VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w13 15/11 api 3-7
  • “E ara ma te pure”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E ara ma te pure”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E PÛPÛ I TE MAU HURU PURE ATOA
  • E PURE MA TE TUUTUU ORE
  • UA PAHONOHIA TA NEHEMIA MAU PURE
  • A PURE NO VETAHI Ê
  • ‘UA FATATA TO TATOU ORA’
  • A haafatata ˈtu i te Atua na roto i te pure
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • E faaite ta outou mau pure i te aha no nia ia outou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Te mau pure e pahonohia mai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • ‘A faaite i to outou hinaaro i te Atua’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
w13 15/11 api 3-7

“E ara ma te pure”

“E haapao maitai outou, e ara ma te pure.”—PET. 1, 4:7.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • O teihea mau huru pure ta outou e faaitoito i te pûpû ma te pinepine aˈe?

  • No te aha te mau Kerisetiano mau e pure ai ma te tuutuu ore?

  • O vai te maitaihia ia pure outou no vetahi ê?

1, 2. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi ia “ara ma te pure”? (b) Eaha te uiui?

NO TE hoê taata e ohipa ra i te po, te taime fifi roa ˈˈe no te vai ara, o te hora toru aore ra hora maha ïa i te aahiata a poiri noa ˈi. Tera atoa paha te manaˈo o te feia tei vai ara e poipoi noa ˈtu. Oia atoa, e mea tia ia faaitoito te mau Kerisetiano i teie mahana i te vai ara no te mea te ora nei tatou i te anotau poiri roa ˈˈe o te ao ino a Satani. (Roma 13:12) Mea atâta mau ïa ia varea i te taoto i teie nei! Mea faufaa roa ia feruri maite e ia pee i te faaueraa Bibilia ia “ara ma te pure.”—Pet. 1, 4:7.

2 Fatata te hopea o teie nei ao. Mea maitai ïa ia uiui: ‘Te vai ara ra anei au ma te pure? Te pûpû ra anei au i te mau huru pure atoa? Te na reira ra anei au ma te tuutuu ore? Ua matau anei au i te pure no vetahi ê aore ra e haapao noa vau ia ˈu? Eaha te faufaaraa o te pure ia fanaˈo vau i te ora?’

E PÛPÛ I TE MAU HURU PURE ATOA

3. Eaha te tahi mau huru pure ta tatou e nehenehe e pûpû?

3 A papai ai i to Ephesia, ua faahiti te aposetolo Paulo i “te mau pure atoa.” (Eph. 6:18) A pure ai, e pinepine tatou i te ani ia Iehova ia horoa mai i ta tatou e hinaaro mau ra e ia tauturu mai ia faaafaro i te mau fifi. Ma te here, te faaroo nei “tei faaroo i te pure” i ta tatou mau aniraa. (Sal. 65:2) Eiaha râ tatou e pure no te ani noa i ta tatou e hinaaro ra. Mea faufaa atoa ia haamaitai, ia haamauruuru e ia taparu ia Iehova.

4. No te aha e haamaitai pinepine ai ia Iehova a pure ai ia ˈna?

4 Mea rahi te tumu e haamaitai ai ia Iehova a pure ai ia ˈna. Ei hiˈoraa, e hinaaro tatou e haamaitai ia ˈna a feruri ai i “ta ˈna ra mau ravea mana” e “to ˈna mana rahi maitai.” (A taio i te Salamo 150:1-6.) Ahuru ma piti taime na irava e ono o te Salamo 150 e faaitoito ai ia tatou ia haamaitai ia Iehova. Ma te faatura rahi i te Atua, ua himene te tahi atu papai salamo: “Taihitu a ˈu haamaitairaa ia oe i te mahana hoê, i ta oe ra parau-tia i faaauhia.” (Sal. 119:164) Mea tano iho â ia haamaitai ia Iehova. No reira, mai ta te fatu salamo i faahiti na mua ˈtu, e haamaitai pinepine anaˈe ia ˈNa i roto i ta tatou mau pure.

5. E nafea te hoê huru feruriraa mauruuru i roto i te pure e paruru mai ai?

5 Mea faufaa ia haamauruuru atoa ia Iehova a pure ai. Ua faaue Paulo i te mau Kerisetiano i Philipi: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.” (Phil. 4:6) E haamauruuru anaˈe ia Iehova ma te aau atoa na roto i te pure. E parururaa te reira, i teie iho â râ mau mahana hopea mea “mauruuru ore” hoi te taata. (Tim. 2, 3:1, 2) Tera te huru feruriraa o te rahiraa o te taata i roto i teie nei ao. To tatou atoa paha, ia ore tatou e vai ara. E oaoa tatou a haamauruuru ai i te Atua na roto i te pure e e tauturu mai te reira ia ore e riro ei ‘feia ohumu e mauruuru ore.’ (Iuda 16) Ia haamauruuru te hoê upoo utuafare i te Atua a pure ai e to ˈna utuafare, te faaitoito ra ïa o ˈna i ta ˈna vahine e tamarii ia na reira atoa.

6, 7. Eaha te taparuraa, e e taparu tatou ia Iehova no nia i te aha?

6 Te taparuraa, o te hoê ïa pure haavare ore amuihia i te manaˈo hohonu puai mau. E nehenehe e taparu ia Iehova no nia i te aha? E nehenehe e ani ia ˈna ia tauturu mai a hamani-ino-hia ˈi tatou aore ra a roohia ˈi i te hoê maˈi ino mau. I tera mau taime, e riro ta tatou mau pure ei pure taparuraa. Tera noa anei te mau taime e nehenehe ai e taparu ia Iehova?

7 A hiˈo na i te hohoˈa pure a Iesu e i ta ˈna i parau no nia i te iˈoa o te Atua, to ˈNa Basileia e to ˈNa hinaaro. (A taio i te Mataio 6:9, 10.) Mea rahi roa te ino na te ao e eita te mau faatereraa taata e nehenehe e horoa i ta te huiraatira e hinaaro mau ra. E pure anaˈe ïa ia haamoˈahia te iˈoa o to tatou Metua i te raˈi e ia faaore to ˈna Basileia i te faatereraa a Satani i te fenua. E taparu atoa anaˈe ia Iehova ia ravehia to ˈna hinaaro i te fenua mai i te raˈi atoa. E vai ara anaˈe ïa ma te pûpû i te mau huru pure atoa.

E PURE MA TE TUUTUU ORE

8, 9. No te aha eiaha ˈi e haava ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo tei taoto i te ô i Getesemane?

8 Ua faaitoito te aposetolo Petero i te mau Kerisetiano ia “ara ma te pure.” Aita râ o ˈna i na reira i te hoê taime. O ˈna hoê o te mau aposetolo tei taoto a pure ai Iesu i te ô i Getesemane. Noa ˈtu e ua parau atu Iesu ‘ia ara e ia pure,’ aita ratou i na reira.—A taio i te Mataio 26:40-45.

9 Eiaha e haava ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo no te mea aita ratou i vai ara. E haamanaˈo anaˈe râ e ua rohirohi roa ratou. I tera mahana, ua faaineine ratou i te Pasa e ua faatupu i te reira i te ahiahi. I muri iho, ua horoa Iesu i te mau faaueraa no te Amuraa maa a te Fatu ia ite ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna poheraa. (Kor. 1, 11:23-25) Ia au i te Bibilia, i muri aˈe i te himeneraa, ua haere ratou i te mouˈa Oliveta. Ua haere atea ïa ratou ma te na roto atu i te mau aroâ ǒaǒa o Ierusalema. (Mat. 26:30, 36) I tera taime, ua mairi roa paha te tuiraa po. Mai te peu e tei roto tatou i te ô i Getesemane i taua po ra, ua taoto atoa paha ïa tatou. Aita Iesu i faahapa i ta ˈna mau aposetolo tei rohirohi roa. Teie râ ta ˈna i faaite ma te here: “Ua tia hoi i te varua, e paruparu râ to te tino.”

Noa ˈtu e ua hiˈa Petero, ua haapii o ˈna ia “ara ma te pure” (A hiˈo i te paratarafa 10, 11)

10, 11. (a) Eaha te haapiiraa ta Petero i huti mai i roto i te ô i Getesemane? (b) Ia aha tatou i muri aˈe i te hiˈopoaraa i te hiˈoraa o Petero?

10 I roto i te ô i Getesemane, aita Petero i vai ara e ua huti mai o ˈna i te haapiiraa mauiui mau. I tera mahana, ua parau Iesu: “I teie nei rui e maheaitu ai outou atoa ia ˈu.” Na ô aˈera Petero: “Maheaitu noâ te taata atoa ia oe, e ore roa vau e maheaitu.” Ua pahono atu Iesu ma te faaite e e huna Petero ia ˈna e toru taime. Ma te ore e tâuˈa i tera parau, ua na ô Petero: “Pohe noâ vau i ǒ na oe, e ore roa vau e huna ia oe.” (Mat. 26:31-35) Ua hiˈa râ o ˈna mai ta Iesu i tohu. A huna ˈi o ˈna ia Iesu no te taime hopea, “mauiui roa aˈera [o ˈna] i te oto rahi.”—Luka 22:60-62.

11 Mai reira mai, ua taa ia Petero eiaha e tiaturi rahi faahou ia ˈna iho. E au ra e na te pure i tauturu ia ˈna. A tapao na e na vai i horoa i te aˈoraa ia vai “ara ma te pure.” Na Petero. Te pee ra anei tatou i tera aˈoraa faaurua? Te pure ra anei tatou ma te tuutuu ore ei tapao o to tatou tiaturi ia Iehova? (Sal. 85:8) E haamanaˈo atoa anaˈe i teie aˈoraa a te aposetolo Paulo: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”—Kor. 1, 10:12.

UA PAHONOHIA TA NEHEMIA MAU PURE

12. No te aha e hiˈoraa maitai ai Nehemia no tatou?

12 A hiˈo na ia Nehemia, tei tavini na ei hopoi auˈa na te arii Peresia o Aretehasaseta fatata e 450 matahiti hou te Mesia. I pure na Nehemia ma to ˈna aau atoa. Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou! Tau mahana o ˈna i te ‘haapaeraa i te maa e te pureraa i te Atua’ no nia i te tupuraa o te mau ati Iuda i Ierusalema. (Neh. 1:4) I to Aretehasaseta aniraa ˈtu ia Nehemia no te aha o ˈna e oto ai, pure aˈera Nehemia i te Atua i te raˈi. (Neh. 2:2-4) Eaha te faahopearaa? Ua pahono Iehova i ta ˈna mau pure ma te tauturu i to ˈNa nunaa. (Neh. 2:5, 6) Aita e ore e ua puai-mau-hia to Nehemia faaroo!

13, 14. Ia aha ia puai noa to tatou faaroo e ia ore te mau tutavaraa a Satani ia haaparuparu ia tatou?

13 E tauturu mai te pure-tamau-raa, mai ta Nehemia i rave, ia tapea i te faaroo puai. Mea aroha ore Satani e e pinepine oia i te faahema mai ua paruparu anaˈe tatou. A roohia ˈi i te maˈi rahi aore ra a hepohepo mau ai, e nehenehe tatou e manaˈo e e ere te taime ta tatou e faataa ra no te pororaa i te avaˈe taitahi i te mea faufaa roa no Iehova. E manaˈo ahoaho atoa paha to vetahi no te mau mea ta ratou i faaruru aore ra i rave i na mua ˈˈe. Te hinaaro ra Satani ia haafaufaa ore tatou ia tatou a paruparu atu ai to tatou faaroo. E vai ara anaˈe ma te pure, e puai noa ïa to tatou faaroo. E tauturu mai ‘te paruru o te faaroo ia tupohe i te mau ihe auahi atoa a te varua ino.’—Eph. 6:16.

E faaoromai tatou i te mau huru fifi atoa ia vai ‘ara tatou ma te pure’ (A hiˈo i te paratarafa 13, 14)

14 ‘Ia ara tatou ma te pure,’ eita tatou e maere ia tamatahia to tatou faaroo e eita tatou e fati i mua i te reira. I mua i te faahemaraa e te fifi, e haamanaˈo anaˈe i te hiˈoraa o Nehemia e e pure oioi anaˈe i te Atua. Maoti noa te tauturu a Iehova e tia ˈi ia tatou ia patoi i te faahemaraa e ia faaoromai i te mau fifi.

A PURE NO VETAHI Ê

15. Eaha te uiui no nia i te pureraa no vetahi ê?

15 Ua pure Iesu ia vai taiva ore Petero. (Luka 22:32) Ua pee Epaphera, te hoê Kerisetiano taiva ore, i te hiˈoraa o Iesu e ua pure noa oia no to ˈna mau taeae i Kolosa. Ua papai Paulo ia ratou e te ‘tautoo maite ra Epaphera i te pure ia outou aita e faaea, ia mau maite â outou ma te nehenehe, e te î i te mau hinaaro atoa o te Atua ra.’ (Kol. 4:12) Mea maitai ia uiui: ‘Te pure uˈana ra anei au no to ˈu mau taeae na te ao? Te faahiti pinepine ra anei au i roto i ta ˈu mau pure i te mau taeae tei roohia i te ati natura? Afea vau i te pureraa no te mau taeae e amo ra i te mau hopoia rahi i roto i ta Iehova faanahonahoraa? Afea vau i te pureraa no te mau melo o te amuiraa e fifi ra?’

16. Mea faufaa mau anei ia pure no vetahi ê? A faataa.

16 E nehenehe ta tatou mau pure no vetahi ê e tauturu mau ia ratou. (A taio i te Korinetia 2, 1:11.) E ere no te mea e mea rahi te tavini a te Atua te pure tamau ra ia ˈna no nia i te tahi fifi taa ê e e pahono iho â oia i ta ratou mau pure. E oaoa râ o ˈna i te ite e te haapeapea mau nei ratou no vetahi ê. E haapao maite anaˈe ïa i ta tatou hopoia e pure no vetahi ê. Mai ia Epaphera, ia here e ia anaanatae tatou i to tatou mau taeae e tuahine Kerisetiano ma te pure tamau no ratou e tia ˈi. E oaoa ˈtu â tatou, “mea maitai [hoi] i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohi. 20:35.

‘UA FATATA TO TATOU ORA’

17, 18. E nafea te vai-ara-raa ma te pure e tauturu mai ai?

17 Hou a parau ai e “ua poto roa te rui, ua fatata roa te ao,” ua papai Paulo: “Ua ite tatou e ua tae roa i te hora araraa to tatou taoto: ua fatata hoi to tatou ora i teie nei, i to tatou faarooraa ra.” (Roma 13:11, 12) Fatata te ao apî fafauhia a te Atua. Te piri roa maira ïa to tatou faaoraraa. Eiaha tatou e taoto i te pae varua e eiaha roa ˈtu e vaiiho i te mau faaanaanataeraa o teie nei ao ia rave i te taime ta tatou e faataa ra no te pure ia Iehova o tatou anaˈe. “Ia ara [râ tatou] ma te pure.” E tauturu mai te reira ia faaite i te “huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti” a tiai ai i te mahana o Iehova. (Pet. 2, 3:11, 12) E faaite ïa to tatou huru oraraa e te vai ara nei tatou i te pae varua e te tiaturi mau nei tatou e fatata roa teie nei ao ino i te mou. “Eiaha [ïa] e tuutuu i te pure.” (Tes. 1, 5:17) Mai ia Iesu, e faataa anaˈe i te taime no te pure o tatou anaˈe. E haafatata ˈtu â tatou ia Iehova ia pure atu â tatou ia ˈna. (Iak. 4:7, 8) Auê ïa haamaitairaa e!

18 Te na ô ra te mau Papai: “Ua pûpû hoi [te Mesia] i te pure i tana oraraa ra, i te aniraa ˈtu [i te Atua] ma te oto rahi e te roimata, i tei tia ia faaora ia ˈna mai te pohe maira, ei faaroohia oia i ta ˈna i mǎtaˈu.” (Heb. 5:7) Ua taparu Iesu i to ˈna Metua e ua faaite i to ˈna mau hinaaro a pure ai ia ˈna e ua vai taiva ore e tae roa i to ˈna poheraa. Ei faahopearaa, ua faaora Iehova i ta ˈna Tamaiti here i te pohe no te ora i te raˈi ei varua pohe ore. E nehenehe atoa tatou e vai taiva ore i to tatou Metua i te raˈi noa ˈtu te mau faahemaraa e fifi ta tatou e faaruru. Ia vai ‘ara tatou ma te pure,’ e noaa ia tatou te re o te ora mure ore.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono