Te ʼu Meʼa Fakalaumālie Pea Mo Tokotou Maʼuli Fakasino
ʼE LAGI lahi te temi ʼaē ʼe koutou fakaʼaogaʼi moʼo taupau lelei tokotou maʼuli fakasino. ʼI te ʼaho fuli, ʼe lagi koutou momoe ia hola e valu, mo koutou kuka pea mo kai lolotoga ni ʼu hola, pea koutou gāue ia hola e valu peʼe laka atu, ke feala hakotou totogi hokotou nofoʼaga pea mo hakotou meʼa kai. Ka koutou mahaki, ʼe mahino ia ʼe koutou fakaʼaogaʼi tokotou temi pea mo takotou falā ke koutou ʼolo ki he tōketā peʼe moʼo teuteuʼi hakotou vai faitoʼo. ʼE koutou fakamaʼa tokotou ʼapi, mo koutou maʼanu pea mo lagi koutou faigaoʼi ʼi te ʼaho fuli, ke feala hakotou lelei ʼi te faʼahi fakasino.
Kae ʼe mole ʼaoga pe te ʼu meʼa fakasino ke mālohi ai tokotou sino. ʼE ʼi ai te tahi faʼahi ʼe maʼuhiga ʼaupito ki te lelei ʼo tokotou maʼuli fakasino. Ko te ʼu fekumi faka tōketā neʼe nātou fakahā ʼe ʼi ai te pikipikiga ʼo tokotou maʼuli lelei ʼi te faʼahi fakasino pea mo tokotou maʼuli ʼi te faʼahi fakalaumālie.
Tona Pikipikiga
ʼE ʼui fēnei e te Polofesea ko Hedley G. Peach ʼo te Univelesitē ʼo Melbourne, ʼi Ositalalia: “ ʼI te ʼu ʼuluaki alatike ʼaē neʼe fai ai te ʼu kumi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe maʼu ai te pikipikiga mālohi ʼo te lelei ʼo te maʼuli fakalaumālie pea mo te lelei ʼo te maʼuli fakasino.” ʼO ʼuhiga mo te ʼu kumi ʼaia, neʼe ʼui e te sulunale The Medical Journal of Australia: “Kua ʼiloʼi ko te ʼu meʼa fakalaumālie ʼe ʼi ai tonatou pikipikiga mo . . . te hifo ʼo te tosio, mo te veliveli ʼo te cholestérol . . . pea mo te siʼisiʼi ʼo te kosea ʼo te gākau.”
ʼO toe feiā pe, ʼi Amelika, ko te sivi neʼe fai e te Univelesitē ʼo Californie, ʼi Berkeley, ʼi te taʼu 2002 kia hahaʼi e toko 6 545, neʼe maʼu ai ko “te hahaʼi ʼaē neʼe nātou kau ki te ʼu toʼotoʼoga faka lotu neʼe veliveli age tanatou mamate ia nātou ʼaē neʼe tahitahiga tanatou ʼolo kiai peʼe mole ʼolo kiai.” Neʼe ʼui fēnei e Doug Oman, ʼaē neʼe ina takitaki te kumi pea mo te fai fehuʼi ʼi te faleako ʼo te UC Berkeley’s School of Public Health: “Neʼe mātou sio ki te kehekehe ʼaia māʼiape la ʼi tamatou tokagaʼi [ʼe fai e te hahaʼi ʼo te ʼu kūtuga ʼaia e lua] te ʼu faʼahi ohage ko te felogoi mo te hahaʼi, mo nātou tokakaga ki tonatou sino, mo nātou suluka pea mo faigaoʼi.”
ʼO ʼuhiga mo te tahi ʼu lelei ʼo nātou ʼaē ʼe nātou tokagaʼi te ʼu meʼa fakalaumālie ʼi tonatou maʼuli, ʼe ʼui fēnei e te The Medical Journal of Australia: “Neʼe maʼu e te ʼu kumi neʼe fai ʼi Ositalalia, ko nātou ʼaē ʼe lotu ʼe nātou maʼu he ʼu felogoi faka taumatuʼa ʼe lelei age, mo veliveli te ʼinu kava pea mo te fakaʼaogaʼi ʼo te toloke, te siʼisiʼi ʼo te manatu ki te fakamate, mo te siʼisiʼi ʼo te tuʼania pea mo te hoha ʼo te loto, pea mo lahi age tanatou manatu ki te hahaʼi.” Pea ʼo hilifaki kiai, ʼe ʼui fēnei e te sulunale BMJ (te higoa ʼāfea The British Medical Journal): “Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou ʼui ʼe lahi ʼaupito tanatou tui ki te ʼu meʼa fakalaumālie, ʼe hage ʼe vave age te faka fīmālie ʼo tanatou putu ʼi te ʼosi mate ʼo he tahi neʼe nātou ʼiloʼi lelei, kae ʼe mole tatau ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe mole tui ki te ʼu meʼa fakalaumālie.”
ʼE lahi te ʼu manatu kehekehe ʼo ʼuhiga mo te fakamahino lelei ʼaē pe koteā te ʼu meʼa fakalaumālie. Kae ko tokotou maʼuli fakalaumālie ʼe malave ki tokotou maʼuli fakasino pea mo takotou fakakaukau. ʼE fakamoʼoni kiai ia te ʼu palalau neʼe fai e Sesu Kilisito kua hili kiai teitei taʼu e 2 000. Neʼe ina ʼui fēnei: “Manuʼia ia nātou ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi tonatou masiva fakalaumālie.” (Mateo 5:3, MN ) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe malave te faʼahi fakalaumālie ki tokotou maʼuli fakasino pea mo tokotou fiafia, koia ʼe lelei ke koutou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼE ʼau lava maʼu ʼifea he takitaki fakalaumālie ʼe feala ke ʼau falala kiai? Pea koteā te faka ʼuhiga ʼo he tahi ʼe manatu ki te ʼu meʼa fakalaumālie?’