Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w93 15/10 p. 8-11
  • Te Ako Loaloaga ʼo Te Loto Fakatokatoka

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Ako Loaloaga ʼo Te Loto Fakatokatoka
  • Te Tule Leʼo—1993
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko te agapoto ʼo te ako ʼo te loto fakatokatoka
  • Ki te tokolahi, ko he faigataʼaʼia foʼou
  • Ko te ako mai ia ʼihi
  • Tou tauʼi te tau matalelei
  • Tou ako te loto fakatokatoka ia faʼahi fuli
  • ʼE Kotou Fia Atalitali Koa Mo He Kataki Fualoa?
    Te Tule Leʼo—2017
  • Te Nofo Selipatea ʼi Te Temi ʼe Faigataʼa ʼi Te Faʼahi Faka Ekonomike
    Te Tule Leʼo—1995
  • ʼE Ke Kataki Anai Koa ʼo Talitali Kia Sehova?
    Ko Te Tule Leʼo ʼe Ina Kalagaʼi Te PuleʼAga ʼo Sehova (Ako)—2021
Te Tule Leʼo—1993
w93 15/10 p. 8-11

Te Ako Loaloaga ʼo Te Loto Fakatokatoka

KO TE fakatalitali ʼaki te loto fakatokatoka ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou loloto kiai e lagi kau ʼi te ʼu ako ʼaē ʼe tonu ia tatou tagata ke tou tali. Ko te tamaliki liliki ʼi tanatou agaaga, ʼe mole ia nātou te loto fakatokatoka. Ko he meʼa pe ʼe nātou tokagaʼi, ʼe nātou loto kiai pea ʼi te moʼi temi pe ʼaia ke ʼavage! Kae lagi kua koutou ʼiloʼi pe, ʼe mole koutou maʼu te meʼa fuli ʼe koutou loloto kiai. Māʼia mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou holi kiai pea ʼe ʼaoga mo tatou, ʼe tonu ke tou fakatalitali ki te lakaga tonu moʼo fakafimālieʼi te ʼu holi ʼaia. Tokolahi ʼe nātou ako te meʼa ʼaia; ko ʼihi, ʼe mole pe nātou lavaʼi.

Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia maʼu te tapuakina fakaʼatua ʼe ʼi ai tanatou ʼu tupuʼaga makehe ke nātou ako te loto fakatokatoka. Ko Selemia, ko te kaugana ʼa Sehova ʼi muʼa ʼo te haʼu ʼo Sesu, neʼe ina faka maʼuhiga te faʼahi ʼaia ʼo fēnei: “ ʼE lelei hatatou fakatalitali, fakalogologo, ki te fakamaʼuli ʼo Sehova.” Ki muli age neʼe ʼui fēnei e te tisipulo ko Sake: “Koutou faʼa kātaki foki, ʼu tēhina, ʼo aʼu ki te ʼafio ʼo te ʼAliki.” — Tagilāulau 3:26; Sake 5:7.

ʼE ʼi ai te lakaga totonu ʼa Sehova moʼo fakahoko te ʼu fakatuʼutuʼu faka tohi-tapu. Kapau ʼe mole feala hatatou fakatalitali ʼo aʼu ki tona temi totonu moʼo fai ʼo he ʼu faʼahiga meʼa, ʼe mole tou fīmālie anai pea ʼe tou meo anai, ʼe puli ai anai tatatou fiafia. Ko he kaugana ʼa Sehova ʼe hāla mo te fiafia, ʼe liliu anai ʼo vaivai ʼi te faʼahi fakalaumālie, ohage pe ko tana ʼui e Nehemia ki te hahaʼi ʼo tona fenua: “Ko te fiafia ʼo te ʼALIKI ʼe liliu anai ko tokotou tule mālohi.” — Nehemia 8:10, The New English Bible.

Ko te agapoto ʼo te ako ʼo te loto fakatokatoka

ʼE ko he holi māhani ki he kau tūpulaga hanatou fia ʼohoana peʼe ki he ʼu taumatuʼa mole maʼu fānau he fia maʼu hanatou ʼu tamaliki. Tahi ʼaē meʼa, ʼe mole kovi he fia fakafimālieʼi ʼo he ʼu holi ki he ʼu koloā. Kae, ʼuhi ko te tui ʼaē kua vave pe te fakaʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī pea mo te tui ʼaē ʼi te tuʼu foʼou ka haʼu ‘ ʼe folahi anai [e te ʼAtua] tona nima pea ʼe ina fafaga anai te loto ʼo te meʼa maʼuli fuli pe’, tokolahi te kau kilisitiano neʼe nātou fakatotonu ke nātou fakatalitali ki te fakahoko ʼo ʼihi ʼu holi ʼo nātou ʼi he lakaga ʼe matatonu age. — Pesalemo 145:16.

Kae ko te hahaʼi, ʼaē ʼe mole nātou maʼu te ʼamanaki faka kilisitiano moʼoni ʼaia, ʼe mole sio nātou ki he ʼaoga ʼo te fakatalitali fualoa feiā. ʼI tanatou mole tui ʼaē kia Sehova, ʼaē ʼe haʼu mai ai “te meʼa ʼofa matalelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli”, ʼe faigataʼa kia nātou te tui ʼaē, ʼe ko he agapoto te tuku ʼo te ʼu meʼa ki he ʼapogipogi ʼe fakaʼapē. ʼE nātou maʼuʼuli ohage ko te tākuga ʼaenī: “Tou kakai pea mo tou ʼiʼinu, he ko ʼapogipogi ʼe tou mamate anai.” — Sake 1:17; 1 Kolonito 15:32; Isaia 22:13.

ʼI te ʼu fenua ʼaē kua laga, ko te ʼu fakahāhāʼaga koloā ʼe nātou tuputupu ʼaki te faiga ʼaē ke mole hāla ki he fakafimālie ʼi te moʼi temi pe ʼaia. ʼE nātou fakaloto mālohiʼi te hahaʼi ke nātou fakapelepeleʼi ia nātou totonu pe. Ko te gaohi koloā ʼe ina fia faka tui mai kia tatou ko te koloā ʼo te temi nei ʼe ko he ʼu meʼa ʼe ʼaoga ʼaupito. ʼE ʼui fēnei, ʼe ʼi ai koa he tupuʼaga ʼo te mole maʼu te ʼu meʼa ʼaia, tāfito la mo kapau ko te ʼu kate fai keleti pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ko te “toʼo nei — totogi ʼi he temi ki ʼamuli” ʼe nātou faka fealagia te maʼu ʼo te meʼa fuli pea ʼi te moʼi temi pe ʼaia? ʼO mole gata ʼaki, ko te ʼu lea māhani ʼe nātou ʼui fēnei: ‘ ʼE tau mo koutou te meʼa ʼe lelei age; koutou agalelei mo koutou! Koutou manatuʼi, peʼe koutou fakafiafia ʼi te temi nei, peʼe mole feala ke koutou fakafiafia ʼi he temi!’

Lolotoga te temi ʼaia, ko te hahaʼi ʼe lauʼi hogofulu miliona ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe lolotoga laga, ko te meʼa kai pe ʼaē ʼe nātou maʼu moʼo nātou maʼuʼuli — peʼe siʼisiʼi pe la ia. ʼE ʼi ai koa la he tahi age meʼa ʼe feala ke ina fakaʼiloga lelei te heʼe haohaoa pea mo te heʼe faitotonu ʼo te ʼu tuʼu faka politike pea mo faka ekonomike?

Ko te agapoto ʼo te ako te loto fakatokatoka, ʼe ʼiloga ʼi te toko miliona hahaʼi neʼe mole nātou tali te fakatalitali — neʼe mole nātou sisio ki te ʼaoga ʼo te fakatalitali — neʼe nātou maʼumaʼua ʼaupito ʼi tanatou fakafimālieʼi te ʼu holi fakavilivili. Ko te ʼu ʼaluʼaga fakafokifā, ohage ko te mahaki peʼe ko te mavae ʼi te gāue, ʼe feala pe ke liliu ko he malaʼia. ʼE fēnei te fakamahino e te nusipepa Siamani (Frankfurter Allgemeine Zeitung) te tupuʼaga ʼo te maʼu te tahi miliona hahaʼi ʼe mole ʼi ai honatou nofoʼaga: “ ʼI te agamāhani, ʼi muʼa ʼo te mole kei maʼu ʼo he nofoʼaga, neʼe fakamavae ʼi te gāue peʼe ko te lahi ʼo te ʼu maʼua.”

ʼI te mole fealagia ʼaē ke nātou huʼi tonatou ʼu maʼua, tokolahi te hahaʼi feiā ʼe nātou mamahi ʼi te puli ʼo tonatou ʼu ʼapi pea mo ʼanatou ʼu koloā. Ko te meʼa ʼe tau hoko kia nātou fuli, ko te hoha ʼaē ʼe tuputupu ʼe fakatupu ʼaki te faigataʼaʼia faka famili. Ko te ʼu ʼohoana ʼaē mole mālohi ʼe kamata tahi ʼalu. Ko te ʼu temi ʼo te lotovaivai pea mo ʼihi mahaki ʼe nātou liliu ko he meʼa māhani. Ki he kau kilisitiano, ʼe feala ke tuʼutāmakiʼia tonatou maʼuli fakalaumālie ʼo taki ʼaia ke nātou fai he ʼu manatu hāla pea mo he aga ʼe mole tau. Ko te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fia fai kia meʼa fuli kae mole fakakaukau ʼi te kamataʼaga mai, ʼe fakaʼosi age, kua teitei pe ke mole kei ʼi ai hanatou meʼa.

Ki te tokolahi, ko he faigataʼaʼia foʼou

Neʼe fakamahinohino e Sesu te maʼua ʼaē ke tou nonofo tokaga naʼa “hū pea mo taʼomia te folafola e te ʼu hoha ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī pea mo te mālohi fakakākā ʼo te koloā pea mo te ʼu holi ki te ʼu meʼa ʼaē”. (Maleko 4:19.) ʼE tonu anai ke tou taupau ʼi totatou ʼatamai ʼe mole ʼi ai he tuʼu faka politike ʼe ina molehi te ʼu hoha ʼo maui mālie, ʼo kau ai te ʼu hoha faka ekonomike, ʼaē neʼe palalau kiai ia Sesu.

Ko te politike kominisi ʼaē kua līaki ʼi te temi nei e te ʼu fenua ʼo te potu Hahake ʼo Eulopa, neʼe ina faigaʼi te fakamatatau te ʼu meʼa ʼaki he ekonomi ʼe takitaki e te puleʼaga. ʼI tona kehekehe mo te tuʼu ʼaē ʼe faʼifaʼitaliha ai te ʼu sosiete, ko te tuʼu faka ekonomike ʼaē ʼi te pule kominisi, neʼe nātou foaki ki te hahaʼi ʼo te ʼu fenua ʼaia he fīmālie faka ekonomike, ko he meʼa ia ʼe tau tōtō ʼi te potu ʼo te tuʼu ʼaē ʼe faʼifaʼitaliha ai te ʼu sosiete. Kae, ko te ʼu hoha ʼaē neʼe palalau kiai ia Sesu ʼe haʼu mai te ʼu hoge meʼa kai mo mutuʼi meʼa feiā mo te fakasiʼisiʼi ʼo te ʼāteaina takitokotahi.

ʼI te temi nei, e lahi ʼi te ʼu fenua ʼaia ʼe nātou fakahū te tuʼu ʼe faʼifaʼitaliha ai te ʼu fakatau koloā ʼo nātou fakatō te hahaʼi ʼo te fenua ki te faigataʼaʼia foʼou. ʼE ʼui fēnei e te fakamatala mole heʼeki faʼa fualoa: “Ko te tui fakavale ʼo fakatahiʼi mo te holi ke kaku fakavilivili ki te faʼahiga maʼuli ʼo te potu Hihifo.” Moʼo kaku ki te potu ʼaia, “ko te hahaʼi tokolahi ʼi te Länder (puleʼaga) foʼou ʼi Siamani ʼo te potu Hahake ʼe nātou tau mo te ʼu maʼumaʼua ʼe mole kei feala hanatou mavae mai ai”. ʼE toe hoko atu e te fakamatala: “Hili te misi ʼuluaki ki te ʼāteaina faka ekonomike foʼou, ko te tuʼania pea mo te heʼe ʼamanaki kua mafola nei.” Ko te ʼu hoha ʼe tuʼu maʼu aipe ia, kae ʼaki leva te taki ʼo te tahi faʼahiga politike.

Ko te ʼu ʼāteaina lalahi faka ekonomike pea mo faka politike ʼe nātou avahi te ʼu fealagia foʼou ki he hikihiki faka ekonomike. Koia, tokolahi ʼe feala pe ke nātou fia vakavakaʼi fakalelei te manatu ʼaē ko he fakatuʼu ʼo he matani gāue ʼa nātou totonu peʼe ko he mavae ki he tahi fenua ʼe lelei age te ʼu fealagia ʼo ʼuhiga mo te gāue.

Ko te ʼu tonu ohage ko ʼaenī, ʼe ʼa te tagata takitokotahi pe. ʼE mole kovi ki he kilisitiano hana fia fakahikihiki tana ʼu ʼaluʼaga faka ekonomike. E lagi ʼe uga ia ia e te holi ʼaē ke taupau ki tona famili, ʼi tana mahino ʼaē “ko he tahi ʼe mole tokaga ki te ʼu meʼa ʼa ia, kae tāfito la, te hahaʼi ʼo tona loto fale, ʼe fakafisi ia ki te tui pea ʼe kovi age ia ʼi he tagata ʼe mole tui”. — 1 Timoteo 5:8.

Koia, ʼe mole lelei ʼo he fatufatuʼi ʼo he tonu ʼe fai anai e ʼihi. Kae, ʼe tonu ke manatuʼi e te kau kilisitiano ʼe mole ko he aga poto te faiga ki te fakafimālie faka ekonomike ʼaki te ʼu maʼua mamafa ʼaupito ʼe feala ke nātou kau kiai. ʼE toe kovi pe foki anai he kumi ʼo he fīmālie faka ekonomike ʼi he ʼaluʼaga ʼe tupu ai he meʼa noaʼi ai te ʼu maʼua pea mo te ʼu meʼa fakalaumālie.

Ko te ako mai ia ʼihi

ʼI te hili ʼo te Lua Tau faka malamanei, ko te kau Siamani ʼe lauʼi afe neʼe nātou mavae mai te Eulopa ʼaē ʼe tau ʼo ʼolo ki ʼihi fenua ohage ko Ositalalia pea mo Kanata. ʼO ʼuhiga mo te potu ʼaia, neʼe fealagia ki te tokolahi ke nātou hikihiki tanatou ʼaluʼaga faka ekonomike, kae neʼe mole he tahi ia nātou neʼe feala ke hāo katoa mai te ʼu hoha faka ekonomike ʼaē neʼe talanoa kiai ia Sesu. Ko te maʼu ʼo he puleʼaki ki he ʼu fihifihia faka ekonomike neʼe tau fakatupu ai he tahi ʼu fihifihia foʼou — ko te manatu ki te fenua, ko te lea kehe, ko te fakamāmāhani mo te ʼu meʼa kai foʼou, mo te ʼu agaʼi fenua kehe, ko te faiga ke maʼu he felogoi mo te ʼu kaumeʼa foʼou peʼe ko te ʼu aga kehe.

Ko ʼihi ia nātou ʼaia neʼe mavae mai Siamani neʼe ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE mahino ia, tokolahi ia nātou ʼaia neʼe mole nātou faka fealagia ki te ʼu fihifihia ʼe tupu mai te mavae ʼi te fenua ke fakagata tonatou maʼuli fakalaumālie. Kae neʼe mole ko nātou fuli. Ko ʼihi neʼe nātou tō ki te hele ʼo te mālohi fakakākā ʼo te koloā. Ko tanatou tuputupu faka teokalatike neʼe molemo ʼalutahi mo tonatou ʼaluʼaga lelei faka ekonomike.

ʼE mahino ia ko te meʼa ʼaia ʼe ina fakatā te agapoto ʼo te vakavakaʼi fakalelei totatou ʼaluʼaga ʼi muʼa ʼo te fakahoko ʼo he ʼu tonu neʼe mole fakakaukauʼi. Ko te ʼu holi ki te koloā ʼe nātou fakasiʼisiʼi anai tatatou gāue faka temi ʼaē ke fai he kau tisipulo pea ʼe ko he gāue foki neʼe hinoʼi kiai te kau kilisitiano ke nātou fai. Ko te meʼa ʼaia ʼe moʼoni ʼi he potu pe ʼe tou nonofo ai, koteʼuhi ʼe mole he fenua ko ʼona hahaʼi ʼe nātou ʼāteaina mai te ʼu hoha faka ekonomike.

Tou tauʼi te tau matalelei

Neʼe fēnei te tokoni ʼa Paulo kia Timoteo: “Haga kumi te faitotonu, te aga faka lotu, te tui, te ʼofa, te faʼa kātaki, te agamālū. Tau, te tau matalelei ʼo te tui moʼoni, fā fakalelei ki te maʼuli heʼegata, ʼaē neʼe pāui koe kiai.” Neʼe ina ʼui fēnei ki te kau kilisitiano ʼo Kolonito: “Koutou mālolohi, lototoʼa, koutou faʼa gāue ʼi te gāue ʼa te ʼAliki.” — 1 Timoteo 6:11, 12; 1 Kolonito 15:58.

Ko te muliʼi ʼo te tokoni lelei ʼaia ʼe ko tona faʼahiga fai pe ʼaia ke maui mālie te tauʼi ʼo te holi ki te koloā, pea e lahi te gāue ʼa te kilisitiano ke ina fai! ʼI ʼihi fenua ʼe mole lahi ai te kau fai faka mafola, ʼe faka tuʼakoi te hahaʼi ʼe nātou ʼomai ki te moʼoni. Neʼe fakakikite tonu e Sesu: “ ʼIo ko te taʼu kai e lahi, kae tokosiʼi te kaugāue.” — Mateo 9:37.

ʼI tanatou mole faka fealagia ʼaē ki te ʼu hoha faka ekonomike ke ʼaumai ia nātou ki te fakagata ʼo te gāue fakalaumālie, ʼe fakaʼaogaʼi lelei e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te ʼaluʼaga ki te ʼu fealagia ʼaē ʼe fai māhani. Ka nātou mole gāue ʼi he temi, tokolahi ia nātou ʼe nātou hikihiki tanatou gāue faka mafola. Ko tanatou selevisi, fakatahiʼi mo tanatou hikihiki ʼo tanatou fakavikiviki kia Sehova, ʼe foaki kia nātou te fiafia ʼaoga moʼo tauʼi tanatou ʼu fihifihia faka ekonomike.

ʼE faka takimuʼa e te kau Fakamoʼoni ʼaia te gāue faka mafola pea nātou faka tuʼulaga lua leva te ʼu faigataʼaʼia faka ekonomike, ko te meʼa ʼaia ʼe fakamoʼoni ai e te ʼu tēhina ʼi te malamanei ko nātou ʼe nātou tuku tanatou falala katoa kia Sehova ʼo ʼuhiga mo te taupau ʼo nātou. Koʼeni tana fakapapau: “Ke koutou haga kumi muʼa te puleʼaga pea mo Tona faitotonu, pea ʼe toe foaki [atu] anai mo te ʼu meʼa fuli ʼaia kia koutou.” — Mateo 6:33.

Talu mai te toe fakatuʼu ʼo te tauhi moʼoni ʼi te 1919, neʼe mole tuku e Sehova ke tuʼania tana hahaʼi. Neʼe ina puipui ia nātou ʼi te ʼu fakataga kovi pea ʼi ʼihi koga meʼa neʼe ina puipui nātou ʼi te gāue ʼaē neʼe fai fakafūfū lolotoga te ʼu taʼu ʼe lauʼi hogofulu. ʼE fakapapau e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ko te meʼa ʼaē neʼe mole lava fakahoko e te Tevolo ʼi te fakataga, ʼe mole ina fakahoko anai ʼaki te hele kākā ʼaē ko te holi ki te ʼu koloā!

Tou ako te loto fakatokatoka ia faʼahi fuli

Ko te ʼu Fale lalahi ʼo te Puleʼaga, ko te atu ʼu meʼa ohage ko te ʼu mikolo ʼe totogi kovi, pea mo te ʼu nofoʼaga matalelei ʼo te Petele ʼe nātou faka kolōlia ki te ʼAtua pea mo nātou foaki he fakamoʼoni fakalogologo ko Sehova ʼe ina tapuakina tana hahaʼi. Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te ʼu fenua ʼaē neʼe fualoa te tapuʼi ʼo te gāue ʼe feala pe ke nātou logoʼi ʼo ʼuhiga mo te potu ʼaia, e lahi te meʼa ʼe tonu ke nātou fai ke nātou matatau mo te ʼu fenua ʼaē. Kae ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga ko tanatou haga fai he ʼu tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ko te ʼu fakaʼiloga fakahāhā ʼo te tapuakina ʼo te ʼAtua ʼi te faʼahi ʼo te ʼu koloā ʼe hoko anai ʼi te lakaga kua fakatuʼutuʼu kiai.

Ko te kau kaugana ʼa Sehova ʼe ʼaoga ke nātou tokakaga, ʼi te ʼu faiga ki te ʼu meʼa ʼa nātou, naʼa nātou logoʼi ʼe mole feʼauga te ʼu koloā ʼe nātou maʼu. Ko te fakaʼamu ʼaē ki he fīmālie mai te ʼu kehekehe faka ekonomike pea mo faka sosiale ʼe ko he meʼa ia ʼe mahino, kae ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe mole nātou faka ʼuhiga ko te kau kaugana fuli ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe nātou fakaʼamu ki he fīmālie. Ko te kivi ʼe fakaʼamu ke toe sio, ko ia ʼaē ʼe mahaki hoholo ʼe fakaʼamu ke maʼuli haohaoa, ko ia ʼaē ʼe lotomamahi ʼe fakaʼamu ki he ka haʼu matalelei, pea ko nātou kua mamate ʼonatou ʼu kāiga ʼe nātou fakaʼamu ke toe fakatuʼuake te ʼu hahaʼi neʼe nātou ʼoʼofa ai.

ʼUhi ko te ʼu faʼahiga maʼuli, ʼe maʼua ki te kilisitiano fuli ke fakatalitali ke pulihi e te mālama foʼou ʼa Sehova te ʼu faigataʼaʼia. Koia, ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe tonu ke ina ʼeke tatou ke fai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘Kapau ʼe ʼi ai haku meʼa kai mo ni ʼu mutuʼi meʼa, ʼe ʼau fakafeauga aipe koa pea mo ʼau loto lelei ke ʼau fakatalitali ki te hāofaki ʼo te ʼu faigataʼaʼia faka ekonomike?’ — 1 Timoteo 6:8.

Ko te kau kilisitiano ʼaē ʼe nātou falala katoa kia Sehova, ʼe feala ke nātou ʼiloʼi papau mo kapau ʼe nātou loto lelei ke nātou fakatalitali, ko tanatou ʼu holi fuli feiā mo te ʼu meʼa ʼe ʼaoga kia nātou kua vave fakafimālieʼi pe anai. ʼE mole anai he tahi ʼe fakatalitali noa. ʼE tou toe lau te meʼa neʼe ʼui e Paulo: “Koutou mālolohi, lototoʼa, koutou faʼa gāue ʼi te gāue ʼa te ʼAliki, ʼo manatuʼi ʼe mole ʼalunoa takotou gāue ki te ʼAliki.” — 1 Kolonito 15:58.

Koia, ʼe tonu koa ke liliu te ako ʼo te loto fakatokatoka ko he faigataʼaʼia lahi ʼaupito?

[Paki ʼo te pasina 10]

Ko te ako ʼo te loto fakatokatoka ʼe feala ke ina hāofaki tokotou maʼuli.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae