Ke ʼIloga Takotou Hikihiki Ki Muʼa
“Metitāsio ki te ʼu meʼa ʼaia; nofo kātoa ai, [ke ʼiloga ki te hahaʼi fuli tau hikihiki ki muʼa].”—1 TIM. 4:15.
1, 2. Koteā ʼaē ʼe tou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te kamataʼaga ʼo te maʼuli ʼo Timoteo pea mo te fetogi ʼaē neʼe hoko ʼi tona lagi teitei taʼu 20 pē?
ʼI TE kei tamasiʼi ʼa Timoteo, neʼe maʼuli ʼi te kolo ʼo Kalate ʼi te telituale ʼo Loma, ʼaē ʼi te temi nei ko Tulukia. Hili taʼu e hogofulu tupu ki te mate ʼa Sesu, neʼe lahi ia te ʼu kōkelekāsio neʼe fakatuʼu ʼi te koga meʼa ʼaia. Pea ʼi te ʼu taʼu ʼaia, ko te tūpulaga ko Timoteo, mo tana faʼē, pea mo tana kui fafine neʼe natou tali ia te Lotu Fakakilisitiano pea neʼe natou tōkakaga ʼaupitō ki te ʼu gāue fakalaumālie ʼaē ʼi tanatou kōkelekāsio. (2 Tim. 1:5; 3:14, 15) ʼE mahino ia ko Timoteo neʼe fiafia ʼi tona maʼuli fakatūpulaga Kilisitiano, ʼi tana fakatahitahi ʼaia mo tona fāmili. Kae fokifā pē, pea neʼe fetogi ia tona maʼuli.
2 Neʼe kamata te ʼu fetogi ʼaia ʼi te lua ʼaʼahi ʼa te ʼapositolo ko Paulo ia te telituale ʼaia. ʼI te temi ʼaia, ko Timoteo neʼe ko he tūpulaga neʼe kua lagi teitei taʼu 20 pē. ʼI te ʼaʼahi ʼa Paulo, lagi ki Lisitala, neʼe ina tokagaʼi ia te ‘lau ʼaē ʼo te leleiʼia ʼo Timoteo e te ʼu tehina’ ʼo te ʼu kōkelekāsio ʼo te fenua. (Gāue 16:2) ʼE mahino ia neʼe lagi ʼiloga iā Timoteo ia tana kua fotufotuʼa tagata ʼi te faʼahi fakalaumālie logolā ia te kei veliveli ʼo tona taʼu. Koia, ʼaki te takitaki ʼa te laumālie māʼoniʼoni, ko Paulo pea mo te kolesi ʼo te ʼu tagata ʼāfea ʼo te fenua neʼe natou hili ʼonatou nima kiā Timoteo, ʼo fili ia ia ki he gāue makehe ʼi te kōkelekāsio.—1 Tim. 4:14; 2 Tim. 1:6.
3. Koteā te pilivilēsio makehe ʼaē neʼe maʼu e Timoteo?
3 Neʼe fai kiā Timoteo ia te fakaafe makehe, ʼaē ke kaugā folau mo te ʼapositolo ko Paulo! (Gāue 16:3) Kotou fakakaukauʼi age muʼa ia te toe ōfo lahi pea mo te toe fiafia lahi ʼa Timoteo! ʼI te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa kiai, ʼe folau anai Timoteo mo Paulo pea ʼi ʼihi temi, mo ʼihi atu ʼu tehina, ʼo ina fakahoko ia te ʼu gāue kehekehe ʼaē neʼe fakatotonu age e te kau ʼapositolo pea mo te ʼu tagata ʼāfea. Ko Paulo mo Timoteo neʼe nā kau ki te gāue fakataupau feʼoloʼaki ʼaē neʼe tokoni lahi ki te fakalotomālohiʼi ʼo te ʼu tehina ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Lau ia Gāue 16:4, 5.) Neʼe liliu ai ia Timoteo ʼo ʼiloʼi lelei e te kau Kilisitiano e tokotahi ʼuhi ko tana hikihiki ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. Hili teitei taʼu e hogofulu ʼo tana gāue mo Timoteo, neʼe faitohi ia te ʼapositolo ko Paulo ki te kau Filipe, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE mole au maʼu he tahi age ʼe lotolelei ohagē ko [Timoteo], ke tokaga lelei ki te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo koutou. . . . ʼE kotou ʼiloʼi te ʼu fakamoʼoni neʼe ina fakahā ʼo ʼuhiga mo ia: ohagē pē he tamasiʼi mo hana tamai, neʼe gāue mo au ohagē he tagata kaugana ʼuhi pē ko te logo lelei.”—Filp. 2:20-22.
4. (a) Koteā te maʼua mamafa neʼe foaki kiā Timoteo? (b) Koteā te ʼu fehuʼi ʼe feala ke tou lagaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu palalau ʼaē ʼa Paulo iā 1 Timoteo 4:15?
4 ʼI te temi ʼaē neʼe faitohi ai Paulo ki te kau Filipe, neʼe ina foaki kiā Timoteo ia te maʼua mamafa, ke ina fakanofo he ʼu tagata ʼāfea pea mo he ʼu tagata faifekau fakaminisitelio. (1 Tim. 3:1; 5:22) ʼE hā lelei mai, ko Timoteo neʼe ko he tagata taupau neʼe tāu ke falala ki ai. Kae ʼi te tohi pē ʼaia neʼe fai e Paulo, neʼe ina tokoniʼi ia Timoteo ‘ke ʼiloga ki te hahaʼi fuli pē tana hikihiki ki muʼa.’ (1 Tim. 4:15) Neʼe mole koa lā heʼeki fakahā e Timoteo ia tana kua hikihiki ʼaē ki muʼa? Mo kapau koia, neʼe fakaʼuhiga feafeaʼi ia te ʼu palalau ʼaia ʼa Paulo, pea ʼe feafeaʼi hona lava fua lelei kiā tātou tana tokoni ʼaia?
Ke ʼIloga Ia Te ʼu Kalitātē Fakalaumālie
5, 6. Koteā te tuʼutāmaki ʼaē neʼe feala ke hoko ki te maʼa fakalaumālie ʼo te kōkelekāsio ʼo Efesi, pea neʼe feafeaʼi kiā Timoteo hana puipui ia te kōkelekāsio mai te faʼahi ʼaia?
5 Tou vakaʼi age muʼa, ia te ʼu vaega ʼaē ʼe tuʼu atu ki muʼa pea ki muli mai ʼo 1 Timoteo 4:15. (Lau ia 1 Timoteo 4:11-16.) ʼI muʼa ʼo tana tohi ia te ʼu palalau ʼaia, neʼe tonu kiā Paulo ke ʼalu ki Masetonia kae neʼe ina kole age kiā Timoteo ke nofo ʼi Efesi. Koteā tona tupuʼaga? Ko ʼihi ʼi te kolo ʼaia neʼe natou kamakamata fakamaveuveu ia te kōkelekāsio ʼaki tanatou fakahū ia he ʼu akonaki hala. Neʼe tonu kiā Timoteo ke ina puipui ia te maʼa fakalaumālie ʼo te kōkelekāsio. Neʼe ina fakahoko feafeaʼi ia te faʼahi ʼaia? Neʼe tonu ke ina tuku ia he faʼifaʼitaki lelei ke muliʼi e ʼihi.
6 Neʼe tohi fēnei e Paulo kiā Timoteo: “Ke ke liliu ko he faʼifaʼitakiʼaga ki te kau agatonu, ʼi te palalau, ʼi te aga, ʼi te ʼofa, ʼi te tui, mo te agamaʼa.” Neʼe toe ʼui fēnei e Paulo: “Metitāsio ki te ʼu meʼa ʼaia; nofo kātoa ai, ke ʼiloga [ki te hahaʼi fuli tau hikihiki ki muʼa].” (1 Tim. 4:12, 15) Ko te hikihiki ʼaia ki muʼa neʼe fakaʼuhiga ki te ʼu kalitātē fakalaumālie ʼo Timoteo kae neʼe mole fakaʼuhiga ia ki he tuʼulaga pule. ʼE ko te faʼahiga hikihiki ʼaia ki muʼa ʼaē ʼe tonu ke ʼiloga ʼi te maʼuli ʼo te kau Kilisitiano fuli.
7. Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te hahaʼi fuli ʼo te kōkelekāsio?
7 Iā ʼaho nei ohagē ko te temi ʼo Timoteo, ʼe ʼi ai te ʼu maʼua kehekehe ʼi te kōkelekāsio. Ko ʼihi ʼe natou tagata ʼāfea peʼe natou tagata faifekau fakaminisitelio. Ko ʼihi ʼe natou kau ki te selevisi pioniē kātoa. Pea ko ʼihi ʼe ko he ʼu taupau feʼoloʼaki, peʼe natou gāue ʼi te Petele, peʼe ʼi te selevisi misionea. ʼE kau te ʼu tagata ʼāfea ki te ʼu polokalama faiako kehekehe, ohagē ko ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu fakatahi lalahi. Kae ko te kau Kilisitiano fuli—tagata, mo fafine pea mo tūpulaga—ʼe feala ke ʼiloga ʼi ʼonatou maʼuli ia tanatou hikihiki ʼaē ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Mat. 5:16) ʼI tona fakahagatonu, ohagē pē ko Timoteo, mo te ʼu Kilisitiano ʼaē ʼe ʼi ai tonatou ʼu maʼua makehe ʼi te kōkelekāsio ʼe tonu ke ʼiloga ki te hahaʼi fuli tonatou ʼu kalitātē fakalaumālie.
Tou Tuku He Faʼifaʼitaki ʼi Tatatou ʼu Palalau
8. ʼE malave feafeaʼi tatatou ʼu palalau ki tatatou tauhi?
8 Ko he faʼahi neʼe tonu ai kiā Timoteo ke ina tuku ia he faʼifaʼitaki, neʼe ko tana ʼu palalau. ʼE lava ʼiloga feafeaʼi ʼi te faʼahi ʼaia ia tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa? ʼI tatatou ʼu palalau, ʼe feala ai ke hā ia totatou ʼulugaaga moʼoni. Koia neʼe feala ai kiā Sesu ke ina ʼui fēnei: “Ko te mahu ʼo te loto ʼaē ʼe palalau ai te gutu.” (Mat. 12:34) Ko Sake, te tehina ʼo Sesu, neʼe ina toe fakamoʼoni ko tatatou ʼu palalau ʼe feala ke malave ki tatatou tauhi. Neʼe ina tohi fēnei: “Kapau ʼe manatu he tahi ʼe ina fai leleiʼi te tauhi, kā mole ina tāʼofi tona ʼalelo, kae ʼe ina haga kākāʼi pē tona loto, ko te tauhi ʼa te tagata ʼaia ʼe noa ia.”—Sake 1:26.
9. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe tonu ai ke tou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼu palalau?
9 ʼAki tatatou ʼu palalau, ʼe feala ai kiā nātou ʼaē ʼi te kōkelekāsio ke natou fakatokagaʼi ia tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. Koia, ko te kau Kilisitiano ʼaē kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe mole natou fai palalau ki he ʼu faʼahi ʼe heʼe tāu, peʼe kovi, peʼe natou fai fatufatu, peʼe ko he ʼu lea kovi, kae ʼaki tanatou ʼu fai palalau ʼe natou faigaʼi ke natou lagalaga ake niʼihi, mo fakalotofīmālie pea mo fakalotomālohi nātou. (Taag. 12:18; Efe. 4:29; 1 Tim. 6:3-5, 20) Ko tatatou fia fai palalau mo te hahaʼi ki tatatou ʼu pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, pea mo te ʼu lēkula māʼoluga ʼa te ʼAtua, ʼe fakahā ʼaki ai tatatou fia tauhi kātoa ʼaē ki te ʼAtua. (Loma 1:15, 16) ʼE fakatokagaʼi tāfito anai e te hahaʼi faitotonu ia tatatou fakaʼaogaʼi lelei ʼaē ʼo totatou ʼalelo pea ʼe feala anai ia hanatou faʼifaʼitakiʼi tātou.—Filp. 4:8, 9.
Tou Tuku He Faʼifaʼitaki ʼi Te Aga ʼAē ʼe Tou Fai Pea Mo Tou Agamaʼa
10. He koʼē ʼe maʼuhiga tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ke tou maʼu ia he tui ʼe mole fakamālualoi?
10 ʼE mole gata ʼaki pē ki he Kilisitiano hana fai ia he ʼu palalau fakalotomālohi kae ʼe tonu foki ke ina toe tuku ia he faʼifaʼitaki lelei. Ko he tahi ʼe ina ʼui he ʼu meʼa ʼe moʼoni kae ʼe mole ina fai, ʼe ko he tahi ia ʼe mālualoi. Neʼe ʼiloʼi lelei e Paulo ia te mālualoi ʼaē ʼa te kau Faliseo pea mo te ʼu fua kovi ʼo tanatou aga. Tuʼa lahi, neʼe fakahā e Paulo kiā Timoteo ke tokaga ki te taʼi mālualoi ʼaia pea mo te taʼi aga fakakākā ʼaia. (1 Tim. 1:5; 4:1, 2) Kae ko Timoteo neʼe mole mālualoi ia. ʼI tana lua tohi kiā Timoteo, neʼe tohi fēnei e Paulo: “ ʼE au manatuʼi te tui ʼaē neʼe ke maʼu neʼe mole mālualoi.” (2 Tim. 1:5) Koia neʼe tonu ai kiā Timoteo ke ina fakahā tana tauhi fakamālotoloto Fakakilisitiano ke sio tonu kiai te hahaʼi. Neʼe tonu ʼi tana aga ke ina tuku he faʼifaʼitaki lelei.
11. Koteā ʼaē neʼe ʼui e Paulo ʼi tana faitohi ʼaē kiā Timoteo ʼo ʼuhiga mo te ʼu koloa?
11 ʼI tana ʼu tohi e lua ʼaē neʼe ina fai kiā Timoteo, neʼe foaki e Paulo ia te ʼu tokoni ki ai ʼi te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te aga. Ohagē lā, neʼe tonu kiā Timoteo ke ina tekeʼi ia te mānumānu koloa. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ko te manako ki te paʼaga ʼe ko te aka ʼaia ʼo te ʼu meʼa kovi fuli, pea ko ʼihi, ʼi tanatou fakaʼamu ki te holi ʼaia, neʼe natou hē ʼo mamaʼo ʼi te tui pea mo natou fehukiʼaki ia nātou totonu ʼaki te ʼu mamahi lahi.” (1 Tim. 6:10) Ko te manako ki te ʼu koloa ʼe ko he fakaʼiloga ʼaia ʼo he vaivaiʼaga fakalaumālie. Kae ko te kau Kilisitiano ʼaē ʼe natou maʼuli fakafeʼauga ʼaki pē “te meʼa kai pea mo te meʼa lāofi,” ʼe natou fakahā ia tanatou hikihiki ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie.—1 Tim. 6:6-8; Filp. 4:11-13.
12. ʼE feafeaʼi hatatou lava fakahā ʼi totatou maʼuli takitokotahi ia tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa?
12 Neʼe ʼui e Paulo kiā Timoteo ia te maʼuhiga ʼaē ki te hahaʼi fafine Kilisitiano ke natou “teuteu ʼaki he teu ʼe lelei, ʼaki te agavaivai pea mo te fakapotopoto.” (1 Tim. 2:9) Ko te ʼu fafine ʼaē ʼe natou agavaivai pea mo aga fakapotopoto ʼi tanatou ʼu faiteuteu, ʼo fēia pē ki ʼihi faʼahi ʼo tonatou maʼuli, ʼe natou tuku ia he faʼifaʼitaki lelei ʼaupitō. (1 Tim. 3:11) ʼE toe fakaʼuhiga foki ia te pelesepeto ʼaia ki te ʼu tehina. Neʼe tokoniʼi e Paulo te ʼu tagata taupau ke natou ‘aga fakapotopoto, ke lelei tanatou fakakaukau, ke natou aga fakatokatoka.’ (1 Tim. 3:2) Kapau ʼi tatatou ʼu gāue ʼaē ʼi te ʼaho fuli ʼe tou fakahā ia te ʼu kalitātē ʼaia, pea ʼe ʼiloga anai ki te hahaʼi fuli ia tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa.
13. Ohagē ko Timoteo, ʼe feafeaʼi hatatou lava liliu ko he ʼu faʼifaʼitaki lelei ʼi te faʼahi ʼo te agamaʼa?
13 Neʼe tonu ke toe tuku e Timoteo ia he faʼifaʼitaki lelei ʼi te faʼahi ʼo te agamaʼa. ʼAki te fakaʼaogaʼi ʼaē e Paulo ia te kupu ʼaia, neʼe ina manatuʼi ia te faʼahi tāfito ʼo ʼuhiga mo te agamaʼa, ia te maʼa ʼi te ʼu felāveʼi fakasino. Tāfito ʼi te ʼu felōgoi ʼaē ʼa Timoteo mo te hahaʼi fafine, neʼe mole tonu ke valokiʼi tana aga. Neʼe tonu ke felōgoi mo “te ʼu fafine fotufotuʼa ohagē ko he ʼu faʼē, ko te kau finemui ohagē ko he ʼu tuagaʼane, ʼaki he agamaʼa kātoa.” (1 Tim. 4:12; 5:2) Ohagē pē ki he ʼu aga heʼeʼaoga ʼe feala ke fai fakafufū kae ʼe ʼiloʼi pē ia e te ʼAtua pea ʼe ʼiloʼi anai ia e totatou ʼu tehina ki ʼamuli, pea ʼe toe fēia pē anai mokā ko he ʼu aga ʼe lelei ʼe fai e he Kilisitiano ʼe mole feala anai hona fufū. (1 Tim. 5:24, 25) Ko nātou fuli ʼaē ʼi te kōkelekāsio ʼe natou maʼu ia te fealagia ʼaē ke ʼiloga ki te hahaʼi fuli ia tanatou hikihiki ki muʼa ʼi te ʼu aga ʼaē ʼe natou fai pea mo tanatou agamaʼa.
ʼE Maʼuhiga Ia Te ʼOfa Pea Mo Te Tui
14. ʼE fakahā lelei feafeaʼi ʼi te Tohi-Tapu ia te ʼaoga ʼaē ke tou feʼofaniʼaki iā tātou?
14 Ko te faʼahi tāfito ʼo te Lotu Fakakilisitiano moʼoni ʼe ko te ʼofa. Neʼe ʼui fēnei e Sesu ki tana ʼu tisipulo: “ ʼAki te meʼa ʼaia, ʼe ʼiloʼi ai anai e te hahaʼi fuli ko koutou ko taku ʼu tisipulo, mo kapau ʼe kotou femaʼuʼaki te ʼofa.” (Soa. 13:35) ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ia te ʼofa ʼaia? ʼE kole mai ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua ke tou fekātakiʼaki “ ʼi te ʼofa,” ke tou “liliu ʼo feagaleleiʼaki, fonu ʼi te manavaʼofa, ʼo [tou] fefakamolemoleʼaki,” pea mo tou tali kāiga. (Efe. 4:2, 32; Hep. 13:1, 2) Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼI te ʼofa fakatautēhina, ke kotou feʼofamamahiʼaki.”—Loma 12:10.
15. He koʼē ʼe maʼuhiga kiā tātou fuli ke tou ʼofa, pea tāfito ia te ʼu taupau Fakakilisitiano?
15 Kanapau lā neʼe aga fefeka pe neʼe agakovi ia Timoteo ʼi tana ʼu felōgoi ʼaē mo tona ʼu tehina Kilisitiano, kanaʼaua lā neʼe mole feala ke fua lelei tana ʼu gāue ʼi tona ʼuhiga faiako pea mo taupau ʼo te kōkelekāsio. (Lau ia 1 Kolonito 13:1-3.) Pea tahi ʼaē, ko te fakahā ʼaē e Timoteo tona ʼofa moʼoni ki tona ʼu tehina, ʼaki hana fai he ʼu tali kāiga pea mo he ʼu gāue lelei maʼa nātou, ʼe mahino ia neʼe hā lelei ai tana hikihiki ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. Koia ʼi tana faitohi ʼaē kiā Timoteo, neʼe tuha ke talanoa tāfito ia te ʼapositolo ko Paulo ki te ʼofa ohagē ko he kalitātē neʼe tonu kiā Timoteo ke ina tuku ia he faʼifaʼitaki lelei.
16. He koʼē neʼe tonu ke fakahā e Timoteo ia he tui ʼe mālohi?
16 Lolotoga tana nofo ʼi Efesi, neʼe ʼahiʼahiʼi ia te tui ʼa Timoteo. Ko ʼihi neʼe natou fakamafola ia te ʼu akonaki neʼe mole ʼalutahi mo te moʼoni Fakakilisitiano. Neʼe fakamafola e ʼihi ia “he ʼu fakamatala loi” peʼe natou kumi ia he ʼu manatu neʼe mole hona ʼaoga ki te kōkelekāsio ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Lau ia 1 Timoteo 1:3, 4.) Neʼe ʼui e Paulo ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaia, ʼe natou ‘fiatuʼu, mole natou mahino ki he meʼa, pea ʼe natou māhahaki ʼi tonatou ʼatamai ʼo ʼuhiga mo he ʼu fai palalau pea mo he ʼu fihi ki he ʼu kupuʼi palalau.’ (1 Tim. 6:3, 4) Neʼe tonu koa kiā Timoteo ke ina fia ʼiloʼi ia te ʼu manatu hala ʼaia ʼaē neʼe hū ki te kōkelekāsio? Kailoa, he neʼe fakalotomālohiʼi e Paulo ia Timoteo ke ina “tauʼi te tau matalelei ʼo te tui” pea mo lītuʼa “ki te ʼu akonaki noa ʼaē ʼe natou moamoagaʼi te meʼa ʼaē ʼe māʼoniʼoni, pea mo te ʼu fakafeagai ʼo te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi hala ‘ko te ʼatamai mālama.’ ” (1 Tim. 6:12, 20, 21) ʼE mahino papau ia, neʼe mulimuli ia Timoteo ki te tokoni fakapotopoto ʼaē ʼa Paulo.—1 Ko. 10:12.
17. ʼE lava ʼahiʼahiʼi feafeaʼi tatatou tui iā ʼaho nei?
17 Pea neʼe ʼui kiā Timoteo ʼi “te ʼu temi fakamuli, ʼe liʼaki anai e ʼihi tanatou tui, ʼo natou fakalogo ki he ʼu folafola kākā mai te ʼu laumālie pea mo te ʼu akonaki ʼa te kau temonio.” (1 Tim. 4:1) Ohagē ko Timoteo, ko tātou fuli ʼi te kōkelekāsio, ʼo kau kiai mo nātou ʼaē ʼe ʼi ai tonatou ʼu maʼua, ʼe tonu ke tou fakahā ia he tui ʼe mālohi. Kapau ʼe tou fakatotonu takitokotahi ke tou fakafeagai mālohi ki te ʼapositasia, pea ʼe tou fakahā ai ia tatatou hikihiki ʼaē ki muʼa pea mo tou tuku ia he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te tui.
Kotou Faiga Ke ʼIloga Takotou Hikihiki Ki Muʼa
18, 19. (a) ʼE lava ʼiloga feafeaʼi ki te hahaʼi fuli takotou hikihiki ki muʼa? (b) Koteā ʼaē kā tou vakaʼi anai ʼi te ʼalatike kā hoa mai?
18 ʼE mahino ia, ko te hikihiki ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼa he Kilisitiano moʼoni, ʼe mole fakaʼuhiga ia ki tona ʼaluʼaga fakasino, peʼe ki tona ʼu fealagia, peʼe ki he tuʼulaga. Pea ʼe lagi mole ʼiloga te faʼahi ʼaia ʼi te ʼu taʼu ʼaē kua tou tauhi ai ʼi te kōkelekāsio. Kae ko te hikihiki moʼoni ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe ʼiloga ia ʼi tatatou fakalogo ʼaē kiā Sehova, ʼi tatatou ʼu manatu, mo tatatou ʼu palalau, pea mo tatatou aga. (Loma 16:19) ʼE tonu ke tou muliʼi ia te fakatotonu ʼaē ke tou feʼofaniʼaki pea mo maʼu ia he tui ʼe mālohi. ʼEī, tou metitāsioʼi ia te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Paulo kiā Timoteo pea mo nofo kātoa ai, ke ʼiloga ai ki te hahaʼi fuli tatatou hikihiki ki muʼa.
19 Ko te tahi kalitātē ʼe ʼiloga ai tatatou hikihiki ki muʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tatatou fotufotuʼa Kilisitiano, ʼe ko te fiafia, ʼaē ko he koga ʼo te fua ʼo te laumālie māʼoniʼoni ʼo te ʼAtua. (Kal. 5:22, 23) ʼE tou vakaʼi anai ʼi te ʼalatike ʼaē kā hoa mai peʼe feafeaʼi hatatou maʼu pea mo taupau tatatou fiafia ʼi te ʼu temi faigataʼa.
ʼE Kotou Tali Feafeaʼi Anai?
• Koteā ʼaē ʼe lava ʼiloʼi e ʼihi ʼo ʼuhiga mo tātou ʼaki tatatou ʼu palalau?
• ʼE ʼiloga feafeaʼi tatatou hikihiki ki muʼa ʼi te ʼu aga ʼaē ʼe tou fai pea mo tatatou agamaʼa?
• He koʼē ʼe tonu ki te kau Kilisitiano ke natou tuku ia he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼofa pea mo te tui?
[Paki ʼo te pasina 11]
Neʼe fakahā e te tūpulaga ko Timoteo tana kua fotufotuʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie
[Paki ʼo te pasina 13]
ʼE ʼiloga koa ki te hahaʼi fuli takotou hikihiki ki muʼa?