VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 262-api 270
  • Oraraa faataahia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Oraraa faataahia
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • E faaite Iehova i “te hopea mai te matamua mai â”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Eaha to outou oraraa no a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 262-api 270

Oraraa faataahia

Auraa: Te hoê hopea ino mea pinepine eita e nehenehe e apehia. Te tiaturiraa i te oraraa haamau-aˈena-hia, e haapiiraa ïa e ua faaoti-aˈena-hia te mau ohipa atoa e te hinaaro o te Atua aore ra e te hoê puai hau aˈe i te taata, e eita te reira e nehenehe e tauihia. E ere i te hoê parau aore ra te hoê haapiiraa o te Bibilia.

Te vai ra anei to te taata taitahi te hoê “taime” faataahia ‘no te pohe’?

Ua parare roa teie tiaturiraa i rotopu i to Heleni e to Roma. Ia au i te aai Heleni, e toru ruahine te mau Parques tei nino, tei faito e tei tâpû i te taura o te oraraa.

Te faahiti ra te Koheleta 3:1, 2 e “e taime to te pohe.” Tera râ, te aˈo ra te Koheleta 7:17 e e ere i te hoê taime faataa-aˈena-hia no te taata taitahi: “Eiaha e faarahi hua te ino, eiaha hoi ia maamaahia; eaha hoi oe e ru ai i te pohe aita i tae i te tau mau?” Te na ô ra te Maseli 10:27 e: “E haapotohia râ te matahiti o te paieti ore.” E te haapapu ra te Salamo 55:23 e: “O te feia toto ra e te haavare ra, e ore ïa e tae rea i ropu i to ratou ra pue mahana e pohe ai.” Inaha, eaha te auraa o te Koheleta 3:1, 2? Te tauaparau noa ra oia i te huru tupuraa hopea ore o te oraraa e o te pohe o teie faanahoraa tia ore o te mau mea. Te vai ra te taime e fanauhia ˈi e te taime e pohe ai te taata—mea pinepine i te area matahiti 70 aore ra 80, i te tahi taime na mua ˈˈe, aore ra i muri iho.—Sal. 90:10; hiˈo atoa Koheleta 9:11.

Ahiri e ua faataa-aˈena-hia te taime e te huru o te pohe o te taata i to ˈna mahana fanauraa aore ra na mua ˈˈe, e ere ïa i te mea faufaa ia ape i te mau huru tupuraa atâta aore ra ia atuatu i te ea, e eita te mau ravea no te parururaa e taui i te faito o te poheraa. Te tiaturi ra anei oe e ia tupu te tamaˈi mea papu aˈe te tahua aroraa i te hoê fare atea ê i te vahi tamaˈi? Te haapao ra anei oe i to oe ea e te afai ra anei oe i ta oe mau tamarii i te taote? No te aha te feia puhipuhi avaava e pohe ai i te faito e toru aore ra e maha matahiti na mua ˈˈe i te feia puhipuhi ore i te avaava? No te aha mea iti aˈe te ati pohe ia tamau te feia i roto i te pereoo i to ratou mau hatua parururaa aore ra ia faatura te feia faahoro pereoo i te ture purumu? Ma te papu, mea maitai teie mau ravea parururaa.

O “te hinaaro o te Atua” anei te mau ohipa atoa e tupu ra?

Pet. 2, 3:9: “E faaoromai rahi . . . to ˈna [Iehova] ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Aita râ pauroa e tâuˈa ra i to ˈna faaoromai. Papu maitai e e ere “te hinaaro o te Atua” ia ore te tahi mau taata e tatarahapa. Hiˈo Apokalupo 9:20, 21.)

Ier. 7:23-26: “O teie atoa ra tei faaue-atoa-hia e au ia ratou [Iseraela], na ôhia, E faaroo mai outou i to ˈu nei reo; e riro ïa vau ei Atua no outou i reira, e riro hoi outou ei taata no ˈu; e haere hoi outou na te eˈa ta ˈu i faaue ia outou, ia maitai hoi outou na. Aore râ ratou i faaroo mai . . . Te tonoraahia e au tau mau tavini atoa, te mau peropheta ra, i te tia-vave-raa i te poipoi roa e te tonoraa ia ratou. Aore râ ratou i faaroo mai ia ˈu, aore hoi i fariu mai i to ratou tariˈa; ua faaiîta râ i to ratou aˈî.” (Ma te papu, e ere “te hinaaro o te Atua” te ino e tupu ra i Iseraela.)

Mar. 3:35: “O tei haapao atoa i te hinaaro o te Atua ra, o to ˈu ïa taeae, o to ˈu ïa tuahine, o to ˈu hoi ïa metua vahine.” (Mai te peu e e au te mau ohipa atoa a te taata i “te hinaaro o te Atua,” e fanaˈo ïa ratou pauroa i te huru taairaa e o Iesu ta ˈna e faahiti ra i ǒ nei. Ua parau râ oia i te tahi mau taata e: “O te Diabolo to outou na metua.”—Ioa. 8:44.)

Nafea ia faariro i te mau tupuraa e rave rahi e au ra e eita e nehenehe e faataahia?

Koh. 9:11: “E tau râ e te tiaia noa [“e tupuraa o tei manuïa ore,” BFC; “mau ati,” AC] to te taata atoa ra.” (E nehenehe tatou e roohia i te mau tupuraa oto mau, e ere no te mea e ua faataa-aˈena-hia to tatou oraraa, no te manuïa ore râ aore ra no te hoê ati manaˈo-ore-hia.)

O te taata anei te tumu o te rahiraa o te ati ta ratou e farerei nei?

Roma 5:12: “E teie nei, no te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te [“hara,” MN] i te ao nei, e no te [“hara,” MN] hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” (Ua roohia tatou atoa i te hara a Adamu, te hinaaro e rave i te ino.)

Koh. 8:9: “E ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.”

Mas. 13:1: “E haapao te tamaiti paari i te aˈo a te metua tane ra.” (E mana rahi to te haerea o te mau metua i nia i te oraraa o to ratou mau tamarii.)

Gal. 6:7: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Hiˈo atoa Maseli 11:17; 23:29, 30; 29:15; Korinetia 1, 6:18.)

Te vai ra anei te mau puai hau aˈe i te taata e faatupu atoa ra i te ati i nia i te huitaata nei?

Apo. 12:12: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te Diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Hiˈo atoa Ohipa 10:38.)

Ua ite atea anei e ua faanaho aˈena anei te Atua i te mau mea atoa?

Isa. 46:9, 10: “O vau mau â te Atua, . . . e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei, i te faaiteraa i te hopea mai te matamua mai â, e mai mutaaiho mai â i te faaiteraa i te mau mea aitâ i tupu ra: e te parauraa e, O ta ˈu te parau e tupu, e tei opuahia e au ra, o ta ˈu ïa e rave.” (Te faaite maira o ˈna i ta ˈna opuaraa, e faanaho aˈena oia i tahi mau ohipa ia tupu te reira e, tei ia ˈna ra te mana hope no te ara e ia tupu iho â.)

Isa. 11:1-3: “E tupu te hoê ohǐ no roto i te tumu ra o Iese; e riro te hoê aveave no roto i to ˈna aˈa i te hotu rahi. [Ua fanauhia o Iesu i roto i te huaai a Iese.] E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna . . . e rahi hoi to ˈna ite i te mǎtaˈu ia Iehova.” (E nehenehe Iehova e tohu ma te tiaturi i ta ˈna Tamaiti no te mea e ua hiˈopoa O ˈna i to ˈna haerea e ta ˈna ohipa i nia i te raˈi mai te haamataraa o te poieteraa mai â.) (No nia i te vairaa mai o Iesu hou a riro ai ei taata, hiˈo i te api 194, i te tumu parau “Iesu Mesia.”)

Deut. 31:20, 21: “Ia maraa hoi ratou [te nunaa Iseraela] ia ˈu i nia i te fenua ta ˈu i tǎpǔ atu i to ratou ra mau metua e e fenua tahe pape noa te û e te meli ra; e ua amu anaˈe ratou i te maa e ua fiu, e ua poria; ei reira ratou e fariu ê ai i te mau atua ěê, a haamori ai ia ratou, e faaooo mai ai ia ˈu, e e faarue hoi i ta ˈu nei faufaa. E ia roohia ratou i te ino e rave rahi, e te ati, na teie nei himene [o te faaite ra i te haerea ta ratou i rave no to ratou mauruuru ore i te farii maitai a te Atua] e faahapa ia ratou mai te ite ra; . . . ua ite hoi au i ta ratou e opua nei, i teie nei â, aita ratou i hopoihia e au i nia i te fenua ta ˈu i tǎpǔ ra.” (E nehenehe ta te Atua e ite aˈena i te mau faahopearaa o te hoê huru haerea, e ere râ te auraa e o o ˈna te tumu aore ra na ˈna i hinaaro. Ia au i te haerea o te mau ati Iseraela, ua tia ia Iehova ia faaite i te mea e tupu i nia ia ratou. Oia atoa, ia au i te mau hiˈopoaraa e nehenehe te hoê taata mito meteo e tohu ma te papu maitai eaha te huru o te mahana, e ere râ o ˈna te tumu e eita oia e au noa i te reira.)

E nehenehe anei e manaˈo e te faaohipa ra te Atua i to ˈna aravihi no te ite e no te faataa oioi i te mau tupuraa o te mau ohipa atoa a te feia atoa i poietehia e ana?

Apo. 22:17: “E o tei faaroo ra, a parau atoa oia e, E haere mai. E o tei poihâ ra, a haere mai. E tei hinaaro ra, a rave noa mai oia i te pape ora.” (Aita i faanaho-aˈena-hia te faaotiraa; ua vaiihohia râ i te taata taitahi.)

Roma 2:4, 5: “E te vahavaha nei anei oe i te hamani maitai rahi a te Atua, e te faaoromai, e te mǎrû, aitâ i ite e, ei faatupu taua maitai a te Atua ra i to oe tatarahapa? No te mârô râ, e te tatarahapa ore o to oe aau, te haapue ra oe i te riri ia oe iho i taua mahana riri ra, e te faaiteraa mai i te faahapa tia a te Atua ra.” (Aita te taata e faahepohia ra ia pee i te hoê haerea i faataa-aˈena-hia. Tera râ, tei nia i te taata taitahi te hopoia no te ohipa ta ˈna e rave ra.)

Zeph. 2:3: “E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei . . . E imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.” (E faaitoito anei te hoê Atua parau-tia e te î i te here i te mau taata ia rave i te mea tia no te hoê utua maitai, ma te ite aˈena e e ore ratou e manuïa?)

Faahohoˈaraa: E nehenehe te taata e ratio ta ˈna e faaroo i te mau parau apî na te ara. Tera râ, te mea e e nehenehe ta ˈna e faaroo i te hoê pu haapurororaa, e ere ïa te auraa e te faaroo mau atura oia. E tia na mua ia ˈna ia tuama i te ratio, i muri iho a maiti ai i te pu haapurororaa. Oia atoa, e nehenehe Iehova e ite aˈena i te mau tupuraa, te faaite nei râ te Bibilia e te faaohipa ra oia i teie ravea ma te maiti e te mana tiamâ, ma te faatura i te tiamâraa e maiti o te mau taata ta ˈna i poiete.—Hiˈo Genese 22:12; 18:20, 21.

I to ˈna poieteraa ia Adamu, ua ite anei te Atua e e hara Adamu?

Teie te mau faaueraa a te Atua ia Adamu e o Eva: “Ia fanau orua, e ia rahi roa, e faaî i te fenua nei, e e haavi iho; e ia mana orua i nia iho i te iˈa o te tai, e i nia iho i te mau manu o te reva, e i nia iho i te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei.” “Ua parau maira te Atua ra o Iehova i te taata, na ô maira, E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Gen. 1:28; 2:16, 17) E faaitoito anei oe i ta oe mau tamarii ia ohipa no te hoê oraraa faahiahia a muri aˈe, ma te ite maitai i te haamataraa iho â e eita ratou e manuïa? E faaara anei oe ia ratou no nia i te hoê ati, inaha e ua faanaho aˈena oe e ia roohia iho â ratou i te reira? Inaha, mea tano anei ia horoa i teie mau huru i te Atua ra?

Mat. 7:11: “E te tia na ia outou, ino noa ˈi [aore ra “noa ˈtu to outou ino,” BFC], ia horoa i te mea maitai na ta outou mau tamarii, a tae ai hoi i to outou Metua i te ao ra i te horoa i te mea maitai i te feia i ani atu ia ˈna ra?”

Ahiri e ua ite atea te Atua e ua faanaho aˈena oia e e hara o Adamu, e te mau hotu atoa ta te reira e faatupu, inaha i to ˈna poieteraa ia Adamu, ua faaô ïa te Atua ma te hinaaro mau i te ino i ravehia i roto i te aamu taata nei. O o ˈna ïa te Tumu o te mau tamaˈi atoa, te taparahiraa taata, te taiata, te faatîtîraa, te haavare, te haavarevare e te maˈi. Te parau nei râ te Bibilia e: “E ere hoi oe i te Atua e ite mai i te parau ino.” (Sal. 5:4) “Area te taiata e te rave parau ino ra, ua riri roa tana aau ia ˈna.” (Sal. 11:5) “I ta te Atua ta te ore e tia ia haavare.” (Tito 1:2) “E faaora oia [te Arii Mesia nominohia e te Atua] ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.” (Sal. 72:14) “E aroha hoi te Atua.” (Ioa. 1, 4:8) “Hinaaro oia i te parau-tia e te au.”—Sal. 33:5.

Ua faataa aˈena anei te Atua i te oraraa o Iakoba e o Esau?

Gen. 25:23: “Ua parau maira Iehova ia ˈna [Rebeka], E piti atoa nunaa i roto i to opu na, e piti atoa nanai taata ta oe e fanau mai; e puai rahi to te tahi i te tahi; e e vi te tuaana [Esau] i te teina [Iakoba].” (E nehenehe ta Iehova e ite i te mau tapao no ǒ mai i te tupuna o na maehaa e piti i roto i te opu o te metua vahine. Eita e ore e ua hiˈopoa oia i te reira no te ite atea i te mau huru o na tamaroa e piti e no te tohu i te mea e tupu. [Sal. 139:16] Aita râ hoê aˈe mea e faaite ra e ua haamau oia i to raua oraraa faataahia e a muri noa ˈtu, aita atoa oia i opua aˈena i ta raua mau ohipa taitahi i te roaraa o to raua oraraa.)

Ua faataa-aˈena-hia anei e e hoo o Iuda Isakariota ia Iesu?

Sal. 41:9: “E o tau hoa here nei hoi i tiaturihia e au ra, tei amu atoa i ta ˈu nei maa, o tei faateitei i to ˈna poro avae ia ˈu nei.” (A tapao e aita te parau tohu e haapapu ra o vai taua hoa piri ra o Iesu. Ua ite Iehova e ua turai te Diabolo ia Ahitophela, te taata aˈo a Davida, ia haavare oia ia ˈna, e ua haapapai O ˈna i teie faatiaraa no te faaite i te huru raveraa a te Diabolo e nafea oia e ohipa ˈi i muri aˈe. E ere te Atua, tera râ, ‘o Satani tei tuu i te parau i roto i te aau o Iuda Isakariota a Simona ra e haavare ia ˈna [Iesu].’ [Ioa. 13:2] Aita hoi oia i patoi atu, hema ihora o Iuda i te mana o Satani.)

Ioa. 6:64: “Ua ite hoi Iesu mai te matamua mai â . . . te taata e haavare ia ˈna ra.” (E ere i te haamataraa mai o te poieteraa aore ra i te fanauraahia o Iuda, tera râ “mai te matamua mai â” o to ˈna taivaraa. Faaau i te Genese 1:1, Luka 1:2 e te Ioane 1, 2:7, 13, i roto i teie mau tupuraa taitahi, e ere hoê noaa auraa to te parau “matamua.” Hiˈo atoa Ioane 12:4-6.)

Aita anei te aposetolo Paulo e parau ra e ua “faataa-aˈena-hia” te mau Kerisetiano?

Roma 8:28, 29: “Ua ite hoi tatou e, te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua, te feia i parauhia mai i te opuaraa na ˈna ra. O ta ˈna i ite i mutaa ihora, o ta ˈna atoa ïa i haapao atea noa [“faataa-aˈena-hia,” TOB] ia faaauhia mai ta ˈna Tamaiti ra te huru, ia riro oia ei matahiapo i te mau taeae atoa e rave rahi ra.” (Hiˈo atoa Ephesia 1:5, 11.) No nia râ i teie â mau taata, te parau ra te Petero 2, 1:10 e: “E faaitoito, ia itea-mau-hia to outou parauraahia e te maitiraahia: ia na reira hoi outou e ore roa outou e hiˈa.” (Ahiri e ua faataa-aˈena-hia teie mau Kerisetiano taitahi no te faaoraraa, eita roa ˈtu ratou e hiˈa, noa ˈtu te ohipa ta ratou e rave. I te mea e e tia ia ratou taitahi ia tutava, o te pǔpǔ ïa tei faanaho-aˈena-hia. Ua opua te Atua e e pee teie pǔpǔ taatoa i te hiˈoraa o Iesu Mesia. Teie nei râ, e tia i te feia maitihia e te Atua ei melo no teie pǔpǔ ia faaite i te haapao maitai mai te peu e e hinaaro mau ratou e fanaˈo i te utua maitai i tuuhia i mua ia ratou.)

Eph. 1:4, 5: “Oia i maiti ia tatou i roto ia ˈna [Iesu Mesia] hou te tumu o teie nei ao ra, ia riro tatou ei feia moˈa e te hapa ore i mua i tana aro ma te aroha: e ua haapao atea noa ia tatou, ia riro ei tamarii tavai na ˈna iho ia Iesu Mesia ra, i te haapaoraa i te hamani maitai o to ˈna ihora aau.” (Mea anaanatae ia tapao e i te Luka 11:50, 51, te faaau nei Iesu i “te tumu o teie nei ao” e te anotau o Abela. O Abela te taata matamua tei farii-maitai-noa-hia e te Atua i te roaraa o to ˈna oraraa. I muri aˈe ïa i te orureraa hau i Edene ra, hou te tôraahia o Abela, to te Atua opuaraa e faatupu i te hoê “huero” no te faaora i te taata. [Gen. 3:15, MN] Ua opua te Atua e e tahoê te Huero tumu, o Iesu Mesia, i te hoê pǔpǔ o ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai o te apiti atu ia ˈna i roto i te hoê faatereraa apî no te fenua, te Basileia Mesia.)

E mana anei te mau fetia e te mau palaneta i nia i to tatou oraraa aore ra te horoa maira i te mau tapao e tia ia haapaohia na mua ˈˈe a rave ai i te hoê faaotiraa?

Nohea mai te peu hiˈo fetia?

“No ǒ roa mai te peu hiˈo fetia o te pae tooa o te râ i te mau tatararaa e te mau peu a te nunaa Kaladaio e to Babulonia i te matahiti 2000 H.T.T.”—The Encyclopedia Americana (1977), Buka 2, api 557.

“Ua niuhia te peu hiˈo fetia i nia e piti manaˈo no Babulonia: te zodiaque e te atuaraa o te mau taoˈa o te raˈi. . . . No to Babulonia, e faaohipa na te mau palaneta i te hoê mana ta vetahi e horoa ˈtu na to ratou mau atua.”—Great Cities of the Ancient World (New York, 1972) a L. Sprague de Camp, api 150.

“I Babulonia mai i Asura ra o tei riro roa hoi ei faahopearaa o te mana no Babulonia . . . e parahiraa to te peu hiˈo fetia i roto i te haamoriraa haamanahia mai te hoê o na ravea tumu e piti i faaohipahia e te mau tahuˈa . . . no te ite i te hinaaro e te opuaraa a te mau atua, te tahi atu ravea o te hiˈopoaraa i te upaa o te hoê animala faatusiahia. . . . Ua faahohoˈa te ohuraa o te mahana, te avaˈe e e pae palaneta i te ohipa a na atua e pae ra, te atua-avaˈe Sin e te atua-râ Shamash ia faaineine ratou i te mau tupuraa no te fenua nei.”—Encyclopædia Britannica (1911), Buka II, api 796.

Eaha te manaˈo o tei Poiete i te huitaata no nia i teie peu?

Deut. 18:10-12: “Eiaha roa te hoê i roto ia outou . . . ei pifao, e te hiˈo ata, e tei imi i te tapao . . . O te feia atoa hoi i rave i te reira ra mau peu, e feia faufau ïa na Iehova.”

Teie te parau a Iehova ia Babulonia: “A tia maira ratou i tena na, a faaora ia oe; o tei hiˈo i te mau raˈi ra, tei tiatonu i te mau fetia ra; o tei faaite atea mai i te parau, i te mau marama apî nei, i te mau mea e roohia mai ai oe ra. Inaha! e riro ratou mai te aihere ra . . . O te huru ïa o teie nei feia ia oe, i ta oe i rave atoa i te ohipa na; i ta oe i amui noa i te hooraa ra, mai to apîraa mai â. Ua ori haere noa anaˈe ratou i to ratou ihora mau vahi; aore roa te hoê o ratou e tia ˈi ia faaora ia oe.”—Isa. 47:13-15.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono