (Kolosa 3:5) Hau atu â i teie mau titauraa tumu, te vai ra te mau uiraa no nia i te pure e mea hinaarohia ia pahono tatou.
PAHONORAA I TE TAHI MAU UIRAA NO NIA I TE PURE
9. E pure tatou ia vai, e na roto ia vai e tia ˈi?
9 E pure tatou ia vai e tia ˈi? Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure i “to matou Metua i te ao ra.” (Mataio 6:9) No reira, e mea tia ia faataehia ta tatou mau pure i te Atua ra o Iehova anaˈe. Te titau ra râ Iehova ia farii tatou i te tiaraa o ta ˈna Tamaiti fanau tahi, o Iesu Mesia. Mai ta tatou i haapii i roto i te pene 5, ua tonohia mai Iesu i te fenua nei ei hoo no te faatiamâ ia tatou i te hara e te pohe. (Ioane 3:16; Roma 5:12) O ˈna te Tahuˈa rahi e te Haava i faatoroahia. (Ioane 5:22; Hebera 6:20) No reira te mau Papai e faaue ai ia tatou ia faatae i ta tatou mau pure na roto ia Iesu. Ua parau oia iho e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei [aore ra na roto] ia ˈu.” (Ioane 14:6) Ia faaroohia ta tatou mau pure, e titauhia ia pure tatou ia Iehova anaˈe na roto i ta ˈna Tamaiti.
10. No te aha aita ˈi e huru tiaraa taa maitai e titauhia ia pure tatou?
10 E titauhia anei te tahi huru tiaraa taa ê ia pure tatou? Aita. Aita Iehova e titau ra i te tahi huru tiaraa taa ê, o te rima anei aore ra o te tino taatoa. Te haapii ra te Bibilia e e fariihia ia pure i roto e rave rau huru tiaraa. E nehenehe e parahi, e piˈo i te upoo i raro, e tuu i te turi i raro e e tia. (Paraleipomeno 1, 17:16; Nehemia 8:6; Daniela 6:10; Mareko 11:25) Te mea faufaa mau, e ere ïa te tahi huru tiaraa taa ê ta vetahi ê e nehenehe e ite, te huru aau maitai râ. Inaha, i roto i ta tatou mau ohipa i te mau mahana atoa aore ra ia û tatou i te hoê tupuraa ru, e nehenehe tatou e pure mamû noa i te mau vahi atoa to reira tatou. E faaroo Iehova i tera mau pure noa ˈtu e aita paha te feia e haaati ra ia tatou i ite noa ˈˈe.—Nehemia 2:1-6.
11. Eaha vetahi o to tatou iho mau tapitapi e tano ia pure tatou?
11 E nehenehe tatou e pure no te aha? Te faataa ra te Bibilia e: “Ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra [aore ra i to ˈna hinaaro], te faaroo maira ïa [Iehova] ia tatou.” (Ioane 1, 5:14) No reira, e nehenehe tatou e pure no te mau mea atoa e au i te hinaaro o te Atua. O to ˈna hinaaro anei ia pure tatou no to tatou iho mau tapitapi? Oia mau! E nehenehe te pureraa ia Iehova e au roa i te paraparauraa i te hoê hoa rahi. E nehenehe tatou e paraparau noa ˈtu, ma te “ninii hua i to [ta]tou aau” i te Atua. (Salamo 62:8) E tano ia ani tatou i te varua moˈa, e tauturu hoi te reira ia tatou ia rave i te mea maitai. (Luka 11:13) E nehenehe atoa tatou e ani i te aratairaa no te rave i te mau faaotiraa paari e i te puai no te faaruru i te mau fifi. (Iakobo 1:5) Ia hara tatou, e mea tia ia ani tatou ia faaorehia mai te reira maoti te tusia o te Mesia. (Ephesia 1:3, 7) Parau mau, eiaha tatou e pure no tatou iho noa. E pure atoa râ tatou no vetahi ê—te mau melo utuafare e te mau hoa haamoriraa atoa.—Ohipa 12:5; Kolosa 4:12.
12. Ia pure tatou, e nafea tatou e nehenehe ai e haafaufaa na mua i te mau mea no nia i to tatou Metua i te raˈi?
12 Ia pure tatou, e mea tia ia haafaufaa na mua i te mau mea no nia i te Atua ra o Iehova. E tano roa ia arue e ia haamauruuru tatou ia ˈna ma te aau rotahi no to ˈna maitai atoa. (Paraleipomeno 1, 29:10-13) Ua horoa Iesu i te hohoˈa pure, i papaihia i roto i te Mataio 6:9-13, ta ˈna i haapii mai e e pure tatou ia raa, oia hoi ia moˈa, te iˈoa o te Atua. (A taio.) I muri iho, ia tae mai te hau, aore ra Basileia, o te Atua e ia haapaohia to ˈna hinaaro i te fenua nei mai tei te ao, aore ra raˈi, atoa na. I muri aˈe noa i te faahitiraa i teie mau mea faufaa no nia ia Iehova, to Iesu haapaoraa i te mau tapitapi o te taata taitahi. Ia tuu atoa tatou i te Atua i te parahiraa faufaa roa ˈˈe i roto i ta tatou mau pure, te faaite ra ïa tatou e aita tatou e anaanatae ra i to tatou iho noa maitai.
13. Eaha ta te mau Papai e faaite ra no nia i te roa o te mau pure e au?
13 Eaha te roa o ta tatou mau pure e tia ˈi? Aita iho â te Bibilia e taotia ra i te roa o te mau pure o tatou anaˈe aore ra no te taatoaraa. Te vai ra te pure poto hou a tamaa ˈi e te pure roa o tatou anaˈe a faaite hua ˈi tatou i to tatou aau ia Iehova. (Samuela 1, 1:12, 15) Ua faahapa râ Iesu i te mau taata faahua parau-tia tei faaoti i te mau pure roroa e te ahaaha i mua ia vetahi ê. (Luka 20:46, 47) Eita tera mau pure e haamaere ia Iehova. Te mea faufaa, ia pure tatou ma to tatou aau. No reira, ua taaihia te roa o te mau pure e au i te mau hinaaro e te mau tupuraa.
E nehenehe ta outou pure e faaroohia i te mau taime atoa
14. Eaha te auraa o ta te Bibilia faaitoitoraa ia tatou ia “pure tamau,” e eaha ïa te tamahanahanaraa o te reira?
14 Ehia taime e mea maitai ai ia pure tatou? Te faaitoito maira te Bibilia ia “pure” tamau, ia “tamau uˈana maite â i te pure,” e “eiaha e tuutuu i te pure.” (Mataio 26:41; Roma 12:12; Tesalonia 1, 5:17) Parau mau, aita teie mau irava e parau ra e e mea tia ia pure tatou ia Iehova i te mau taime atoa o te mahana. Te faaitoito maira râ te Bibilia ia pure tamau, ia haamauruuru noa ia Iehova no to ˈna maitai i nia ia tatou e ia ani noa ia ˈna i ta ˈna aratairaa, ta ˈna tamahanahanaraa e to ˈna puai. E ere anei i te mea tamahanahana ia ite e aita Iehova e taotia ra i te roa aore ra i te rahiraa taime e nehenehe ai tatou e paraparau ia ˈna i roto i te pure? Ia mauruuru mau â tatou i te fanaˈoraa taa ê o te pure, e ite ïa tatou e rave rahi taime maitatai no te pure i to tatou Metua i te raˈi.
15. No te aha e mea tia ˈi ia parau tatou “Amene” ia oti ta tatou iho pure e no te taatoaraa?
15 No te aha e titauhia ˈi ia parau tatou “Amene” ia oti te hoê pure? “Oia mau,” aore ra “na reira ïa” te auraa o te taˈo “amene.” Te faaite ra te mau hiˈoraa Bibilia e mea tano ia parau “Amene” ia oti ta tatou iho mau pure e no te taatoaraa. (Paraleipomeno 1, 16:36; Salamo 41:13) Ia parau tatou “Amene” ia oti ta tatou iho pure, te haapapu ra ïa tatou e mea haavare ore ta tatou mau parau i faahiti. Ia parau tatou “Amene”—ma te mamû aore ra ma te reo puai atoa—ia oti te pure a te hoê taata no te taatoaraa, te faaite ra ïa tatou e te farii ra tatou i te mau manaˈo i faahitihia.—Korinetia 1, 14:16.
E NAFEA TE ATUA E PAHONO AI I TA TATOU MAU PURE
16. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi no nia i te pure?
16 E pahono iho â anei Iehova i te mau pure? Oia mau! E tumu papu ta tatou no te tiaturi e e pahono “tei faaroo i te pure” i te mau pure haavare ore a te mau mirioni taata. (Salamo 65:2) Ua rau te ravea e nehenehe ai Iehova e pahono i ta tatou mau pure.
17. No te aha e nehenehe ai e parau e te faaohipa nei te Atua i ta ˈna mau melahi e ta ˈna mau tavini i te fenua nei no te pahono i ta tatou mau pure?
17 Te faaohipa nei Iehova i ta ˈna mau melahi e ta ˈna mau tavini i te fenua nei no te pahono i te mau pure. (Hebera 1:13, 14) Mea rahi te hiˈoraa o te mau taata tei pure i te Atua no te ani i te tauturu ia taa i te Bibilia e tei farereihia i muri noa ˈˈe e te hoê tavini a Iehova. Te haapapu ra te reira e te aratai ra te mau melahi i te ohipa pororaa i te Basileia. (Apokalupo 14:6) No te pahono i ta tatou mau pure pûpûhia i te hoê taime hinaaro-mau-hia, e nehenehe Iehova e turai i te hoê Kerisetiano ia tauturu ia tatou.—Maseli 12:25; Iakobo 2:16.
Ei pahonoraa i ta tatou mau pure, e nehenehe Iehova e turai i te hoê Kerisetiano ia tauturu ia tatou
18. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i to ˈna varua moˈa e ta ˈna Parau no te pahono i te mau pure a ta ˈna mau tavini?
18 Te faaohipa atoa nei te Atua ra o Iehova i to ˈna varua moˈa e ta ˈna Parau, te Bibilia, no te pahono i te mau pure a ta ˈna mau tavini. Ia ani tatou i te tauturu no te faaruru i te mau tamataraa, e nehenehe oia e horoa mai i te aratairaa e te puai maoti to ˈna varua moˈa. (Korinetia 2, 4:7) E pinepine te pahonoraa i ta tatou mau pure no te ani i te aveia, no roto mai ïa i te Bibilia, i reira Iehova e horoa mai ai i te tauturu no te rave i te mau faaotiraa paari. E nehenehe tatou e ite i te mau irava faufaa i roto i ta tatou iho haapiiraa Bibilia e i ta tatou taioraa i te mau papai Kerisetiano, mai teie buka. E nehenehe te hoê mea i parauhia i te hoê putuputuraa Kerisetiano aore ra te mau pahonoraa a te hoê matahiapo e tapitapi ra no tatou, e huti i to tatou ara-maite-raa i nia i te mau manaˈo Bibilia e mea tia ia feruri tatou.—Galatia 6:1.
19. Ia haamanaˈo tatou i te aha e tia ˈi mai te peu e e au ra e i te tahi taime aita ta tatou mau pure e pahonohia ra?
19 Mai te peu e e au ra e te maoro ra ta Iehova pahonoraa i ta tatou mau pure, e ere roa ˈtu ïa no te mea eita ta ˈna e nehenehe e pahono mai. Ia haamanaˈo râ tatou e tia ˈi e e pahono Iehova i te mau pure e au i to ˈna hinaaro e i te taime ta ˈna i faataa. Mea ite aˈe o ˈna ia tatou nei i to tatou mau hinaaro e e nafea ia haamâha i te reira. E pinepine oia i te vaiiho ia tatou ia tamau i te “ani,” i te “imi” e i te “patoto.” (Luka 11:5-10) E faaite teie onoonoraa i te Atua e e hinaaro puai roa e e faaroo mau to tatou. Hau atu â, e nehenehe Iehova e pahono i ta tatou mau pure ma te hoê ravea eita tatou e ite maitai. Ei hiˈoraa, e nehenehe oia e pahono i ta tatou pure no nia i te hoê tamataraa taa ê, eiaha ma te faaore i te reira, ma te horoa mai râ i te puai no te faaoromai i te reira.—A taio i te Philipi 4:13 i roto i te nota i raro i te api.a
20. No te aha e mea tia ˈi ia haafaufaa roa tatou i te fanaˈoraa taa ê roa o te pure?
20 E nehenehe mau â tatou e mauruuru e mea fatata te Atua poiete o teie ao nui i te taata atoa o te tiaoro atu ia ˈna ma te au i roto i te pure! (A taio i te Salamo 145:18.) Ia haafaufaa roa ïa tatou i te fanaˈoraa taa ê roa o te pure. Ia na reira tatou, e fanaˈo ïa tatou i te tiaturiraa oaoa e haafatata noa ˈtu â ia Iehova, tei faaroo i te pure.
a Philipi 4:13: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu ra.”