VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • rs api 240-api 247
  • Monoraa aposetolo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Monoraa aposetolo
  • Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Papai tei tuea
  • Hohoˈa
    Haaferuriraa i nia i te mau Papai
  • Te huru hapa ore e te mau kerisetiano matamua
    A ara mai na! 1989
  • O Petero anei te pâpa matamua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2016
  • Te tere o te pâpa Ioane-Paulo II i farerei i te hoê Ekalesia huehue
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
Haaferuriraa i nia i te mau Papai
rs api 240-api 247

Monoraa aposetolo

Auraa: Haapiiraa faaroo e te vai ra te mau mono haamauhia e te Atua no na aposetolo 12. I roto i te Ekalesia Katolika Roma, te faarirohia ra te tino epikopo ei mau mono i te mau aposetolo, e te pâpa ei mono ïa ia Petero. Te parau nei te Ekalesia e no muri noa mai te mau pâpa Roma ia Petero, te rave nei ratou i to ˈna tiaraa e te amo nei ratou i ta ˈna mau hopoia. Ia au i te Ekalesia, e au ra e ua horoa te Mesia ia Petero i te mana faatere teitei i nia i te Ekalesia taatoa. E ere i te hoê haapiiraa o te Bibilia.

O Petero anei te “pǎpǎ” i patuhia ˈi te Ekalesia?

Mat. 16:18: “E parau atoa ˈtu vau ia oe, O Petero oe, e ei nia iho i teie nei pǎpǎ e patu ai au i tau ekalesia, e e ore roa ïa e noaa i te uputa o hade.” (A tapao na e ia au i te mau irava tapiri [te 13 e te 20] no nia ïa te aparauraa i te ihotaata o Iesu.)

No te mau aposetolo Petero e Paulo, o vai te “pǎpǎ,” te “ofai poro”?

Ohi. 4:8-11, V.C.J.S.: “Î aˈera Petero i te Varua-Maitai, e ua naô atura ia ratou e: E te mau tavana o te taata, e te feia paari . . . e no te ioa o to tatou Fatu o Iesu-Kirito o Nazareta ra, ta outou faatatauro ra, o ta te Atua i faatia mai mai te pohe maira, nona mau â i tiaˈi teienei taata i mua i to outou na aro ma te maitai. O te ofai teie i haapae hia e outou, e te feia patu na, e o tei riro iho nei ei ofai poro.”

Pet. 1, 2:4-8, V.C.J.S.: “O outou hoi i te haereraa iana [te Fatu ra o Iesu Mesia] . . . Ia patu atoa hia outou ei ofai ora, ei fare varua . . . Te i roto i te Papairaa moâ e: Inaha, e haamau vau i Siona i te ofai poro hau ae, e ofai maiti hia, e te taoa rahi: e o te faaroo mau iana ra, e ore roa ïa e faahama hia. E teie nei, ia outou i faaroo na, ua riro teienei ofai ei tumu no te faahanahanaraa: area i tei ore i faaroo ra, taua ofai i haapae hia e te feia i patu ra, ua riro ïa ei ofai poro mau: E ei ofai turoriraa, e ei papa maheaituraa.”

Eph. 2:20, V.C.J.S.: “Ua faatia hia outou i nia i te niu a te mau Apotoro e te mau peropheta ra; o te Kirito o Iesu iho te ofai poro rahi.”

Eaha te tiaturiraa o Augustin (e peata hoi no te Ekalesia Katolika) no nia i teie uiraa?

“I teie â tau no ta ˈu auperepitero, ua papai au i te hoê buka patoiraa i te rata a Donat . . . I roto i te hoê vahi o teie buka, ua na ô atura vau no nia ia Petero e: ‘I nia iho ia ˈna ei ofai te paturaahia te Ekalesia.’ . . . Ua ite râ vau e i muri iho ua faataa pinepine au i te mau parau a te Fatu: ‘O Petero oe, e ei nia iho i teie nei pǎpǎ e patu ai au i ta ˈu Ekalesia’ ia taahia hoi e ua niuhia te Ekalesia i nia Ia ˈna ta Petero hoi i faˈi ma te parau e: ‘O te Kirito oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.’ No reira, o Petero, i mairihia na nia i teie pǎpǎ, te faahohoˈa ra i te taata o te Ekalesia i patuhia i nia i teie pǎpǎ, e i fanaˈo na i ‘te mau taviri o te basileia o te raˈi.’ No te mea ua parauhia ˈtu e: ‘O Petero oe,’ eiaha râ: ‘O te pǎpǎ oe.’ ‘O Iesu hoi te pǎpǎ,’ e i muri aˈe i to ˈna faˈiraa i te reira, mai ta te Ekalesia taatoa e rave nei, ua mairihia o Simona i te iˈoa ra o Petero.”—The Fathers of the Church—Saint Augustine, the Retractations (Washington, 1968), hurihia e Mary I. Bogan, Buka I, api 90.

Ua faariro anei te tahi atu mau aposetolo ia Petero ei mea teitei aˈe ia ratou?

Luka 22:24-26, V.C.J.S.: “E ua tupu te mâroraa i rotopu ia ratou [te mau aposetolo] e, o vai to ratou i hau i te mana. Ua parau atura oia ia ratou: Te faateitei nei te hui arii o te etene i nia iho ia ratou: e o tei mana i nia ia ratou ra, te parau hia nei ïa e, e feia hamani maitai. Area outou na, eiaha e na reira.” (Ahiri e o Petero te “pǎpǎ,” e faahitihia anei e “o vai to ratou i hau i te mana”?)

I te mea e te ora nei o Iesu Mesia, te upoo o te amuiraa, e hinaaro anei o ˈna i te mau mono?

Heb. 7:23-25, V.C.J.S.: “E raverahi hoi to ratou ra i riro ei tahuâ [i Iseraela], no te mea ua faaore hia e te pohe to ratou vairaa tamau: Area teie [Iesu Mesia], no te mea e tia oia i te vairaa e a muri noaˈtu, e tahuâraa mure ore atoa tana. No reira e tiaˈi iana te faaora e a muri noaˈtu i te feia e na roto atu iana te haere i te Atua ra: e tia ïa hoi oia i te oraraa e a muri noaˈtu, ei arai no tatou.”

Roma 6:9, V.C.J.S.: “Ua ite hoi tatou e, te Kirito o tei tiafaahou mai mai te pohe maira, e ore ïa pohe faahou.”

Eph. 5:23, V.C.J.S.: “Te Kirito . . . e upoo ïa no te Etaretia.”

Eaha “te mau taviri” i horoahia ia Petero?

Mat. 16:19, V.C.J.S.: “E horoaˈtu vau i te mau taviri o te basileia o te rai ra ia oe. E o ta oe e haamau i te fenua nei, e haamau atoa hia ïa i te rai: e o ta oe e tatara i te fenua nei, e tataraˈtoa hia ïa i te rai.”

I roto i te Apokalupo, te faahiti ra o Iesu i te hoê taviri taipe ta ˈna iho e faaohipa ra no te iriti i te tahi mau ravea no te taata e te tahi mau haamaitairaa taa ê

Apo. 3:7, 8, V.C.J.S.: “Te naô maira tei Moâ e tei Parau mau ra, o tei mau i te taviri a Davida ra: o te iriti, e aore roa e taata e opani: o te opani, e aore roa e taata e iriti: . . . Inaha, ua tuu atu na vau i te uputa atea i mua ia oe, e aore roa e taata e tiaˈi ia opani.”

Ua faaohipa o Petero i “te mau taviri” i horoahia ia ˈna ra ia nehenehe te ati Iuda, te ati Samaria e te feia e ere i te ati Iuda e fanaˈo i te varua o te Atua e e ô atu i roto i te Basileia o te raˈi

Ohi. 2:14-39, V.C.J.S.: “Tia aera râ Petero e te hoe ahuru ma hoe atoa ra, ua faateitei oia i tana reo, naô atura ia ratou: E te mau taata o Iudea nei, e o outou atoa hoi te parahi i Ierusalema nei . . . ua faariro mau hia oia e te Atua ei Fatu e ei Kirito, o taua Iesu mau â ta outou i faatatauro. E i te faarooraa ratou i taua mau parau ra, putapu roa aera to ratou mafatu, e ua naô maira ia Petero e te mau apotoro atoa ra: E te mau taeae nei, e aha ta matou nei ravea? Ua parau atura Petero ia ratou: A haapenitenia, e ia papetito hia outou atoa na i te ioa o Iesu-Kirito, ia matara ta outou na mau hara: e e horoa hia mai te Varua-Maitai ia outou. No outou hoi te parau fafau i parau hia maira, e no ta outou na mau tamarii, e no te feiaˈtoa i te atea è, ta te Fatu ta to tatou Atua e parau mai.”

Ohi. 8:14-17, V.C.J.S.: “E ia ite te mau Apotoro tei tia i Ierusalema ra e, ua farii to Samaria i te parau a te Atua, ua tono atura ratou ia Petero e ia Ioane iô ratou ra. E ia tae atura raua, ua pure ihora no ratou, ia roaa mai te Varua-Maitai ia ratou ra. Aore â hoi oia i tae mai i nia i te hoe o ratou ra: ua papetito noa hia râ ratou i te ioa o te Fatu ra o Iesu. Ua tuu ihora raua i to raua rima i nia iho ia ratou, e ua noaa maira te Varua-Maitai ia ratou.” (Te faaite ra te irava 20 e na Petero i horoa i te mau faaueraa i te reira taime.)

Ohi. 10:24-48, V.C.J.S.: “E ao aera, tomo atura oia i Kaisarea. Te tiai ra Korenelio [te hoê taata peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda] ia ratou . . . Haamama aera Petero i tana vaha . . . E te parau noa ra Petero i teienei mau parau, ua pou mai te Varua-Maitai i nia iho i te feiaˈtoa i faaroo i taua parau ra.”

Ua tiai anei to te raˈi ia rave o Petero i te mau faaotiraa a pee atu ai i ta ˈna aratairaa?

Ohi. 2:4, 14, V.C.J.S.: “I aera ratou atoa i te Varua-Maitai, e ua parau haere i te reo èè, mai ta te Varua-Maitai i horoa mai ia ratou ia parau ra. . . . [I te taime a faaitoito ai te Mesia, te upoo o te amuiraa, ia ratou na roto i te varua moˈa,] tia aera râ Petero e te hoe ahuru ma hoe atoa ra, ua faateitei oia i tana reo.” (Hiˈo i te irava 33.)

Ohi. 10:19, 20, V.C.J.S.: “Ua parau maira te Varua-Maitai iana [ia Petero] e: Inaha, te imi hia nei oe e na taata tootoru. I teienei ra, a tia maoti oe, a haere i raro, e a pee atoaˈtu ia ratou, eiaha e feaa te manao [e tae roa ˈtu i te fare o te taata e ere i te ati Iuda ra o Korenelio]: naˈu hoi ratou i tono mai.”

Hiˈo Mataio 18:18, 19.

O Petero anei te haava o te faataa o vai te tia ia tomo atu i roto i te Basileia?

Tim. 2, 4:1, V.C.J.S.: “O Iesu-Kirito, o te haava i tei ora e tei pohe.”

Tim. 2, 4:8, V.C.J.S.: “E teienei ra, te vaiiho hia ra noˈu te korona o te parautia, ta te Fatu [Iesu Mesia] te haava parautia e horoa mai noˈu i taua mahana ra: eiaha râ noˈu anae nei, no te feiaˈtoa râ i hinaaro i tona fâraa mai.”

Ua haere anei o Petero i Roma?

Te faahitihia ra o Roma i roto e iva irava o te mau Papai Moˈa; aita hoê noa ˈˈe e faaite ra e ua haere o Petero i reira. Te faataa ra te Petero 1, 5:13 e tei Babulonia oia. Ua riro anei o Babulonia ei huru papairaa o tei faataipe ia Roma? Te tuea ra te faaearaa o Petero i Babulonia e ta ˈna hopoia e poro i te mau ati Iuda (mai ta te Galatia 2:9 e faaite ra), no te mea te vai ra i roto e haaati atu i te oire tahito o Babulonia te hoê huiraatira ati Iuda rahi. No nia i te haaputuputuraa o te Talmud no Babulonia, te faahiti ra te Encyclopaedia Judaica (Ierusalema, 1971, Buka 15, tuhaa 755) i te parau o “te mau fare ite rarahi [rabi] no Babulonia” tei ohipa i to tatou tau.

Te vai ra anei te mau mono mai ia Petero mai â e tae roa mai i te mau pâpa o to tatou nei tau?

Ua papai te Jésuite ra o John McKenzie, orometua haapii no nia i te tuatapaparaa faaroo no te Notre Dame e: “Aita e vai ra te haapapuraa a te aamu no te anairaa o te mau mono o te mau tia o te ekalesia.”—The Roman Catholic Church (New York, 1969), api 4.

Te farii ra te New Catholic Encyclopedia e: “ . . . te faaite ra te varavararaa o te mau papai e mea iti roa to tatou ite no nia i te tupuraa matamua o te tiaraa epikopo . . . ”—(1967), Buka I, api 696.

Ia faahua parau te hoê taata e ua nominohia o ˈna e te Atua aita râ o ˈna e auraro ra i te Atua e i te Mesia, mea faufaa ore ïa

Mat. 7:21-23: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra. E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”

Hiˈo atoa Ieremia 7:9-15.

Ua pee anei te feia e faahua parau ra e e mau mono ratou i te mau aposetolo, i te haapiiraa a Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo e to ratou hiˈoraa?

Te parau ra A Catholic Dictionary e: “Ei tiaraa aposetolo to te Ekalesia Katolika Roma no te mea ta ˈna haapiiraa, o te faaroo ïa i faaitehia i mutaa ihora i te mau Aposetolo, faaroo ta ˈna e tapea ra e e faataa ra ma te anoi ore e te iriti ore.” (Lonedona, 1957, a W. E. Addis e T. Arnold, api 176) Te farii ra anei te mau tupuraa i teie faahitiraa?

Te huru iho o te Atua

“Te Toru Tahi, o te parau ïa e faataa ra i te haapiiraa tumu a te haapaoraa Kerisetiano.”—The Catholic Encyclopedia (1912), Buka XV, api 47.

“Aita te parau ra Toru Tahi e aita atoa te haapiiraa faataa-papu-hia e itehia ra i roto i te Faufaa Apî . . . Ua tupu mǎrû noa mai te haapiiraa i te roaraa o te mau senekele e na roto mai e rave rahi mau aimârôraa.”—The New Encyclopædia Britannica (1976), Micropædia, Buka X, api 126.

“Te farii ra te feia tuatapapa i te Bibilia e te feia tuatapapa faaroo, e oia atoa te mau Katolika Roma e rahi noa ˈtura, e eita e tia i te hoê taata ia faahiti i te haapiiraa Toru Tahi i roto i te Faufaa Apî ma te ore e noaa mai ia ˈna te aravihi papu. Te vai atoa ra te hoê â fariiraa i rotopu i te feia tuatapapa i te haapiiraa e te feia tuatapapa faaroo maimi maite e ia faahiti te hoê i te haapiiraa papu ore o te Toru Tahi, ua faarue ïa oia i te tau o te haamataraa o te Kerisetianoraa e tae roa ˈtu i te maha o te tuhaa hopea o te senekele 4.”—New Catholic Encyclopedia (1967), Buka XIV, api 295.

Te faaea-taa-noa-raa o te pǔpǔ ekalesiatiko

I roto i ta ˈna rata Sacerdotalis Caelibatus (Faaea-taa-noa-raa te perepitero, 1967), ua haapapu faahou te pâpa Paulo VI i te faufaaraa o te faaea-taa-noa-raa te perepitero, ma te farii râ e aita “te Faufaa Apî, tei tapea i te haapiiraa a te Mesia e a te mau Aposetolo, e faahepo ra ia faaea taa noa te mau tavini moˈa . . . Aita o Iesu iho i faariro i te reira mai te hoê titauraa e tia ia haapao na mua i To ˈna maitiraa i na tino Ahuru ma piti atoa ra, aita atoa te mau Aposetolo i na reira i nia i te feia i tiaau i te mau pǔpǔ Kerisetiano matamua.”—Le célibat sacerdotal, neneiraa a Centurion, api 44.

Kor. 1, 9:5, V.C.J.S.: “E ore anei e tia ia matou te aratai haere i te hoe vahine tuahine, mai te tahi pae Apotoro atoa ra, e te mau taeae o te Fatu ra, e mai ia Kepha?” (“Kepha,” te iˈoa Aramea ïa horoahia ia Petero; hiˈo Ioane 1:42. Hiˈo atoa Mareko 1:29-31, no nia i te parau o te metua vahine hoovai o Simona, aore ra Petero.)

Tim. 1, 3:2, V.C.J.S.: “Ei . . . Epikopo e tiaˈi, tei tahoe na i te hoe noa iho vahine [“tei faaipoipo i te hoê noa vahine,” AG].”

Hou te tau Kerisetiano, ua faahepo te haapaoraa Bouddha ia faaea taa noa ta ˈna mau perepitero e ta ˈna mau monahi. (History of Sacerdotal Celibacy in the Christian Church, Lonedona, 1932, maharaa o te neneiraa hiˈopoahia, a Henry C. Lea, api 6) I tahito atoa ra, ua titauhia te faaea-taa-noa-raa i te mau tiaraa teitei roa ˈˈe o te autahuˈaraa no Babulonia, ia au i ta A. Hislop e faahiti ra i roto i ta ˈna buka Les Deux Babylones.—(Paris, 1972), api 332.

Tim. 1, 4:1-3, V.C.J.S.: “Te parau maira râ te Varua-Maitai e, ia tae i te mau tau hopea ra, e faarue ai tahi pae i te faaroo mau, i te faarooraaˈtu i te mau varua haavare e te parau haapii a te mau demoni . . . i te faaoreraa i te faaipoiporaa.”

Faataa ê i teie nei ao

I to te pâpa Paulo VI faataeraa i te parau i te mau Nunaa Amui i te matahiti 1965, ua na ô oia e: “Te fariu nei te taata o te mau fenua i nia i te mau Nunaa Amui ei tiaturiraa hopea no te au-maite-raa e te hau: e tia ia matou iho e o ratou atoa, i ǒ nei ia horoa ˈtu ia ratou te hanahana e te tiaturiraa.”—The Pope’s Visit (New York, 1965), Time-Life Special Report, api 26.

Ioa. 15:19, V.C.J.S.: “[Ua parau atura o Iesu Mesia e:] Ahiri outou no teienei ao, ua here mai to teienei ao i to ratou iho ra: no te mea râ e ere outou i to teienei ao, o vau hoi i maiti ia outou no roto mai i teienei ao, i riri roa mai ai to teie nei ao ia outou.”

Iak. 4:4, V.C.J.S.: “Aore anei outou i ite e, o te hinaaro i teienei ao ra, ua enemi ïa i te Atua?”

Te raveraa i te mau mauhaa tamaˈi

Ua papai te taata tuatapapa Katolika o E. I. Watkin e: “Noa ˈtu te rahi o te mauiui, aita matou e nehenehe, ma te iˈoa o te itoito aore ra te haapao maitai haavare, e patoi aore ra e tâuˈa ore i te mau tupuraa, ua turu noâ te mau Epikopo i te mau tamaˈi i ravehia e te faatereraa o to ratou iho fenua. Aita vau i ite i te hoê noa ˈˈe tamaˈi ta te upoo faatere haapaoraa o te nunaa i faautua ei ohipa tia ore . . . Noa ˈtu te faaiteraa haamanahia, i te tupuraa mau râ ua rave noa te mau Epikopo Katolika i te manaˈo ei niuraa na ratou i roto i te tau tamaˈi: ‘O to ˈu noa ïa fenua te tano.’”—Morals and Missiles (Lonedona, 1959), neneihia e Charles S. Thompson, mau api 57, 58.

Mat. 26:52, V.C.J.S.: “I reira ra ua parau atura Iesu iana: A oomo na i to ôè i roto i te vehi: O te rave hoi i te ôè ra, e pohe ïa i te ôè.”

Ioa. 1, 3:10-12, V.C.J.S.: “O te mea teie e iteaˈi te tamarii a te Atua e te tamarii a te diabolo. O tei ore i rave i te parautia ra, e ere ïa i te tamaiti a te Atua, e ere atoa oia tei ore i here i tana ra taeae . . . Ia here outou ia outou iho. Eiaha mai ia Kaina, no taua varua ino mai oia, e ua taparahi pohe roa i tona ra teina.”

Ia au i tei tuatapapahia i nia nei, ua pee maite anei te feia e faahua parau ra e e mau mono ratou i te mau aposetolo i te haapiiraa a te Mesia e ta ˈna mau aposetolo e to ratou hiˈoraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono