Ko Te Temi Letelete—Ko He Faka Fealagia Ki Te Gāue Faka Teokalatike?
KI TE tokolahi—ko te temi letelete ʼe ko te fakaʼosi ʼaia ʼo he temi loaloaga ʼo hanatou gāue kinakina pea mo faigataʼa. ʼI te fiu ʼa te tokolahi ʼi tanatou gāue kinakina, kua nātou ʼamusia age la ke hoko mai tonatou temi letelete, ke nātou mālōlō ai pea mo nātou fai te meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai. Kae ʼi te agamāhani ko te fealagia ʼaia ʼe iku ai ki te fītaʼa pea mo te piko. Ko te ʼu fakafiafia pea mo te ʼu temi mālōlō ʼe mole nātou foaki mai te manatu ʼaē ʼe ʼaoga, ohage ko te manatu ʼaē neʼe tou maʼu ʼi te temi ʼaē neʼe tou gāue ai.
Ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ko te temi letelete ʼe feala ke ina avahi “he matapā lahi ʼe ina taki ki te gāue.” (1 Kolonito 16:9) Logope la ʼe ʼi ai te ʼu fihifihia pea mo te ʼu tuʼakoi mokā nātou matutuʼa, kae kua fakatokagaʼi e ʼihi, ʼaki te tokoni ʼa Sehova ʼe feala hanatou fakatuputupu tanatou gāue kia te ia. Tou vakaʼi te ʼu faʼifaʼitaki ʼo te ʼu Kilisitiano kua matutuʼa ʼo te fenua ko Pays-Bas. ʼI te lolotoga ʼo te taʼu gāue 1995, ko te toko 269 ʼi te toko 1 223 kau pionie (te ʼu kaugā fai faka mafola katoa ʼo te Puleʼaga) neʼe kua taʼu 50 peʼe fakalaka atu. ʼI te kau pionie ʼaia e 269, ko te toko 81 neʼe ko tonatou taʼu 65 peʼe laka atu.
Ko ʼihi ʼe feala tanatou gāue pionie ʼaki pe te polokalama ʼaē neʼe nātou fai ʼi tanatou kei gāue ʼi te mālama. (Vakaʼi ia Filipe 3:16.) Ko te Kilisitiano kua letelete, ko tona higoa ko Karel ʼe ina manatuʼi: “ ʼI te temi ʼaē neʼe kei ʼau gāue ai, neʼe kamata taku gāue ʼi te hola 7 vaelua ʼi te uhu. ʼI te temi ʼaē neʼe kamata ai toku temi letelete, neʼe ʼau fakatuʼutuʼu ke ʼau mulimuli pe ki te polokalama ʼaia. ʼI te uhu fuli, ʼi te hola fitu, ʼe ʼau kamata ʼaki taku tufa te ʼu nusipepa ʼi te muʼa fale ʼaē ʼe talitali ai te hahaʼi ki te saliote afi.”
Tahi ʼaē meʼa, ʼe fua lelei anai mo kapau ʼe fai he ʼu fakatuʼutuʼu. (Tāʼaga Lea 21:5) Ohage la, ko ʼihi ʼe nātou tuku kehe hanatou falā ke nātou fakaʼaogaʼi ʼi tonatou minisitelio. Ko ʼihi neʼe nātou fai he puleʼaki ke nātou fakasiʼisiʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te falā moʼo totogi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia nātou, pea ke nātou gāue vaeluaʼi temi. Tou vakaʼi te faʼifaʼitaki ʼa Theodore pea mo Ann. ʼI tanā ʼosi ʼohoana, neʼe nā pionie, pea ʼi tanā maʼu fānau neʼe nā tuku ai leva te gāue pionie! ʼI te lahilahi ake ʼo tanā ʼu taʼahine, neʼe lotomālohi tuʼumaʼu ia nāua ʼo nā pionie. Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, neʼe tuku e Theodore pea mo Ann te faʼifaʼitaki lelei, ʼo nā tautau kau ki te gāue pionie vaeluaʼi temi. ʼI te temi ʼaē kua lalahi ai tanā ʼu taʼahine, neʼe kamata fakasiʼisiʼi e Theodore pea mo Ann tanā gāue fakamālama, ke lahi age te temi ʼaē ʼe nā fakaʼaogaʼi ki te gāue fai faka mafola.
Pea ʼaki te temi neʼe kau ai tanā ʼu taʼahine ki te minisitelio katoa pea mo nā mavae ʼi tona ʼapi, neʼe kamata pionie ai ia Ann. ʼI te tahi ʼaho neʼe ina fakaloto mālohiʼi ia Theodore ke mavae ʼi tana gāue. Neʼe ina ʼui fēnei age ki ai, “ ʼE feala ke tā pionie.” Neʼe fakahā e Theodore tana manatu ki tona patolo. Neʼe punamaʼuli ia ʼi te ʼui age e tona patolo ʼe ina foaki age anai kia ia he gāue vaeluaʼi temi, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau mahalo ʼe ke fia gāue katoa ki tou patolo ʼaē [ʼi selo].” ʼI te temi ʼaenī kua gāue fakatahi ia Theodore mo Ann ʼi te gāue pionie.
Ko ʼihi neʼe nātou kamata pionie ʼuhi ko he ʼu meʼa neʼe hoko ki tonatou maʼuli. ʼI te mate ʼo tanā taʼahine pea mo tonā mokopuna fafine, neʼe fakakaukauʼi ai e te taumatuʼa peʼe nā fakaʼaogaʼi feafeaʼi anai tonā maʼuli. (Tagata Tānaki 7:2) Neʼe mole nā tuku tonā lotomamahi ke ina fakaloto vaivai ia nāua, kae neʼe nā toʼo te selevisi pionie, pea ʼi te temi nei kua taʼu valu tana kau ki te selevisi ʼaia!
ʼE moʼoni, ko te kau ki te selevisi pionie, ʼe ko he meʼa ʼe tonu ke kita loto papau kiai. Ohage la, ko Ernst pea mo tona ʼohoana, ia Riek, neʼe nā kamata pionie ʼi te temi ʼaē neʼe mavae ai tanā fānau ʼi tonā ʼapi. Mole fualoa pea foaki age e te kaugā gāue ʼāfea ʼo Ernst te gāue ʼe lelei tona totogi. Neʼe tali age e Ernst: “ ʼE ʼi ai tomatou patolo ʼe lelei age, pea ʼe mole mātou fia tuku tamatou tauhi ʼaē kia te ia!” ʼI te taupau maʼu e Ernst pea mo tona ʼohoana ia te “gāue” kia Sehova, neʼe nā maʼu ai te tahi ʼu pilivilesio. Neʼe nā kau ki te gāue faka silikosikilipisio ia taʼu e 20, pea ʼe kei nā pionie ʼi te temi ʼaenī. ʼE nā fakahemala koa ʼi tona maʼuli faka sakilifisio? ʼE mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe tohi fēnei e te taumatuʼa ʼaia: “Kapau ko te finegalo ʼo Sehova, pea ʼi te ʼu māhina e tolu ʼaē ka hoko mai ʼe ma fakamanatuʼi anai tomā taʼu 50 ʼo tomā ʼohoana. Kae ʼe ma ʼiloʼi papau ko tomā ʼu taʼu ʼaē ʼe ma leleiʼia ʼaupito, ʼe ko te ʼu taʼu ʼaē neʼe ma kamata pionie ai.”
ʼE fakatokagaʼi e te tokolahi ko te fealagia ʼaē ʼe nātou maʼu ai he ʼu gāue lahi, ʼe ina toe fakatuputupu foki mo tonatou fiafia! Neʼe ʼui fēnei e te tēhina neʼe kamata pionie ʼi te ʼu vāhaʼa e lua ʼi tonā taʼu 65: “ ʼE ʼau ʼiloʼi papau ʼe mole heʼeki ʼi ai he tahi age temi ʼi toku maʼuli neʼe lahi ai toku ʼu tapuakina ʼi te ʼu taʼu e hogofulu ʼaē kua hili ʼaē neʼe ʼau pionie ai.” ʼE ʼui e te taumatuʼa neʼe pionie ʼi te ʼu taʼu e fitu: “Koteā he tahi age meʼa ʼe feala ke fai e he taumatuʼa kua matutuʼa ohage ko māua pea mo tau mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe tau mo māua? ʼE ma sisio tuʼumaʼu ki te ʼu hahaʼi ʼi te telituale ʼe tau mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaia—ʼe nonofo ʼi tonatou ʼu ʼapi, ʼo kakai, kua matutuʼa pea mo vaivai. Ko te selevisi pionie ʼe ina taupau tatou ke tou mālolohi ʼi te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakaʼatamai. ʼE ma fakatahi tuʼumaʼu. ʼE lahi te ʼu temi ʼaē ʼe ma fakahuahua ai, pea ʼe ma fiafia ʼi tomā maʼuli.”
ʼE mahino ia, ʼe mole ko te ʼu hahaʼi matutuʼa fuli ʼaē ʼe nātou maʼu he ʼu faigamālie ke feala ai hanatou pionie. ʼE tonu ke ʼiloʼi papau e te ʼu Kilisitiano ʼaia ko Sehova ʼe ina leleiʼia tanatou gāue, tatau aipe pe koteā he faʼahiga meʼa ʼe feala ke nātou fai ʼi tana gāue. (Vakaʼi ia Maleko 12:41-44.) Ohage la, ko te tuagaʼane māʼimoa ʼe tuku ʼi te fale mahaki. Kae, logope la te faʼahi ʼaia ʼe ina maʼu tona fealagia moʼo fai faka mafola! Neʼe fehuʼi age e te tōketā peʼe feafeaʼi tana fakaʼaogaʼi tona temi. ʼE ina ʼui fēnei: “Neʼe ʼau ʼui age kia ia ʼe mole feʼauga toku temi. Neʼe mole mahino ia ki te meʼa ʼaē neʼe ʼau ʼui age. Neʼe ʼau ʼui age ki ai ʼe mole feʼauga toku temi, koteʼuhi ʼi te ʼaho fuli ʼe lahi taku ʼu gāue. ʼE mole ʼau logoʼi ʼi toku loto ʼe ʼau tokotahi, kae ʼe ʼau kumi te hahaʼi ʼaē ʼe nātou maʼu te manatu ʼaia pea ʼe ʼau faiga ke ʼau fakahā age kia nātou te meʼa ʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua ke ina fai maʼa te hahaʼi.” Moʼo fakanounou ʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole lahi he ʼu meʼa ʼe feala ke fai e he tahi ʼe kua teitei taʼu 80, ʼe mole feala ke lahi hana ʼamanaki. Koutou hūfaki mai ʼau ke feala haku taki he tokolahi kia Sehova.”
Kua koutou letelete koa? E lagi ko he meʼa faigafua hakita fakaʼaogaʼi te temi moʼo mālōlō, kae ʼe mole feala ke kita maʼu ai he ʼu tapuakina ʼi te faʼahi fakalaumālie. Koutou fakaʼaogaʼi tokotou ʼaluʼaga ʼaia moʼo fakahā tokotou loto fakafetaʼi. E lagi feala ke koutou maʼu ai he fealagia ki he gāue lahi ʼi te tauhi ʼaē kia Sehova.
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼI te temi letelete ʼe feala ke kita fakalahi ai takita gāue ʼi te minisitelio