E paturu anei oe i te mana arii o Iehova?
“A parau na i rotopu i te mau etene e, o Iehova te arii.”—SALAMO 96:10.
1, 2. (a) Eaha te ohipa faufaa roa i tupu i te area Atopa 29 T.T.? (b) Eaha te auraa o tera ohipa no Iesu?
UA TUPU te hoê ohipa faufaa roa, te hoê tei ore roa i itehia aˈenei, i te area Atopa 29 T.T. Te faatia ra te taata papai Evanelia o Mataio e: “E oti aˈera Iesu i te bapetizohia, haere maira oia i nia mai raro mai i te pape, e inaha, vetea aˈera te raˈi ia ˈna, hiˈo aˈera [Ioane bapetizo] i te [“varua,” MN] o te Atua i te pouraa mai mai te uupa ra, e te tauraa mai i nia iho ia [Iesu]: e inaha, o te reo maira no te raˈi mai, i te na ôraa mai e, Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” Teie te hoê o te tahi noa tupuraa i papaihia e na taata papai Evanelia e maha atoa.—Mataio 3:16, 17; Mareko 1:9-11; Luka 3:21, 22; Ioane 1:32-34.
2 Ua faaite te niniiraa itehia o te varua moˈa i nia ia Iesu ia ˈna mai Tei faatavaihia, te Mesia, aore ra te Kirito, te auraa. (Ioane 1:33) I te pae hopea, ua fa mai te “huero” i fafauhia! I mua ia Ioane Bapetizo te tiaraa te taata e haaparuparuhia te poro avae e Satani e o te haaparuparu i te upoo o taua enemi rahi ra o Iehova e o to ˈNa mana arii. (Genese 3:15, MN) Mai reira mai, ua ite maitai Iesu e e mea tia ia tutava oia i te faatupu i ta Iehova opuaraa no nia i to ˈNa mana arii e te Basileia.
3. Mea nafea to Iesu faaineineraa ia ˈna iho no ta ˈna tuhaa e paturu i te mana arii o Iehova?
3 No te faaineine ia ˈna no teie ohipa, “ua hoˈi maira Iesu mai Ioridana mai, ma te î i te [varua moˈa], e arataihia ˈtura e te [v]arua i te medebara.” (Luka 4:1; MN; Mareko 1:12) I reira, e 40 mahana i te maoro, e taime to Iesu no te feruriruri maitai i te tumu parau o te mana arii i faahitihia e Satani e te haerea e mea tia ia rave oia no te paturu i te mana arii o Iehova. E ô te mau mea ora maramarama atoa i roto i taua tumu parau ra—to te raˈi e to te fenua. No reira, e mea tia ia hiˈopoa tatou i te haerea haapao maitai o Iesu e ia hiˈo eaha te mea e titauhia ia rave tatou no te faaite e te hinaaro atoa ra tatou e paturu i te mana arii o Iehova.—Ioba 1:6, 12; 2:2-6.
Te haamahitihitihia ra te tumu parau o te mana arii
4. Eaha te ohipa ta Satani i rave o tei haamahitihiti i te tumu parau o te mana arii?
4 Parau mau, aita hoê aˈe o te mau tupuraa i faahitihia iho nei i moe i te tapaohia e Satani. Ma te haamarirau ore, ua faatae oia i ta ˈna aroraa i nia i te “huero” tumu o te “vahine” a te Atua. (Genese 3:15, MN) Ua tamata Satani ia Iesu e toru taime, a parau ai e e mea tia ia rave Iesu i te mea fanaˈo aˈe no ˈna ia hiˈohia eiaha râ i ta to ˈna Metua i hinaaro ia ˈna ia rave. Ua haamahitihiti te toru iho â o te tamataraa i te tumu parau o te mana arii. Ma te faaite ia Iesu i “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu,” ua parau Satani ma te haama ore ia Iesu e: “E horoa ˈtu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia ˈu.” Ua ite maitai Iesu e e mana iho â to te Diabolo i nia i “te mau basileia atoa i te ao nei,” ua faaite Iesu i to ˈna tiaraa no nia i te tumu parau o te mana arii ma te pahono atu e: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.”—Mataio 4:8-10.
5. Ia faatupu Iesu i teihea ohipa fifi e tia ˈi?
5 Ua faaite maitai te huru oraraa o Iesu e no ˈna, o te patururaa ïa i te mana arii o Iehova te fa matamua roa. Ua ite roa Iesu e e mea tia ia vai taiva ore oia e tae noa ˈtu i te pohe i te rima o Satani—i faaite-atea-hia mai te haaparuparuraa i te poro avae o te “huero” o te vahine—no te haapapu i te tia-mau-raa o te mana arii o te Atua. (Mataio 16:21; 17:12) Ua tia atoa ia faataa oia e o te Basileia o te Atua te mauhaa mana a Iehova no te haamou i te orure hau ra o Satani e no te faahoˈi mai i te hau e te naho i roto i te mau mea atoa i poietehia. (Mataio 6:9, 10) Ua aha Iesu no te faatupu i teie ohipa fifi?
“Te fatata mai nei te basileia o te Atua”
6. Mea nafea to Iesu faaiteraa e o te Basileia te mauhaa ta te Atua e faaohipa no te ‘haamou i te ohipa a te Diabolo’?
6 Na mua roa, “haere atura Iesu i Galilea, i te parau haerea i te parau maitai o te basileia o te Atua. Na ô atura, Ua tae i te tau, te fatata mai nei te basileia o te Atua.” (Mareko 1:14, 15) Inaha, ua parau oia e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua . . . e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:18-21, 43) Ua tere atu Iesu na te roaraa e te aanoraa o te fenua, “i te poro haerea i te parau maitai ra i te basileia o te Atua.” (Luka 8:1) Ua faatupu atoa Iesu e rave rahi ohipa puai—te faaamuraa i te nahoa taata, te tamǎrûraa te mataˈi e te are, te faaoraraa i te maˈi, e te faatiaraa mai i te feia pohe. Maoti teie mau semeio i haapapu ai Iesu e e nehenehe te Atua e faaore i te mau ino e te mau mauiui atoa no roto mai i te orureraa hau i te ô i Edene ‘a haamou atu ai i te ohipa a te Diabolo.’—Ioane 1, 3:8.
7. Eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia rave, e eaha te faahopearaa?
7 Ia faaite-haere-hia te parau apî maitai o te Basileia i nia i te hoê faito rahi roa ˈˈe, ua haaputuputu Iesu i te hoê pǔpǔ pǐpǐ haapao maitai e ua haamataro ia ratou i roto i taua ohipa ra. Na mua, ua maiti oia i ta ˈna na aposetolo 12 e “ua tono atura oia ia ratou e poro haere i te basileia o te Atua.” (Luka 9:1, 2) I muri iho, ua tono atura oia e 70 ê atu no te faaite haere i te poroi: “Te fatata maira te basileia o te Atua ia outou nei.” (Luka 10:1, 8, 9) I te hoˈiraa ˈtu teie mau pǐpǐ e te faatiaraa ˈtu ia Iesu i to ratou manuïa i roto i te ohipa pororaa i te Basileia, ua pahono atu oia e: “Ua ite au ia Satani i te mairiraa, mai te uira no nia i te raˈi ra.”—Luka 10:17, 18.
8. Eaha ta te huru oraraa o Iesu i faaite maitai?
8 Ua horoa rahi Iesu ia ˈna iho e aita roa ˈtu oia i ere i te hoê aˈe ravea no te faaite haere i te Basileia. Ua ohipa oia ma te tuutuu ore, a haa ˈi i te ao e te rui, a haapae atoa ˈi i te mau fanaˈoraa o te oraraa matauhia. Ua na ô oia e: “E ana to te alope, e tauraa to te manu o te reva; area te Tamaiti a te taata nei, aita o ˈna tuâroi.” (Luka 9:58; Mareko 6:31; Ioane 4:31-34) Maa taime iti hou to ˈna poheraa, ua parau Iesu ma te mǎtaˈu ore i mua ia Ponotio Pilato e: “I haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Ua faaite te huru oraraa taatoa o Iesu e ua haere mai oia, eiaha noa no te riro ei orometua haapii rahi aore ra ei faatupu semeio aore ra atoa ei Faaora e haapae ia ˈna iho, no te paturu râ i te hinaaro o te Arii ra o Iehova e no te faaite haere i te aravihi o te Atua e faatupu i taua hinaaro ra na roto i te Basileia.—Ioane 14:6.
“Ua oti”
9. I te pae hopea, mea nafea to Satani manuïaraa i te haaparuparu i te poro avae o te “huero” o te vahine a te Atua?
9 Aita te Enemi ra o Satani te Diabolo i mauruuru i te mau mea atoa ta Iesu i rave no te Basileia. Na roto i te arai o te tuhaa i te fenua nei o to ˈna “huero”—te poritita e te haapaoraa atoa—ua tamata noa Satani i te haamamû i te “huero” o te vahine a te Atua. Mai te taime o to ˈna fanauraa e tae atu i te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, o Iesu te fa a Satani e a ta ˈna mau nuu. I te pae hopea, i te tau uaaraa tiare 33 T.T., ua tae te taime no te Tamaiti a te taata ia tuuhia oia i roto i te rima o te Enemi ia haaparuparuhia oia i te poro avae e ana. (Mataio 20:18, 19; Luka 18:31-33) Te faaite maitai ra te mau faatiaraa Evanelia mea nafea te mau taata—mai ia Iuda Isakariota e tae atu i te mau tahuˈa rahi, te mau papai parau, te mau Pharisea, e te mau Roma—i te faatereraahia e Satani no te faautua ia Iesu e no te haapohe ia ˈna i te hoê pohe mauiui i nia i te hoê pou haamauiuiraa.—Ohipa 2:22, 23.
10. Eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe ta Iesu i faatupu maoti to ˈna pohe i nia i te pou haamauiuiraa?
10 Eaha te puta mai i roto i to oe feruriraa ia manaˈo oe ia Iesu i nia i te hoê pou haamauiuiraa e pohe riirii ra e te mauiui ino mau? Peneiaˈe te haamanaˈo ra oe i te tusia taraehara ta Iesu i pûpû ma te pipiri ore no te huitaata hara. (Mataio 20:28; Ioane 15:13) Te faahiahia ra paha oe i te here rahi ta Iehova i faaite i te pûpûraa i tera tusia. (Ioane 3:16) Peneiaˈe hoê â to oe huru aau e to te raatira hanere Roma o tei turaihia ia parau e: “O te Tamaiti mau â teie na te Atua.” (Mataio 27:54) Papu maitai e e pahonoraa tano te taatoaraa o te reira. I te tahi aˈe pae, a haamanaˈo e teie ta Iesu mau parau hopea i nia i te pou haamauiuiraa: “Ua oti.” (Ioane 19:30) Ua oti te aha? A faatupu ai Iesu e rave rahi mea maoti to ˈna oraraa e to ˈna pohe, e ere anei no te faatitiaifaro na mua i te tumu parau o te mana arii o Iehova i haere mai ai Iesu i te fenua nei? E aita anei i faaite-atea-hia e ei “huero,” e faaruru oia i te tamataraa ino roa ˈˈe i te rima o Satani no te faaore i te mau faaino atoa i nia i te iˈoa o Iehova? (Isaia 53:3-7) E hopoia teimaha teie, ua amo râ Iesu i te reira i roto i te mau tuhaa atoa. Ua oti mau â!
11. Eaha ta Iesu e rave no te faatupu hope roa i te parau tohu o te ô i Edene?
11 No to ˈna taiva-ore-raa e to ˈna hapa-ore-raa, ua faatiahia mai Iesu, eiaha ei taata, ei “[v]arua ora” râ. (Korinetia 1, 15:45; MN; Petero 1, 3:18) Teie ta Iehova parau fafau i ta ˈna Tamaiti faahanahanahia: “E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” (Salamo 110:1) Te mau “enemi,” o te ihotaata faaino rahi ra o Satani ïa e te feia atoa e “huero” no ˈna. Ei Arii o te Basileia Mesia o Iehova, e aratai Iesu Mesia i te haamouraa o te mau orure hau atoa, to te raˈi e to te fenua. (Apokalupo 12:7-9; 19:11-16; 20:1-3, 10) I muri iho e tupu hope roa ˈi te parau tohu o te Genese 3:15, tae noa ˈtu te pure ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ: “Ia tae to oe ra hau [aore ra basileia]. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa.”—Mataio 6:10; Philipi 2:8-11.
Te hoê hiˈoraa ia pee
12, 13. (a) Te itehia ra teihea pahonoraa i te evanelia o te Basileia i teie mahana? (b) E mea tia ia hiˈopoa tatou i te aha ia pee tatou i te taahiraa avae o te Mesia?
12 I teie mahana, te porohia ra te evanelia o te Basileia i roto e rave rahi fenua, mai ta Iesu i tohu. (Mataio 24:14) Ei faahopearaa, tau mirioni taata tei pûpû i to ratou oraraa i te Atua. Te oaoa ra ratou no te mau haamaitairaa ta te Basileia e hopoi mai. Te tiai ru ra ratou i te ora e a muri noa ˈtu ma te hau e te panoonoo ore i nia i te hoê fenua paradaiso, e te oaoa ra ratou i te faaite ia vetahi ê i to ratou tiaturiraa. (Salamo 37:11; Petero 2, 3:13) O oe anei te tahi o teie mau taata poro i te Basileia? Mai te peu e e, ia haapopouhia oe e tia ˈi. Teie râ, te vai ra te tahi mea e mea tia ia hiˈopoa tatou taitahi.
13 Ua papai te aposetolo Petero: “I pohe . . . te Mesia iho no outou; e ua vaiiho hoi i te [hiˈoraa] na outou, ia pee [maite] outou i to ˈna taahiraa avae.” (Petero 1, 2:21; MN) A tapao na e i roto i teie pereota, ua faahiti Petero, eiaha i te itoito rahi o Iesu i roto i te pororaa aore ra to ˈna aravihi i roto i te haapiiraa ˈtu, i to ˈna râ pohe, aore ra mauiui. Ei taata ite mata, ua ite maitai Petero i nia i teihea faito i ineine ai Iesu i te mauiui no te auraro i te mana arii o Iehova e no te haapapu e e haavare o Satani. E nafea ïa tatou e nehenehe ai e pee i te taahiraa avae o Iesu? E mea tia ia ui ia tatou iho: ‘I nia i teihea faito i ineine ai au i te mauiui no te paturu e no te faahanahana i te mana arii o Iehova? Te faaite ra anei au na roto i to ˈu huru oraraa e raveraa i ta ˈu taviniraa e o te patururaa i te mana arii o Iehova ta ˈu tapitapi matamua roa ˈˈe?’—Kolosa 3:17.
14, 15. (a) Ua aha Iesu i mua i te mau manaˈo hape e te mau pûpûraa, e no te aha? (b) Ia haamanaˈo noa tatou i teihea tumu parau e tia ˈi? (A faaô mai i te mau tatararaa o te tumu parau tarenihia “A paturu ia Iehova.”)
14 I te mau mahana atoa, te faaruru ra tatou i te mau tamataraa e te rave ra tatou i te mau faaotiraa, te mea rahi e te mea nainai. E nafea tatou e ite ai eaha te pahono? Ei hiˈoraa, ia faaû tatou i te tamataraa no te rave i te tahi mea o te haafifi i to tatou tiaraa Kerisetiano, e nafea tatou? I to Petero parauraa ia Iesu eiaha roa ïa aore ra ia hamani maitai ia ˈna iho, ua aha Iesu? “E haere ê atu oe, e [Satani],” ta Iesu ïa i na ô atu. “Aore . . . oe i au i ta te Atua ra, o ta te taata râ ta oe i au.” (Mataio 16:21-23; MN) Aore ra ia pûpûhia na tatou te mau ravea i te pae moni aore ra te toroa maitai e nehenehe e haafifi i to tatou maitai i te pae varua, hoê â anei to tatou huru e to Iesu? I to Iesu taaraa e ‘te tii mai ra’ te mau taata o tei ite i ta ˈna mau semeio ‘ia ˈna e hopoi e faaarii,’ ua faaatea ê oioi oia ia ratou.—Ioane 6:15.
15 No te aha Iesu i ohipa papu roa ˈi i teie aore ra i te tahi atu mau taime? No te mea ua ite maitai oia e te vai ra te hoê mea faufaa aˈe i to ˈna ora aore ra to ˈna maitai. Ua hinaaro oia e rave i te hinaaro o to ˈna Metua e e paturu i te mana arii o Iehova noa ˈtu eaha te mau faahopearaa atoa. (Mataio 26:50-54) No reira, mai te peu e eita tatou e haamanaˈo maitai i te tumu parau mau i te mau taime atoa mai ia Iesu i na reira, eita tatou e rave i te mea maitai. No te aha hoi? No te mea e nehenehe tatou e topa ohie i roto i te mau ravea paari a Satani, o te ite roa i te faariro i te mea ino ei mea maitai ia hiˈohia, mai ia ˈna i faahema ia Eva.—Korinetia 2, 11:14; Timoteo 1, 2:14.
16. Eaha ta tatou fa matamua ia tauturu tatou ia vetahi ê?
16 I roto i ta tatou taviniraa, e tutava tatou i te paraparau i te taata no nia i ta ratou mau tapitapi e i te faaite ia ratou i te mau pahonoraa bibilia. E ravea maitai te reira no te faatupu i to ratou anaanatae i te haapiiraa bibilia. I reira râ, ta tatou fa matamua, e ere noa ïa i te tautururaa i te taata ia ite i ta te Bibilia e parau ra aore ra i te mau haamaitairaa ta te Basileia o te Atua e hopoi mai. E mea tia atoa ia tauturu tatou ia ratou ia taa i te tumu parau mau. Ua ineine anei ratou i te rave i ta ratou “pou haamauiuiraa” e i te mauiui no te Basileia? (Mareko 8:34, MN) Ua ineine anei ratou i te apiti i te feia o te paturu ra i te mana arii o Iehova e o te haapapu ra e e haavare e e pari haavare o Satani? (Maseli 27:11) E fanaˈoraa taa ê na tatou i te tautururaa ia tatou iho e ia vetahi ê ia paturu i te mana arii o Iehova.—Timoteo 1, 4:16.
Ia riro o te Atua “i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa”
17, 18. Eaha te taime faahiahia ta tatou e nehenehe e tiai ru ia faaite tatou e te paturu ra tatou i te mana arii o Iehova?
17 A haa puai noa ˈi tatou i teie nei no te faaite na roto i to tatou haerea e ta tatou taviniraa e te paturu ra tatou i te mana arii o Iehova, e nehenehe tatou e tiai ru i te taime ‘e pûpû ai Iesu Mesia i te basileia i to ˈna Atua e Metua.’ Afea te reira e tupu ai? Te faataa ra te aposetolo Paulo: “Ia hope roa te mau hau [aore ra faatereraa], e te mana, e te puai i te faaorehia e ana: ei ia ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae. . . . I raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa ra.”—Korinetia 1, 15:24, 25, 28.
18 Ia riro o te Atua “i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa”—auê ïa taime hanahana e! Ua faatupu ïa te Basileia i ta ˈna fa. Ua mou te feia patoi atoa i te mana arii o Iehova. E faahoˈihia mai te hau e te naho i te ao taatoa. Ia au i te mau parau a te fatu salamo, e himene te mau mea atoa i poietehia e: “Ho atu ia Iehova i te hanahana e au i to ˈna ra iˈoa. . . . A parau na i rotopu i te mau etene e, o Iehova te arii.”—Salamo 96:8, 10.
E nehenehe anei oe pahono?
• Mea nafea to Iesu haapaoraa na mua roa i te tumu parau o te mana arii o te Atua?
• Eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe ta Iesu i faatupu na roto i ta ˈna taviniraa e to ˈna pohe?
• E nafea tatou e pee ai i to Iesu hiˈoraa i roto i te faaiteraa e te paturu ra tatou i te mana arii o Iehova?
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 11]
A PATURU IA IEHOVA
Mai ta te taeae e rave rahi i Korea e i te tahi atu mau vahi i ite, ia faaû te mau Kerisetiano i te mau ati iino, e mea faufaa ia haamanaˈo maitai i te tumu o teie mau ati e tae mai ra i nia ia ratou.
“Tei tauturu ia matou ia faaoromai,” ta te hoê ïa Ite no Iehova i tapeahia i te roaraa o te faatereraa Soviétique tahito, i parau “o te maramarama-maitai-raa ïa i te tumu parau i hiti mai i te ô i Edene—te tumu parau o te tiaraa o te Atua ia faatere. . . . Ua ite matou e e ravea ta matou no te paturu i te faatereraa a Iehova. . . . Ua haapuai te reira ia matou e ua tutava matou i te tapea i to matou hapa ore.”
Ua faataa te tahi atu Ite eaha tei tauturu ia ˈna e te mau hoa Ite i roto i te hoê aua raveraa ohipa. “Ua turu Iehova ia matou,” ta ˈna ïa i parau. “Noa ˈtu te mau tupuraa fifi, ua vai ara matou i te pae varua. Ua faaitoito matou te tahi i te tahi ma te haamanaˈo te tahi i te tahi e te paturu ra matou ia Iehova no nia i te tumu parau o te mana arii o te ao taatoa.”
[Hohoˈa i te api 8]
Mea nafea to Iesu patururaa i te mana arii o Iehova a tamatahia ˈi oia e Satani?
[Hohoˈa i te api 10]
Eaha tei faatupuhia maoti te pohe o Iesu?