Logope La ʼe Tou Efu, Tou Haʼele Ki Muʼa!
“Heʼe ko ia, ʼe ina ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē neʼe faʼu ʼaki ia tatou, ʼe ina manatuʼi ko tatou ʼe tou efu.”—Pesalemo 103:14.
1. ʼE tonu koa te Tohi-Tapu ʼi te faʼahi faka scientifique ʼi tana ʼui ʼaē ko te tagata neʼe faʼu ʼaki te efu? Koutou fakamahinohino.
ʼI TE ʼaluʼaga ʼo te faʼufaʼu ʼo te tagata, ko tatou ʼe tou efu. “Ko Sehova ʼAtua neʼe ina faʼu te tagata ʼaki te efu ʼo te kele pea neʼe ina pupuhi ki tona ihu te mānava ʼo te maʼuli, pea neʼe liliu ai te tagata ko te nefesi maʼuli.” (Senesi 2:7) Ko te fakamatala faigafua ʼaia ʼo te fakatupu ʼo te tagata ʼe ʼalutahi mo te ako faka scientifique. Ko te ʼu meʼa e 90 tupu ʼaē ʼe nātou faʼufaʼu te sino ʼo te tagata ʼe maʼu ʼi te “efu ʼo te kele.” Neʼe ʼui e te tagata poto, ko te sino ʼo te tagata ʼe faʼufaʼu ʼaki te 65 ki te teau ʼo te oxygène, ʼaki te 18 ki te teau ʼo te carbone, ʼaki te 10 ki te teau ʼo te hydrogène, ʼaki te 3 ki te teau ʼo te azote, ʼaki te 1,5 ki te teau ʼo te calcium, pea ʼaki te 1 ki te teau ʼo te phosphore, pea mo te tahi age ʼu meʼa. Ko te fia ʼiloʼi peʼe ko te ʼu fakafuafua ʼaia ʼe totonu, ʼe mole hona ia ʼuhiga. Ko te meʼa tāfito ke ʼiloʼi: “ ʼE tou efu”!
2. Koteā te meʼa ʼe koutou logoʼi ʼi tokotou loto ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga fakatupu ʼaē ʼo te tagata e te ʼAtua, pea koteā tona tupuʼaga?
2 Ko ai he tahi kehe age ia Sehova ʼe feala ke ina fakatupu he ʼu meʼa maʼuli faigataʼa ʼaki pe te efu? Ko te ʼu gāue ʼa te ʼAtua ʼe haohaoa pea ʼe mole ʼi ai hona mele, koia ko tana puleʼaki ʼaē ke ina faʼu feiā te tagata ʼe mole he fakafihi kiai. ʼIo, ʼaki te ʼiloʼi ʼaē neʼe feala ki te Tupuʼaga Lahi ke ina fakatupu te tagata ʼi hona ʼaluʼaga fakamanavahe pea mo taulekaleka ʼaki pe te efu, ʼe ko he faʼahi ʼe faka ʼuhiga kia tatou ke tou fakamoʼoni ki Tona mālohi heʼegata, Tona faiva pea mo Tona poto.—Teutalonome 32:4, Traduction du monde nouveau, tā fakapilitānia, nota ʼi te lalo pasina; Pesalemo 139:14.
Te Fetogi ʼo Te ʼu ʼAluʼaga
3, 4. (a) ʼI te fakatupu ʼaē e te ʼAtua te tagata ʼaki te efu, koteā ʼaē neʼe mole ina loto kiai? (b) Neʼe koteā ʼaē neʼe talanoa kiai Tavite ia Pesalemo 103:14, pea ʼe tokoni feafeaʼi kia tatou te ʼu vaega ki muʼa pea ki muli mai ʼo te kapite ʼaia ʼo ʼuhiga mo tatatou tali?
3 Ko te ʼu meʼa maʼuli ʼaē neʼe fakatupu ʼaki te efu ʼe ʼi ai tonatou ʼu tuʼakoi. Kae neʼe mole loto te ʼAtua ke liliu te ʼu tuʼakoi ʼaia ʼo faigataʼa peʼe mo taʼomia nātou. Ko te ʼu tuʼakoi ʼaia neʼe mole tonu ke fakatupu lotovaivai ki te tagata peʼe moʼo fakamamahiʼi ia ia. Kae, ko te ʼu palalau ʼa Tavite ʼi te ʼu vaega ki muʼa pea ki muli mai ʼo te Pesalemo 103:14, ʼe ʼiloga mai ko te ʼu tuʼakoi ʼaē ʼe tāu mo te tagata ʼe feala ke nātou fakatupu lotovaivai pea mo fakamamahiʼi ia ia. Koteā te tupuʼaga? ʼI te temi ʼaē neʼe talagataʼa ai ia Atama pea mo Eva, neʼe nā lagaʼi ai te ʼaluʼaga foʼou ki tonā ʼu fānau ki muli age. Koia ko totatou ʼuhiga efu ʼe feala ke ʼi ai hona faka ʼuhiga foʼou.a
4 Neʼe mole palalau Tavite ia ki te ʼu tuʼakoi ʼo te natula ʼo te tagata ʼaē neʼe feala pe ki he tagata efu haohaoa ke ina maʼu, kae neʼe palalau ia ki te ʼu vaivaiʼaga ʼo te tagata ʼaē ʼe tupu mai tona ʼuhiga agahala. Ka na ʼaua la neʼe mole feala ke ina ʼui te manatu ʼaenī ʼo ʼuhiga mo Sehova: “Ia ia ʼaē ʼe ina fakamolemole tau ʼu agahala fuli, ʼaē ʼe ina fakamālōlō tou ʼu mahaki fuape, ʼaē ʼe ina toʼo mai totatou maʼuli mai te luo, [ia ia] ʼaē neʼe mole ina fai kia tatou he aga ʼo ʼuhiga mo tatatou ʼuhiga agahala; pea neʼe mole ina tuku mai kia tatou te meʼa ʼaē ʼe tāu mo tatou ʼo mulimuli ki ʼatatou ʼu hala.” (Pesalemo 103:2-4‚ 10) Ka na pau la neʼe agatonu tuʼumaʼu te ʼuluaki taumatuʼa, logope la tonā efu, neʼe mole nā hēhē anai peʼe mo agahala, ʼaē ko he faʼahi neʼe ʼaoga leva kiai te fakamolemole; pea neʼe mole tāu anai mo nāua he ʼu mahaki ʼaē neʼe ʼaoga leva kiai he fakamālōlō. Pea meʼa maʼuhiga foki, neʼe mole nā hifo anai ki te luo ʼo te mate ʼaē neʼe feala pe ke toe toʼo mai ai ʼaki pe te toe fakatuʼuake.
5. He koʼe ʼe mole faigataʼa kia tatou ia te mahino ki te ʼu palalau ʼa Tavite?
5 ʼI totatou ʼuhiga heʼe haohaoa, neʼe kua hoko pe kia tatou te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe talanoa kiai ia Tavite. ʼE hā ʼi te temi fuli pe totatou ʼu tuʼakoi ʼuhi ko te heʼe haohaoa. ʼE tou lotomamahi mo kapau ʼi ʼihi temi ko te ʼu tuʼakoi ʼaia ʼe nātou fakatupu kovi ki tatatou ʼu felogoi mo Sehova peʼe ko ʼotatou ʼu tēhina Kilisitiano. ʼE tou fakahemala ʼi te haga ʼaē ʼo totatou ʼuhiga heʼe haohaoa pea mo te fakahala ʼo te mālama ʼa Satana ʼo fakatupu kia tatou he ʼu temi fakaloto mamahi. ʼI te kua ōvi mai ʼo te pulihi ʼo te pule ʼa Satana, ko tona mālama ʼe ʼāsili age ʼosi tana fakahalaʼi te hahaʼi fuli kae tāfito te kau Kilisitiano.—Fakahā 12:12.
6. He koʼe koa ʼe feala ke lotovaivai te kau Kilisitiano, pea he koʼe ʼe leleiʼia e Satana te taʼi manatu ʼaia?
6 ʼE hage koa kia koutou kua ʼāsili mata faigataʼa ʼosi ia te mulimuli ʼaē ki te maʼuli faka Kilisitiano? Ko ʼihi Kilisitiano neʼe nātou ʼui, kua hage kia nātou talu tanatou kua ʼi te moʼoni kua hā lelei ʼosi tonatou ʼuhiga agahala. Ko tona pe fakanounou, kua nātou mahino lelei ki tonatou ʼuhiga agahala pea mo tanatou mole lava muliʼi fakalelei ʼaē ʼo te ʼu lao haohaoa ʼa Sehova ohage ko te meʼa neʼe nātou ʼamanaki kiai. ʼI tona fakahagatonu, ʼe ko he ikuʼaga ʼaia ʼo tanatou ʼāsili mālama pea mo leleiʼia ʼaupito te ʼu fakatuʼutuʼu faitotonu ʼa Sehova. ʼE maʼuhiga ke ʼaua naʼa tou faka fealagia ki te taʼi faʼahiga mālama ʼaia ke ina fakaloto vaivaiʼi tatou ʼo tou tō ai leva ki te fakahala ʼa te Tevolo. ʼI te ʼu sēkulō, neʼe faiga tuʼumaʼu pe ia ke ina fakaʼaogaʼi te lotovaivai moʼo fakaneke te ʼu kaugana ʼa Sehova ke nātou līaki te tauhi moʼoni. Kae, ʼaki te ʼofa lahi ʼaē ki te ʼAtua pea mo te “fehiʼa katoa” ki te Tevolo, neʼe tokolahi ia nātou ʼaē neʼe lotomālohi aipe.—Pesalemo 139:21, 22; Tāʼaga Lea 27:11.
7. Ko te ʼu faʼahi fea ʼaē ʼe feala ai ke tou hage ko Sopo?
7 Kae, ko te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe feala ʼi ʼihi temi ke nātou lotovaivai. Ko te mole iku lelei ʼo hatatou ʼu faiga ʼe toe feala pe ke tou lotovaivai ai. Ohage ko he ʼu mamahi fakasino peʼe ko he ʼu tokakovi mo ni ʼotatou ʼu kāiga, kaumeʼa, peʼe kaugā gāue. Ko te tagata agatonu ko Sopo ʼi te lahi fau ʼo tona lotovaivai neʼe ina kole ki te ʼAtua, ʼo fēnei: “Â! Ka na pau la e ke fakanono ʼau ʼi te Seole, ka na pau la e ke fufū ʼau ʼo aʼu ki te maliu kehe ʼo tou hāūhāū, ka na pau la e ke fakatuʼu mai kia ʼau he tuʼakoi pea ke manatuʼi ai ʼau!” Kapau neʼe feala ke hoko he ʼu faigataʼaʼia kia Sopo, “tagata ʼe mole hana lākahala pea ʼe totonu ia, ʼe manavasiʼi ki te ʼAtua pea mo fakatafa mai te kovi,” ʼe mole fakapuna’maʼuli mokā hoko he meʼa feiā kia tatou.—Sopo 1:8, 13-19; 2:7-9, 11-13; 14:13.
8. He koʼe koa ʼe feala ko he fakaʼiloga lelei ia he lotovaivai ʼi he tahi temi?
8 ʼE ko he meʼa fakaloto fīmālie te ʼiloʼi ʼaē ko Sehova ʼe sio ki te ʼu loto pea mole galo ia te ia te ʼu meʼa lelei ʼaē ʼi ʼotatou loto! ʼE mole situʼa anai ia ʼi he temi kia nātou ʼaē ʼe nātou faiga fakamalotoloto ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe ina leleiʼia. ʼIo, ko te lotovaivai ʼi he tahi temi ʼe feala pe ko he fakaʼiloga ʼo he meʼa ʼe lelei, heʼe fakahā ʼaki ai ʼe mole tou lotonoa ʼo ʼuhiga mo tatatou gāue ʼaē kia Sehova. ʼAki te manatu ʼaia, ko ʼaē neʼe heʼeki felāveʼi mo he lotovaivai ʼe mole feala ke mālama ʼi te faʼahi fakalaumālie ki tona ʼu vaivaiʼaga ohage ko ʼihi ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi tonatou ʼu vaivaiʼaga. Koutou manatuʼi: “Ko ʼaē ʼe manatu ʼe tuʼu ke tokaga naʼa tōka.”—1 Kolonito 10:12; 1 Samuele 16:7; 1 Hau 8:39; 1 Fakamatala 28:9.
Neʼe Toe Efu Mo Nātou
9, 10. (a) Ko te tui koa ʼa ai ʼaē ʼe tonu anai ke faʼifaʼitakiʼi e te kau Kilisitiano? (b) Neʼe feafeaʼi te tali ʼa Moisese ki te gāue ʼaē neʼe tuku age?
9 ʼE talanoa te kapite 11 ʼo te tohi ʼo Hepeleo ʼo ʼuhiga mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi muʼa ʼo Kilisito, neʼe ia nātou ʼaia te tui mālohi. Ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō pea mo nātou ʼo te temi nei neʼe ia nātou te tui ʼaia. ʼE lahi ʼaupito te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako mai ia nātou. (Vakaʼi ia Hepeleo 13:7.) Koia ʼaē, ki te kau Kilisitiano ʼe mole koa la ko he faʼifaʼitaki taulekaleka ia Moisese ʼo ʼuhiga mo te tui? Neʼe hinoʼi ia ia ke ina fakahā te ʼu fakamāu ki te pule lahi ʼo tona temi, te Falaone ʼo Esipito. Ia ʼaho nei, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe tonu ke nātou tala te ʼu fakamāu feiā ʼo ʼuhiga mo te lotu hala pea mo te ʼu kautahi ʼaē ʼe nātou fakafeagai ki te Puleʼaga kua fakatuʼu ʼa Kilisito.—Fakahā 16:1-15.
10 ʼE mole ko he meʼa faigafua te fakahoko ʼo te maʼua ʼaia, ko te ʼui ʼaia ʼa Moisese. “Ko ai koa ia ʼau ke ʼau ʼalu kia Falaone, ke ʼau fakahū mai ki tuʼa mai Esipito te ʼu foha ʼo Iselaele?” ko tana fehuʼi ʼaia. ʼE mole fai he valoki ʼo ʼuhiga mo te tali ʼaē neʼe fai e Moisese. Kae neʼe ina toe tuʼania pe foki te aga ʼaē ka fai age anai e tona ʼu kaugā fagona Iselaelite: “Kapau la mole nātou faka tui kia te ʼau pea mole nātou fia fakalogo ki toku leʼo?” Pea fakamahinohino age e Sehova kia te ia peʼe feafeaʼi anai hana fakahā age he fakamoʼoni ʼo tona pule, kae ʼe ʼi ai te tahi faigataʼaʼia ʼo Moisese. Neʼe ina ʼui fēnei: “Fakalelei age Sehova, mole ʼau faiva ʼi te lea, talu mai ʼanāfi peʼe ʼi muʼa atu, talu mai mo te temi ʼaē e ke palalau ai ki tau kaugana, heʼe mamafa toku gutu.”—Ekesote 3:11; 4:1, 10.
11. Ohage ko Moisese, ʼe feafeaʼi anai hatatou tali te ʼu maʼua faka teokalatike, kae koteā ʼaē ʼe feala ke tou falala kiai?
11 ʼI ʼihi lakaga ʼe feala ke tou hage ko Moisese. Logope tatatou ʼiloʼi ʼaē ʼo totatou ʼu maʼua faka teokalatike, ʼe feala pe ke tou feʼekeʼaki peʼe feafeaʼi anai hatatou fakahoko ʼo te ʼu maʼua ʼaia. ‘Ko ai koa ia ʼau ke ʼau fakaōvi ki te hahaʼi, ko ʼihi ʼe tuʼulaga māʼoluga ʼi te faʼahi faka sosiale, ʼi te faʼahi faka ekonomike, peʼe ʼi te faʼahi ʼo te ako, ke ʼau akoʼi nātou ki te ʼu ala ʼo te ʼAtua? Koteā anai te manatu ʼo toku ʼu tēhina fakalaumālie mokā ʼe ʼau tali ʼi te ʼu fono faka Kilisitiano peʼe ko ni ʼu akonaki ʼi te Ako ʼo te Minisitelio Faka Teokalatike? ʼE mole nātou sisio anai koa ki toku ʼu vaivaiʼaga?’ Kae ke tou manatuʼi, ko Sehova neʼe nofo mo Moisese pea neʼe tokoni kia ia ʼo ʼuhiga mo tana gāue ʼaē neʼe hinoʼi ki ai koteʼuhi neʼe tui ia Moisese. (Ekesote 3:12; 4:2-5, 11, 12) Kapau ʼe tou muliʼi te tui ʼa Moisese, ʼe nofo anai Sehova mo tatou pea mo tokoni kia tatou ke tou gāue lelei.
12. Koteā ʼaē ʼe feala ai ki te tui ʼa Tavite ke ina fakaloto mālohiʼi tatou ʼi te temi ʼaē ʼe tou lotovaivai ai ʼuhi ko tatatou ʼu agahala peʼe ko tatatou ʼu kovi?
12 Ko he tahi ʼe ina logoʼi ʼe lotomamahi peʼe lotovaivai ʼuhi ko te ʼu agahala peʼe ko te ʼu kovi, ʼe feala pe ke ina manatuʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa Tavite: “ ʼE ʼau ʼiloʼi taku ʼu talagataʼa, pea ko taku agahala ʼe nofo tuʼumaʼu ʼi ʼoku muʼa.” ʼI tana tagi ʼaē kia Sehova, neʼe toe ʼui fēnei e Tavite: “Fakaū tou fofoga ʼi muʼa ʼo ʼaku ʼu agahala, pea ke ke molehi taku ʼu hala fuli.” Kae neʼe mole ina faka fealagia pe la ʼi he lakaga ke ʼaua naʼa toʼo ia ia tana holi ʼaē ke kaugana kia Sehova. “ ʼAua naʼa ke līaki ʼau ʼi ʼou muʼa; pea ko tou laumālie maʼoniʼoni ʼaua naʼa ke toʼo ia te ʼau.” Neʼe ʼiloga ko Tavite neʼe “efu,” kae ko Sehova neʼe mole situʼa kia te ia, koteʼuhi neʼe tui ia Tavite ki tana fakapapau ʼaē ʼe mole fehiʼa ia kia ia ʼaē ʼe “loto lavea mo taʼomia.”—Pesalemo 38:1-9; 51:3, 9, 11, 17.
13, 14. (a) He koʼe koa ʼe mole tonu anai ke tou liliu ko he kau tisipulo ʼa te tagata? (b) Koteā ʼaē ʼe hā ʼaki mai ʼi te ʼu faʼifaʼitaki ʼa Paulo pea mo Petelo, mo nāua pe foki neʼe nā efu?
13 Kae, ʼe tou fakatokagaʼi anai logope la ʼaē ʼe tonu ke tou faka ʼuhiga te “toe ʼao ʼo te kau fakamoʼoni” ʼaia ohage ko he fakaloto mālohi kia tatou ke tou “faʼa kātaki ʼo feleleʼi ʼi te lele ʼaē neʼe fakaʼui mai kia tatou,” ʼe mole ʼui mai ʼi henī ke tou liliu ko ni ʼanatou ʼu tisipulo. ʼE fakaloto mālohiʼi tatou ke tou muliʼi te ʼu ala ʼa “Sesu, te Meʼa Gāue tāfito ʼo tatatou tui ʼaē ʼe ina taki ki te maʼuli haohaoa,” kae mole ko te ʼu ala ʼa ni ʼu tagata agahala—māʼiape la mo te ʼu ala ʼa te kau ʼapositolo agatonu ʼo te ʼuluaki sēkulō.—Hepeleo 12:1, 2; 1 Petelo 2:21.
14 Ko te ʼu ʼapositolo ko Paulo pea mo Petelo, ʼaē neʼe ko he ʼu pou ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano, neʼe nā tūkia ʼi te tahi temi. Neʼe tohi e Paulo fēnei: “Ko te meʼa lelei ʼaē ʼe ʼau fakaʼamu kiai ʼe mole ʼau fai ʼau, kae ko te meʼa kovi ʼaē ʼe mole ʼau fakaʼamu kiai, koʼena te meʼa ʼaē ʼe ʼau fai. . . . Tagata malaʼia ʼaē ko ʼau!” (Loma 7:19, 24) Pea kia Petelo, ʼi te temi neʼe mālohi ai tana falala neʼe ina ʼui fēnei kia Sesu: “Kapau ko nātou fuli ʼaē ʼe nātou tūkia ʼo ʼuhiga mo koe, ko ʼau ia ʼe mole ʼau tūkia anai ʼau!” ʼI te ʼui age ʼaē e Sesu kia Petelo ʼe fakafisi tuʼa tolu anai ia kia te Ia, neʼe tali fakahagatonu age Petelo ki tona Pule, ʼo fēnei: “Tatau aipe, peʼe tonu ke ʼau mate mo koe, kailoa, ʼe mole ʼau fakafisi anai kia te koe.” Kae neʼe fakafisi ia kia Sesu, ko he hala neʼe fakahemala lahi kiai pea mo tagi mamahi. ʼIo, ko Paulo pea mo Petelo neʼe ko te ʼu efu.—Mateo 26:33-35.
15. Logope la totatou ʼuhiga efu, koteā te meʼa ʼaē ʼe ina fakaloto mālohiʼi ai tatou ke tou haʼele ki muʼa?
15 Kae logope la tonatou ʼu vaivaiʼaga, ko Moisese, Tavite, Paulo, Petelo, pea mo ʼihi ohage ko nātou neʼe nātou mālo. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi neʼe nātou tui mālohi kia Sehova, pea mo falala katoa kia te ia, pea mo nātou pipiki maʼu kia te ia logope la te mole iku fuli ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai. Neʼe nātou falala ʼe ina tuku age kia nātou “te mālohi ʼaē ʼe fakalaka ʼi te mālohi māhani.” Pea neʼe mole ina tuku ʼi he lakaga ia nātou ke nātou tō ʼo mole kei feala hanatou toe tutuʼu ake. Kapau ʼe tou taupau maʼu te tui, ʼe feala ke tou ʼiloʼi papau mokā fakamāu tatou, ʼe ʼalutahi anai mo te ʼu palalau ʼaenī: “ ʼE mole heʼe agatonu te ʼAtua ʼo galoʼi takotou gāue mo te ʼofa ʼaē neʼe koutou fakahā ʼo ʼuhiga mo tona huafa.” ʼE ko he meʼa fakaloto mālohi ʼaia kia tatou ke tou haʼele ki muʼa logope la ko tatou ko he ʼu efu!—2 Kolonito 4:7; Hepeleo 6:10.
Koteā Tona Faka ʼUhiga Kia Tatou Totatou ʼUhiga Efu?
16, 17. ʼO ʼuhiga mo te faifakamāu, e feafeaʼi te haga ʼa Sehova ʼo fakaʼaogaʼi te pelesepeto ʼaē ʼe tuʼu ia Kalate 6:4?
16 Kua mahino ki te ʼu mātuʼa pea mo te kau faiako ʼaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko, ʼe lelei ke akonakiʼi te ʼu fānau peʼe ko te kau ako ʼo mulimuli pe ki tonatou ʼu fealagia takitokotahi kae ʼaua naʼa fai te akonaki ʼaki he fakatatau ʼo te fānau ki tona ʼu tēhina pea mo tuagaʼane peʼe ki tona ʼu kaugā ako. ʼE ʼalutahi mo te fakatuʼutuʼu ʼa te Tohi-Tapu ʼaē ʼe tonu ke muliʼi e te kau Kilisitiano: “Ke tahi vakaʼi pe tana gāue takitokotahi, ʼo feala ai leva ke ina maʼu hana meʼa fakafiafia ʼo ʼuhiga mo ia totonu, pea ʼaua naʼa fakatatau mo he tahi age.”—Kalate 6:4.
17 ʼO mulimuli pe ki te pelesepeto ʼaia, logope la ʼe taki e Sehova tana hahaʼi ʼi he ʼaluʼaga faka kautahi, kae ʼe ina fakamāu ia nātou ʼo mulimuli pe ki tonatou ʼu natula takitokotahi. ʼE ʼui ia Loma 14:12: “ ʼE tou tahi huʼi maʼua anai ki te ʼAtua maʼa tatou totonu pe.” ʼE ʼiloʼi lelei e Sehova te code génétique ʼo tana ʼu kaugana takitahi. ʼE ina ʼiloʼi tonatou ʼaluʼaga fakasino pea mo fakaʼatamai, tonatou ʼu faiva, tonatou ʼu mālohi pea mo tonatou ʼu vaivaiʼaga neʼe tutupu mo nātou, tonatou ʼu fealagia, ʼo toe feiā aipe ki te fakafuafua ʼaē ʼo tanatou fakaʼaogaʼi te ʼu fealagia ʼaia moʼo fakatupu te ʼu fua ʼo te laumālie. Ko te ʼu palalau ʼaē ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te fafine vitua ʼaē neʼe ina tuku ki te puha tānaki paʼaga ʼo te fale lotu te ʼu kiʼi foʼi piesi e lua, pea mo tana fakatā ʼo ʼuhiga mo te fulumeto neʼe to ki te kele lelei, ʼe ko he ʼu lea fakatā fakaloto mālohi ʼaia ki te kau Kilisitiano ʼaē ʼe feala anai ke nātou lotovaivai ʼuhi ko tanatou fakatautau fakavale ki ʼihi.—Maleko 4:20; 12:42-44.
18. (a) He koʼe koa ʼe tonu anai ke mahino lelei kia tatou, pe koteā te faka ʼuhiga kia tatou totonu totatou ʼuhiga efu? (b) He koʼe koa ʼe mole tonu anai ke tou lotovaivai ʼi hakita fai ʼo he sivi fakahagatonu ʼo ʼuhiga mo tatou totonu?
18 ʼE maʼuhiga ke tou vakavakaʼi te faka ʼuhiga ʼaē ʼo te ʼui ko tatou ko te efu, ke feala ai hatatou fakaʼaogaʼi katoa totatou ʼu fealagia. (Tāʼaga Lea 10:4; 12:24; 18:9; Loma 12:1) Hoki feala pe ke tou sio ki te maʼuhiga pea mo te ʼu fealagia ʼaē ke tou hikihiki mo kapau pe ʼe tou mahino lelei ki tatatou ʼu hala pea mo ʼotatou ʼu vaivaiʼaga. ʼI te temi ʼaē ʼe tou fai ai te sivi takitokotahi ʼaia, ʼaua naʼa galo ia tatou ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou tuputupu. ʼAki te laumālie maʼoniʼoni, neʼe fakatupu te ʼatulaulau, neʼe tohi te Tohi-Tapu, pea ʼi te lotolotoiga ʼo te mālama kua vave mate neʼe tuputupu ai te sosiete foʼou tokalelei. ʼE mahino papau, ʼi te lahi ʼaē ʼo te mālohi ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼe feala ke ina tuku te poto pea mo te mālohi moʼo taupau maʼu te agatonu kia nātou ʼaē ʼe nātou kole age.—Mikea 3:8; Loma 15:13; Efesi 3:16.
19. Koteā ʼaē ʼe mole tonu ke tou takuʼaki totatou ʼuhiga efu?
19 ʼE ko he meʼa fakaloto mālohi hakita ʼiloʼi ʼe manatuʼi e Sehova ʼe tou efu! Kae, ʼaua naʼa tou takuʼaki totatou ʼuhiga efu moʼo fakasiʼisiʼi tatatou ʼu gāue peʼe ke tou fai te meʼa ʼaē ʼe kovi. Kailoa ia! ʼAki te manatuʼi ʼaē e Sehova ʼe tou efu, ʼe ko he fakaʼiloga ʼaia ʼo tona agalelei makehe. Kae ʼe mole tou fia hage “ko te kau heletiko ʼe nātou fetogi te agalelei makehe ʼo totatou ʼAtua moʼo takuʼaki tanatou ʼu aga heʼeʼaoga pea mo nātou lavakiʼi totatou Pule e tahi pea mo ʼAliki, ko Sesu Kilisito.” (Suta 4) Ko totatou ʼuhiga efu ʼe mole ko he meʼa ia moʼo takuʼaki he aga faka heletiko. ʼE faiga pe te Kilisitiano ke ina tauʼi tona ʼu holi kovi, ʼo ina tāmateʼi tona sino pea mo gaohi ke liliu ko he kaugana, koteʼuhi ke ʼaua naʼa ina “fakamamahiʼi te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua.”—Efesi 4:30; 1 Kolonito 9:27.
20. (a) Koteā te ʼu faʼahi ʼaē e lua ʼe tonu ai ke “lahi ʼaupito tuʼumaʼu tatatou gāue ʼi te ʼAliki”? (b) He koʼe koa ʼe lelei tatatou maʼu ʼo he loto fakaʼamu?
20 ʼI te temi nei, ʼi te lolotoga ʼo te ʼu taʼu fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼo te mālama ʼa Satana, ʼe mole ko he temi ʼaenī ke fakatumetume ai—te faka mafola ʼo te Puleʼaga peʼe ko tatatou ʼu faiga ʼaē ke tou ʼāsili fakatuputupu age te fua ʼo te laumālie ʼo te ʼAtua. ʼI te ʼu faʼahi ʼaia e lua ke “lahi ʼaupito tatatou ʼu gāue.” Ko te temi ʼaenī ke haʼele ai ki muʼa koteʼuhi ʼe tou ʼiloʼi ko tatatou “gāue ʼe mole vaʼiganoa.” (1 Kolonito 15:58) ʼE tokoni mai anai ia Sehova kia tatou, he neʼe ʼui e Tavite ʼo ʼuhiga mo ia: “ ʼE mole ina fakagafua anai ke tūkia he tahi ʼe faitotonu.” (Pesalemo 55:22) ʼE ko he meʼa fakafiafia te ʼiloʼi ʼaē neʼe faka fealagia e Sehova kia tatou takitokotahi ke tou kau ki te gāue lahi e tahi neʼe mole heʼeki foaki ke fai e ni ʼu meʼa maʼuli fakakelekele heʼe haohaoa—logope la totatou ʼuhiga efu!
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Ko te fakamatala ʼa te Tohi-Tapu fakasiamani (Herders Bibelkommentar), ʼo ʼuhiga mo te Pesalemo 103:14, ʼe ʼui fēnei: “ ʼE ina ʼiloʼi lelei neʼe ina fakatupu te tagata ʼaki te efu ʼo te kele, pea ʼe ina ʼiloʼi te vaivai pea mo te noa ʼosi ʼo tona maʼuli, ʼaē ko he kavega mamafa kia ia talu mai te agahala olisinale.”—Ko mātou pe ʼaē neʼe mātou fakaʼiloga kehe.
ʼE Feala Koa Hakotou Fakamatala?
◻ E feafeaʼi te talanoa kehekehe ʼa Senesi 2:7 pea mo Pesalemo 103:14 ʼo ʼuhiga mo te tagata efu?
◻ He koʼe koa ko te kapite 11 ʼo Hepeleo ʼe ko he fakaloto mālohi ki te kau Kilisitiano ia ʼaho nei?
◻ He koʼe koa ʼe tonu ke tou popoto ʼo ʼuhiga mo te maʼuliʼi ʼaē ʼo te pelesepeto ʼe tuʼu ia Kalate 6:4?
◻ E feafeaʼi te tokoni ʼa Hepeleo 6:10 pea mo Kolonito 15:58 ke tou tekeʼi te lotovaivai?
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE faʼifaʼitakiʼi e te kau Kilisitiano te tui ʼo tonatou ʼu kaugā fagona, kae ko nātou ko te kau tisipulo ʼa Sesu, Ia ia ʼaē ʼe ina taki tanatou tui ki te maʼuli haohaoa.