VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/2 api 26-31
  • “Ei ia outou te hau!”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ei ia outou te hau!”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hau a te Atua i teie mahana
  • Na te hau a te Atua e paruru mai ia outou
  • Te mau ati e haamǎtaˈu ra i te hau a te Atua
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te hau, e nafea ïa ia ite?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • ‘A imi i te hau e a tamau maite’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/2 api 26-31

“Ei ia outou te hau!”

“Ua haere maira Iesu, tia ihora i ropu, e ua na ô aera ia ratou e: Ei ia outou hau.” — IOANE 20:19.

1. No te aha te mau tutavaraa a te taata no te haamau i te hau i roto i te ao nei, e ore roa ˈi e manuïa?

“E TE VAI noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19). E parau mau hoi teie i te tau o Ioane, e hau atu â i to tatou nei tau. Inaha, te haere noa ˈtura te haavîraa uˈana, te ohipa faahuehue, te mau tamaˈi e te ohipa taiata i te rahiraa. Hau atu â, noa ˈtu te mau tutavaraa a te pâpa, a te mau tia politita e a te Hau amui, mai te huru ra ïa e te faaite maira te mau parau ta te Atua i faaurua ˈtu ia Ioane e eita ta te taata e nehenehe e haamau i te hau i roto i te ao nei. No te aha hoi? No te mea “aore roa o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua”. — Isaia 57:21.

2. Eaha hoi te auraa, na roto i te reo hebera e te reo heleni, te parau ra “hau”?

2 Teie râ, te parau ra “hau” e hau atu ïa to ˈna auraa i te ore-noa-raa te tamaˈi; mai te “hau i roto i te hoê taata, [te] huru o te taata tei ore i horuhoru i te hoê noa ˈˈe aroraa‚ i te hoê noa ˈˈe mǎtaˈu”. Hau atu â, e auraa rahi roa ˈtu â to te parau hebera ra (shalôm) e heleni (eïrênê) i hurihia na roto i te parau ra “hau”. E nehenehe hoi te reira e haapapu mai i te parau no nia i te maitairaa‚ mai roto i teie parau: “E haere ma te hau.” (Samuela 1, 1:17; 29:7; Luka 7:50; 8:48). E riro mau â hoi te reira i te tauturu mai ia tatou ia taa i te auraa mau o te aroha ta Iesu i faaite atu i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te mau taime ahoaho mau hou to ˈna poheraa.

3. Na te aha e faaite maira e ua tapitapi mau â Iesu no ta ˈna mau pǐpǐ i muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia mai, e eaha hoi ta te reira e faatupu mai?

3 Ua pohe Iesu i te mahana pae 14 no Nisana e ua faatia-faahou-hia mai i te sabati 16 no Nisana o te matahiti 33. Ma te peapea rahi‚ mai ta ˈna i matau‚ no nia i te maitairaa o ta ˈna mau pǐpǐ‚ ua haere atura oia e paimi ia ratou. I hea roa hoi ratou i te itearaahia mai e ana? I roto ïa i te hoê piha tei ponao-maitai-hia te mau uputa, “i te mǎtaˈu i te ati Iuda ra”. Ua î roa ratou i te ahoaho e te mǎtaˈu‚ e te taa ra hoi ia tatou e no te aha râ. Teie râ‚ ua na ô atura oia ia ratou e: “Ei ia outou te hau!” (Ioane 20:19-21, 26, V.C.J.S.). Maoti te varua moˈa‚ ua itoito faahou maira ratou e ua rave aˈera hoi i te ohipa pororaa i horoahia mai i roto i to ratou rima‚ i te tautururaa i te taata ia itea mai ia ratou i te hau a te Atua.

Te hau a te Atua i teie mahana

4. Nafea, i te tau ati rahi ta tatou e ora nei, te mau tavini a Iehova e nehenehe ai e tapea i te hau o te feruriraa e o te mafatu?

4 Te ora nei tatou i te tau “ati rahi”‚ i te mau tau hopea (Timoteo 2, 3:1). Mai ta te mau tamaˈi‚ te mau oˈe e te mau maˈi pohe e parare noa ˈtura i te mau vahi atoa e haapapu ra‚ te horo nei te mau taata e parahi ra i nia i te mau puaahorofenua o te Apokalupo, na te fenua taatoa nei (Apokalupo 6:3-8). Te farerei nei te mau tavini a Iehova i te mau huru tupuraa fifi mau e haaati ra ia ratou. No reira‚ nafea hoi outou e nehenehe ai e tapea mai i te hau o te feruriraa e o te mafatu‚ taua hau no ǒ mai i te Atua ra. Na roto ïa i te faaea-noa-raa i pihai iho i te Tumu rahi o te faaitoitoraa e o te hau. Te faaite maira te tumu parau na mua ˈtu e e tia ia pure‚ ia taparu tamau ia Iehova. E na reira “te hau a te Atua‚ o tei hau ê atu i te ite taata nei‚ e faaitoito mai i to outou aau‚ e to outou manaˈo i te Mesia nei ia Iesu”. — Philipi 4:6, 7.

5. No te aha o Paulo i papu maitai ai e e nehenehe “te hau a te Atua” e faaora i to tatou mafatu?

5 Ua ite te aposetolo Paulo iho tei papai i taua mau parau nei i te mau huru tupuraa atâata mau e te mau fifi. Ua tapeahia oia i roto i te fare tapearaa‚ ua taparahihia e te mau ati Iuda e to Roma. Ua pehihia oia i te ofai e ua fatata oia i te pohe. Mea atâata mau te mau tere i taua tau ra: e toru taime to ˈna pahi i te iriraa‚ e e pinepine oia i te farerei atu i te nǎnǎ eiâ. E rave rahi rui to ˈna faaea-noa-raa ma te ore e taoto e ua pinepine oia i te putahia i te toetoe‚ i te pohe i te poia e te poihâ. Hau atu â‚ e pinepine oia i te “peapea [no] te mau ekalesia atoa ra”. (Korinetia 2, 11:24-28.) Ua ite atura ïa o Paulo na roto i te mau ohipa i farereihia e ana i te faufaaraa o “te hau a te Atua”, o te nehenehe e paruru mai i to tatou mafatu.

6. No te aha e riro ai ei mea faufaa roa te taairaa e te tapea-maite-raa i te mau auraa fatata e te mahanahana atoa hoi e to tatou Poiete?

6 E nehenehe te parau ra “te hau a te Atua” e tatarahia mai te huru faaea hau noa‚ ei hotu no te mau auraa maitai e te Atua. Mea faufaa roa ia noaa ia tatou‚ te mau kerisetiano, i taua hau ra‚ ia farerei iho â râ tatou i te hamani-ino-raa aore ra i te tahi mau fifi. No te aha hoi? No te mea, i te mea e e mau taata tia ore anaˈe tatou‚ ia haapeapeahia tatou e te mau fifi‚ e te mau manaˈo e hepohepo ai ra‚ i te patoiraa aore ra i te tahi atu â mau ati‚ e ohie roa ïa tatou i te mǎtaˈu e i te ore e tapea i to tatou haapao maitai. E riro hoi taua huru nei i te faaino i te iˈoa o te Atua‚ e e riro atoa oia i te ore e farii mai ia tatou e e riro atoa hoi tatou i te erehia i te ora mure ore. Mea faufaa roa ˈtura ïa ia faaitoito tatou ia noaa mai ia tatou i “te hau a te Atua”‚ o te tauturu mai ia tatou ia faaruru i taua mau fifi atoa ra ma te manuïa. Ua riro taua hau nei‚ ma te feaa ore‚ ei hoê o te mau ‘mea maitatai i horoahia mai, e te mau mea tia roa e maitai roa ˈi’ ta to tatou Metua i te raˈi ra e pûpû mai nei na tatou. — Iakobo 1:17.

7, 8. a) No hea mai “te hau a te Atua”, e ‘te hau ê ra oia i te mau manaˈo atoa’ i roto i tei hea auraa? b) Eaha te hiˈoraa no nia i taua hau ra ta te hoê Ite afirika i horoa mai?

7 E riro paha outou i te ite i te tahi mau taata ia faaruru i te mau huru tupuraa o te oraraa nei ma te hau e te tiaturi maite. E pinepine te reira huru i te itehia no te aravihi o te taata iho‚ no te faatereraa ta ˈna iho i ite i roto i to ˈna fetii‚ no ta ˈna faufaa‚ no te haapiiraa i noaa mai ia ˈna aore ra te tahi atu â mau tumu. Mea taa ê roa râ “te hau a te Atua”. E ere roa ˈtu hoi no roto mai i te mau tupuraa maitai‚ te aravihi e aore ra te mau manaˈo taata‚ no ǒ mai râ i te Atua ra, e “tei hau ê atu i te ite taata nei”. Mai teie te huru to te La Bible en français courant tatararaa i te Philipi 4:7: “Te hau a te Atua‚ tei hau ê i te mau mea atoa ta te taata nei e nehenehe e taa mai.” E pinepine te taata i te maere i te huru o te mau kerisetiano i mua i te mau fifi aore ra i te mau maˈi rahi e tae noa ˈtu i te pohe.

8 Te horoahia maira te hoê hiˈoraa i tupu i to tatou nei tau no nia i taua faaoromai ra, i farereihia e te hoê Ite no Iehova e aratai na i te hoê putuputuraa kerisetiano i roto i te hoê fenua‚ e parihia na hoi te mau Ite, na roto i te mau faaitoitoraa a te Ekalesia katolika‚ e e mau taata faahuehue ratou. Ua tomo maira hoi te tahi mau melo o te mutoi a te nuu‚ e ta ratou mau pupuhi i roto i te piha. Ua faahoˈi aˈera ratou i te mau vahine e te mau tamarii i te fare‚ e ua tupai aˈera i te mau tane. Teie ta taua Ite ra e haamanaˈo ra: “Eita e noaa ia ˈu i te parau no te faataa ˈtu i to ratou huru i nia ia matou nei. Ua faaite tahaa maira te raatira e aratai ra i taua pupu nei e e haapohe roa ratou ia matou. Ua tupaihia mai te raau i nia ia ˈu e no te puai hoi te tupai i pihae toto ai au e toru avae te maororaa. I taua taime ra râ‚ te mea e haapeapea rahi ra ia ˈu‚ o to ˈu ïa mau hoa. Ua pure au ia Iehova ia haapao mai oia i to ˈu mau taeae‚ i ta ˈna mau mamoe”‚ tei ora paatoa mai. Auê ïa hiˈoraa hau i mua i te enemi e te hiˈoraa aroha atoa hoi no vetahi ê ta taua kerisetiano i horoa e! Oia mau‚ te pahono mai nei to tatou Metua here i te mau aniraa a ta ˈna mau tavini haapao maitai i te horoaraa mai na ratou i ta ˈna hau. Ua maere roa te hoê o te mau faehau i reira; ua na ô aˈera hoi oia e o te Atua o te mau Ite “te Atua mau”.

9. Eaha te faaohiparaa a te taioraa e a te feruri-hohonu-raa i nia i te Bibilia, e nehenehe e faatupu mai?

9 I teie tau fifi ta tatou e ora nei‚ e rave rahi mau kerisetiano teie e farerei nei i te mau fifi e faatupu ra i roto ia ratou i te hoê manaˈo haaparuparu e te mauruuru ore. No reira‚ te hoê ravea maitai roa e vai mai ai te hau o te feruriraa, te taioraa ïa i te Bibilia e te feruri-hohonu-raa i te reira. E nehenehe teie ravea e horoa mai no ratou i te puai no te opua maite e tapea i to ratou haapao maitai o te tauturu hoi ia ratou ia mau papu: “E mea ora hoi te parau a te Atua‚ e te puai rahi.” — Hebera 4:12.

10. Te haamanaˈoraa tatou i te mau irava o te mau Papai, nafea ïa te reira e nehenehe ai e riro mai ei haamaitairaa?

10 Teie râ‚ eaha ïa te ohipa e tupu mai ia roo-taue-hia tatou i te ati e aita ta tatou e Bibilia? Ei hiˈoraa‚ e nehenehe te hoê kerisetiano e tapeahia e e hurihia i roto i te fare auri e aita hoi e taime to ˈna no te rave i te hoê Bibilia. Mai te peu e mai te reira te huru‚ e riro mau â ïa ei haamaitairaa no ˈna mai te peu e e nehenehe ta ˈna e haamanaˈo i te tahi mau irava o te mau Papai mai te mau irava e vai ra i roto i te Philipi 4:6, 7; Maseli 3:5, 6; Petero 1, 5:6, 7 e te Salamo 23. Eita anei outou e oaoa mai te peu e e nehenehe ta outou e haamanaˈo i teie mau irava e a feruri hohonu atu ai i nia iho? Mai te huru ra ïa e i roto i to outou fare auri riaria mau‚ te faaroo ra outou ia Iehova iho ia parau mai ia outou. E nehenehe te Parau a te Atua e faaora i te mau feruriraa e mauiui ra‚ e faaitoito i te mau mafatu paruparu e e taui i te ahoaho ei hau (hiˈo Salamo 119:165). Oia mau‚ mea faufaa roa — mai teie atu nei‚ i te mea hoi e e nehenehe ta tatou — ia tapea maite i te mau irava bibilia i roto i to tatou feruriraa.

11. Ua hinaaro mau â te hoê kerisetiano no te mau Pays-Bas i te maa varua i tei hea taime?

11 O Arthur Winkler te hoê o te mau taata i oaoa roa i te mea e e Bibilia ta ratou‚ i te taime iho â râ te mau nazis i haru ai i te mau Pays-Bas. I taua tau ra‚ e tia hoi i te mau Ite ia tamau â i te rave i ta ratou ohipa pororaa ma te huna. I muri aˈe i to ratou maimiraa ia taeae Winkler‚ ua iteahia aˈera oia e te Gestapo e ua faahepo aˈera hoi ratou ia ˈna ma te faufaa ore, ia faarue oia i to ˈna tiaturiraa. Ma te taparahihia e a moe roa ˈtu hoi te haapaoraa‚ ua fati hoi to ˈna niho‚ ua taataa to ˈna taa e ua mauiui roa to ˈna tino taatoa‚ ua tuuhia aˈera oia i roto i te hoê piha pouri roa. Teie râ, ua aroha maira te taata tiai ia ˈna. Ua pure atura te taeae Winkler ia Iehova ia aratai mai oia ia ˈna. Te hinaaro rahi atoa ra hoi oia i te maa varua e ua ani atura oia i te taata tiai ia tauturu mai ia ˈna i roto i taua tuhaa ra. Aita i maoro roa, ua matara aˈera te uputa o te fare tapearaa, e ua taora maira hoi te hoê taata i te hoê Bibilia i roto. “Auê hoi te oaoa e ia nehenehe e fanaˈo i te mau mahana atoa te mau parau au mau o te parau mau!” ta te taeae Winkler ïa i parau i muri iho. “Te itoito ra hoi au i te pae varuaa.”

Na te hau a te Atua e paruru mai ia outou

12. No te aha hoi e tia ˈi ia tatou ia haapao taa ê i to tatou mafatu e to tatou mau manaˈo?

12 Te tǎpǔ maira o Iehova e na to ˈna hau “e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo”. (Philipi 4:7.) Mea faufaa mau â te paruru a te Atua, inaha hoi, o te mafatu te pû o te mau hinaaro e o te mau manaˈo hohonu, e, i teie mau mahana hopea nei, e ohie roa hoi to tatou mafatu i te haaparuparuhia e te mǎtaˈu aore ra te ahoaho, aore ra i te aratai ia tatou ia rave i te ino. I roto i te ao nei, te topa noa ˈtura te faito i te pae morare i tera e tera mahana. E tia ˈtura ïa ia tatou ia haapao maitai. Taa ê atu to tatou mafatu, e tia atoa to tatou “manaˈo” ia faaitoitohia e ia arataihia e te Atua maoti ta ˈna Parau e ta ˈna amuiraa.

13. Mai te peu e e faaora “te hau a te Atua” i to tatou mau manaˈo, eaha ïa te mau haamaitairaa ta tatou e huti mai?

13 Teie hoi te auraa ta te Titionare heleni-farani (reo farani) a Bailly e horoa ra no te parau ra noêma i hurihia na roto i te parau ra “manaˈo”: “hinaaro, opuaraa.” No reira, e nehenehe te hau a te Atua e faaitoito i te mau opuaraa ta tatou e haamau nei i roto i te kerisetianoraa e e paruru mai ia tatou i te mau huru atoa e nehenehe e haaparuparu ia tatou aore ra e taui i ta tatou opuaraa aita hoi e tumu faufaa roa. No reira, eita te mau mea e paruparu ai tatou e te mau fifi, e nehenehe e haafariu ohie ia tatou i to tatou eˈa. Mai te peu e ua haamau tatou ei tapao na tatou i te faaôraa ˈtu i roto i te hoê tuhaa taa ê o te taviniraa a Iehova, ma te riro mai paha ei tavini ma te taime taatoa aore ra na roto paha i te haereraa ˈtu e faaea i roto i te hoê vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro, e tauturu rahi mai “te hau a te Atua” ia tatou ia ore e taui i to tatou manaˈo no te faatupu i ta tatou i opua ra (hiˈo Luka 1:3; Ohipa 15:36; 19:21; Roma 15:22-24, 28; Tesalonia 1, 2:1, 18). No te faaitoito i to tatou manaˈo, e tia ia tatou ia horoa rahi i to tatou taime no te haapiiraa i te Parau a te Atua e no te amuiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano. Ia na reira tatou, te tuu ra ïa tatou i roto i to tatou feruriraa e i to tatou mafatu i te mau manaˈo viivii ore o te riro hoi i te faaitoito. Te horoa ra anei outou i te taime e au no te tuatapapa i te mau “parau” faauruahia a te Atua? E tia anei ia outou ia haa hau atu â i roto i taua tuhaa ra?

14. E tia ia tatou ia haapao maitai i tei hea aˈoraa bibilia, e no te aha?

14 Te itehia ra hoi e ia noaa mai ia tatou “te hau a te Atua”, e tia ia tatou ia faaohipa i te mafatu e te feruriraa — aore ra manaˈo — e ia maitai hoi taua na mea e piti ra. Ta teie ïa aˈoraa a te Atua e haapapu maira i te na ôraa mai e: “E tau tamaiti, e haapao maitai mai i ta ˈu nei parau; e fariu mai i to tariˈa i ta ˈu e parau atu nei. Eiaha te reira ia moe ê i to mata na; e vaiiho maite râ i te reira i roto i to aau na. O te ore hoi te reira i te feia i ite atu ia ratou ra, e ora hoi to ratou mau tino atoa i te reira. E faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” — Maseli 4:20-23.

15. Nafea Iesu ia tauturu mai ia tatou e noaa mai ai ia tatou “te hau a te Atua”?

15 Na “te hau a te Atua” ta te mau taairaa fatata e te mahanahana hoi i rotopu ia tatou e o Iehova e faatupu, e paruru i to tatou mafatu e to tatou mau manaˈo “i te Mesia nei ia Iesu”. (Philipi 4:7.) Nafea hoi Iesu ia tauturu mai ia tatou e noaa ˈi taua hau nei? Te faataa maira o Paulo i te reira i te na ôraa mai e: “Ei ia outou te aroha mau, e te hau no ǒ mai i te Atua Metua ra, e no to tatou Fatu hoi no Iesu Mesia, o tei horoa ia ˈna iho ei tusia i ta tatou nei hara, ia ora tatou ia ˈna i teie nei ao ino, o tei au ïa i ta te Atua i ta to tatou Metua i hinaaro.” (Galatia 1:3, 4). Oia mau, ua haapapu mai Iesu i to ˈna here na roto i te horoaraa i to ˈna ora no tatou ei hoo faahou mai ia tatou (Mataio 20:28). No reira, mea “na roto i te arai o te Mesia ra o Iesu”, o Iehova ia farii mai ia tatou ei tavini tei pûpûhia no ˈna e e nehenehe ai tatou e fanaˈo i te hau a te Atua o te nehenehe e paruru ia tatou.

Te mau ati e haamǎtaˈu ra i te hau a te Atua

16. Eaha te aˈoraa a Paulo te nehenehe e tauturu ia tatou ia tapea maite i “te hau a te Atua”?

16 Ia noaa ia tatou te hau a te Atua, e tia ïa ia tatou ia aupuru maitai i te reira. Mea rahi roa te mau tumu e nehenehe ai te hau e erehia e te hoê kerisetiano; i roto i te mau tumu e ite-pinepine-hia nei, e faahiti anaˈe na i te mea ataâta roa ˈˈe: te mau hinaaro o te apîraa ra. I roto i te piti o te rata ta ˈna i papai atu, te horoa ra o Paulo i teie nei aˈoraa ia Timoteo, eita e ore e, i taua tau ra, ua hau to ˈna i te toru ahuru matahiti: “E maue ê oe i te mau hinaaro o te apîraa ra, e tapi râ i te parau-tia, e te faaroo, e te aroha, e te hau, o oe e te feia atoa e haamori i te Fatu ma te aau mau ra.” — Timoteo 2, 2:22.

17. Mea nafea te hinaaro e taati i te pae tino i tuuhia mai e Iehova i roto i te taata nei, i te pinepineraa i te haamâhahia i roto i te roaraa o te Aamu?

17 Te hinaaroraa e taati i te pae tino, tei roto atoa ïa i te mau hinaaro o te apîraa ra e e parahiraa tura hoi to te reira i roto i te faaipoiporaa. Teie râ, i roto i te roaraa o te Aamu, ua haamâhahia taua hinaaro nei i rapaeau aˈe i te mau taairaa o te faaipoiporaa, o te riro hoi i te ore e fariihia mai e to tatou Poiete paari mau ra (Hebera 13:4; Genese 34:1-3). I teie mahana, te haamǎtaˈu nei te ohipa ataâta mau o te hinaaro tia ore i te pae taatiraa, i te mau kerisetiano ui apî e tae noa ˈtu hoi i te feia paari aˈe. I te mau mahana hopea o te hoê ao taiata, ua tuu-roa-hia te mau taatiraa i te pae tino i nia i te faito o te hoê hinaaro puai mau o te tino, apitihia mai e te mau peu a te mau mahu tane e te mau mahu vahine. — Roma 1:24-27.

18. No te aha te mafatu o vetahi pae i ore ai i mau papu, e eaha hoi te nehenehe e roohia i nia ia ratou?

18 I te mea hoi e te ora nei tatou i roto i teie huru tupuraa, mea faufaa mau â ïa ia ati maite to tatou mafatu ia Iehova. Ua farii vetahi i te poroi no nia i te Basileia, te tiaturi nei hoi ratou i te mau parau mau tumu a te Bibilia e te amui pinepine nei ratou i roto i te mau putuputuraa a te nunaa o te Atua; aita râ hoi ratou e ite ra i te hoê aau mehara hohonu no Iehova e aita atoa hoi ratou e haafaufaa rahi nei i ta ˈna Parau e ta ˈna amuiraa i roto i te ao nei. Aitâ to ratou mafatu i itoito maitai. E ohie roa hoi ratou i te riro ê i te mau “hinaaro o te apîraa ra”. E riro atoa vetahi o ratou i te tapea mai ia ratou i te rave i te poreneia aore ra i te faaturi, e riro mai râ hoi ratou, mai ta Paulo i tohu mai, ei “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua”. (Timoteo 2, 3:4.) E pau rahi hoi to ratou taime i te mataitairaa i te afata teata, i te taioraa i te mau buka aamu herehere aore ra i te faarooraa i te hoê pehe au ore maoti hoi i te tuatapapa i te Bibilia, e i te amui atu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano aore ra i te haere e poro. Na reira hoi ratou e haaparuparu ai i te pae varua e e rave atu ai i te hoê hara ino roa.

19. Eaha te tia ia tatou ia rave ia ore tatou ia painu noa?

19 E painu noa ˈtura hoi taua mau taata nei mai te hoê pahi aita e tutau, e a roohia ˈtu ai i te ati. Eaha hoi te tia ia ratou ia rave? Teie te aˈoraa ta Paulo e horoa mai nei: “E teie nei, e au ia tatou ia faarahi hua ˈtu i te haapao i te mau parau ta tatou i faaroo aˈenei, o te mairi noa ˈtu hoi ia tatou a muri aˈe.” (Hebera 2:1). E tia ˈtura ïa i te feia i roto i te ati “ia faarahi hua ˈtu i te haapao” i te haapiiraa i te parau a te Atua, i te faaineineraa i te mau putuputuraa kerisetiano e i te pororaa i te Basileia. Parau mau, mea ohie roa hoi ia parau e: ‘Mea maitai roa teie aˈoraa, e ere râ hoi no ˈu.’ E ere anei ïa i te mea maitai aˈe ia tuatapapa maite tatou tataitahi eaha ta tatou e nehenehe e rave no te tamâ ˈtu â i to tatou mafatu, i to tatou mau manaˈo hohonu, i to tatou mau hinaaro, e a ‘tapi atu ai i te parau-tia, e te faaroo, e te aroha, e te hau, e te feia atoa e haamori ra i te Fatu ma te aau mau ra’? (Timoteo 2, 2:22). Hau atu â, e tia ia tatou ia ani i te Atua ia horoa mai oia i ta ˈna aratairaa e te tauturu a to ˈna varua, o te faaitoito mai ia tatou.

20. E nafea ïa te taata e rave i te hoê hara ino roa?

20 Mai te peu e e rave vetahi mau taata i te hoê hara rahi e a huna ˈtu ai i ta ratou hape, mea papu maitai ïa e e erehia ratou i te haamaitairaa a Iehova e “te hau a te Atua”. E ere-atoa-hia ratou i te hau o te feruriraa (hiˈo Samuela 2, 24:10; Mataio 6:22, 23). Te taa ˈtura ïa ia tatou e no te aha râ e tia mau ai i te mau kerisetiano tei rave i te hoê hara rahi mau, ia faaite atu i te reira ia Iehova e i te mau matahiapo here mau, o te aratai ia ratou i te maitairaa i te pae varua (Isaia 1:18, 19; 32:1, 2; Iakobo 5:14, 15). Ia imi te hoê taata tei erehia i te aifaitoraa i te pae varua i nia i te eˈa heehee o te hara, i te tauturu a te mau kerisetiano paari, e riro ïa to ˈna haava manaˈo i te faaea i te haamauiui ia ˈna, e e itea mai ia ˈna i te hau a te Atua.

21. Eaha te tumu e vai ra ia tatou nei e mauruuru roa ˈi tatou ia Iehova i teie mahana, e eaha ïa ta tatou opuaraa?

21 Auê ïa haamaitairaa i te riroraa ei Ite no Iehova i teie mahana e! I te mau vahi atoa, te topa roa ˈtura te ao a Satani. Fatata roa hoi oia i te mou. E rave rahi mau taata teie ‘e ahoaho nei e te tarapape ra hoi to ratou aau i te mǎtaˈu i te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei’. Teie râ, e nehenehe ta tatou e nǎnǎ i to tatou mata i nia inaha, ua ite tatou e “te fatata maira to tatou ora”. (Luka 21:25-28.) Ia faaitoito na tatou i te tavini i te “Atua o te horoa i te hau”; ia na reira tatou, te faaite ra ïa tatou i to tatou mauruuru ia Iehova, oia i horoa mai i ta ˈna “hau (...), o te hau ê i te manaˈo taata nei”. — Roma 15:33; Korinetia 1, 15:58.

[Nota i raro i te api]

a Hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1986, (reo farani) api 154 e tae atu i te 157.

Ei haapoto-noa-raa

◻ Nafea “te hau a te Atua” ia tauturu mai ia tatou i teie mahana, e no te aha tatou e nehenehe ai e parau e ua “hau ê [taua hau ra] i te manaˈo taata nei”?

◻ Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea maite i te hau o te feruriraa?

◻ Eaha te ati haavarevare mau e haamǎtaˈu ra e rave rahi mau kerisetiano i teie mahana, e eaha te nehenehe e roohia i nia ia ratou?

◻ Eaha te tia i te hoê kerisetiano tei rave i te hoê hara ino roa ia faatupu?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 28]

Ua ite oia i teie nei e, e parau mau.

I te piti o te tamaˈi rahi, ua hopoi te mau nazis i te tane a Elsa Abt i roto i te aua haavîraa no Sachsenhausen e te tumu, no te ohipa pororaa kerisetiano ïa ta ˈna e rave ra. I muri aˈe, i te avae me 1942, ua haere maira te Gestapo i ǒ na, e ua hopoi atoa ˈtura i ta raua tamahine iti e ua hopoi atoa hoi ia ˈna iho i roto e rave rahi mau aua haavîraa. Ua rave oia i te ohipa i reira, e ua mauiui rahi hoi oia. Teie te faaiteraa ta ˈna e horoa ra:

“I roto i taua mau matahiti ta ˈu i ora na i roto i te mau aua haavîraa ra, ua huti mai au i te hoê haapiiraa faahiahia mau. Ua ite au i teie nei e e nehenehe mau â te varua o Iehova e faaitoito mai ia tatou ia faaruru tatou i te mau taime fifi roa ˈˈe. Na mua ˈˈe vau e tapeahia ˈi, ua taio vau i te hoê rata a te tahi tuahine i parau e, ia tupu noa ˈtu te tahi mau ati mauiui mau, e ninii mai te varua o Iehova i nia ia tatou i te hoê huru hau maitai mau. I taua taime ra, ua na ô noa ˈˈera vau e, mea faarahi roa paha taua parau ra. Teie râ, a farerei ai vau iho i te tamataraa, ua ite aˈera ïa vau e e parau mau ta taua tuahine ra. Te taata tei ore aˈenei i ite i taua huru fifi nei, e ere iho â ïa i te mea ohie no ˈna ia manaˈo, inaha ua ite mau â hoi vau i te reira. Oia mau, e tauturu mai Iehova ia tatou.”

[Hohoˈa i te api 27]

Ua papu maitai ia Paulo na roto i te mau ohipa ta ˈna i ite e e nehenehe te hau a te Atua e faaora i to tatou mafatu.

[Hohoˈa i te api 29]

Te painu noa ra anei outou i te pae varua?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono