Ko Te Ala Laulahi Pea Mo ʼĀtea Kae Ko Te Kihiʼi ʼĀteaina ʼe Maʼu Ai
Ko te famili ʼe ko te toko tolu—ko te tāmai, te faʼe, pea mo te kiʼi taʼahine—neʼe nātou nonofo ʼi tonatou ʼapi ʼe tuʼu ʼi Sydney, ʼi Ositalalia, pea neʼe vela tonatou ʼapi. Neʼe nātou fia feholaki ʼi te ʼu matapā fakamālama, kae neʼe kua ʼosi ʼā ukamea. ʼUhi ko te ʼā ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu matapā fakamālama moʼo puipui ʼo nātou, ko te hahaʼi tamate afi neʼe mole feala hanatou hāofaki ia te kiʼi famili. Neʼe mamate te taumatuʼa ʼi te kohu pea mo te vela ʼo te ʼapi. Kae neʼe mate te kiʼi taʼahine ki muli age ʼi te lopitali.
ʼI MEʼA fakaʼofaʼofa neʼe hoko ki te famili ʼaia, ʼuhi ko te ʼā ʼo te ʼu matapā fakamālama ʼaē neʼe fai moʼo puipui ʼo nātou! ʼE ko he agamāhani ia ʼa te hahaʼi fuli ʼo totatou temi, hanatou fai ohage ko te kiʼi famili ʼaia, te faʼu ʼo he ʼu ʼā ukamea ʼi te ʼu matapā fakamālama, pea mo ʼai te ʼu loka ʼi te ʼu matapā. Tahi ʼaē meʼa, tokolahi te hahaʼi ʼo totatou ʼu vāhaʼa fale, ʼe ʼi ai tonatou ʼu ʼapi pea mo tonatou ʼu kele ʼe hage ko he ʼu tule. Koteā tona tupuʼaga? ʼE nātou kumi te fīmālie pea mo te tokalelei ʼo te ʼatamai. ʼI meʼa fakaloto mamahi foki ki he mālama ʼe ʼui ʼe “ ʼāteaina” kae hoki maʼu pe e te hahaʼi te fīmālie mokā nātou nonofo ʼi tonatou ʼu ʼapi ohage ko he kau pilisoni! ʼE lahi te ʼu fenua, ʼe mole kei feala ki te ʼu kiʼi tamaliki hanatou gaoʼi ʼi te ʼu malaʼe ʼaē neʼe gaohi maʼa te ʼu kiʼi tamaliki, ʼaē ʼe ōvi mai ki tonatou ʼu ʼapi pea kua tonu ke nātou kaugā ʼolo tuʼumaʼu ki te faleako mo tanatou ʼu mātuʼa peʼe ko he tahi age kua fotufotuʼa. ʼE lahi te ʼu faʼahi ʼo te maʼuli, ʼe puli vave ai te ʼāteaina.
Ko Te Faʼahiga Maʼuli Kua Fetogi
Ko te temi ʼo totatou ʼu kui neʼe mole tatau mo totatou temi. ʼI tanatou kei liliki, neʼe feala hanatou gaoʼi ʼi te ʼu potu fuli ʼaē neʼe nātou loto kiai ʼo mole nātou tuʼaniaʼi he meʼa. ʼI tonatou lalahi ake, neʼe mole nātou faʼu ni ʼu fale ʼe ʼai he ʼu loka ki te ʼu matapā pea mo ʼai he ʼu ʼā ukamea ʼi te ʼu matapā fakamālama. Neʼe nātou faʼifaʼitaliha pe, pea neʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga neʼe nātou ʼāteaina ai. Kae neʼe mamata leva tatatou ʼu kui ki te ʼu fetogi ʼo te ʼaluʼaga ʼo te mālama ʼi te lolotoga ʼaē ʼo tonatou maʼuli. Kua liliu te temi ʼo fakamataku ʼaupito, pea kua tahi manatu pe te hahaʼi kia nātou; ʼe lahi te ʼu fenua, ko te ʼofa ki te kāiga kua liliu ko te tuʼania ki te kāiga, ʼo tupu ʼaki ai te ʼu meʼa fakamataku ohage ko te meʼa neʼe tou talanoa kiai ʼi ʼoluga. ʼO toe hilifaki ki te faʼahi ʼaia, ko te puli ʼo te ʼāteaina neʼe fakatupu ʼaki te fakamālaloʼi ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu maʼuhiga ʼo ʼuhiga mo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Neʼe fakatupu e te sosiete te “Fakatuʼutuʼu Foʼou ʼo ʼuhiga mo te ʼu aga,” kae ʼi tona fakahagatonu, kua līaki te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai.
ʼE tohi fēnei e te tagata neʼe lagolago ʼi te temi ʼaē ki te ako ʼo te Univelesitē ʼo Queensland, ko te Dr. Rupert Goodman: “ ʼI te temi nei kua felāveʼi te kau tūpulaga mo te tahi faʼahiga maʼuli, Ko te faʼahiga maʼuli ʼaia ʼe ina faka maʼuhigaʼi te ʼu fakafiafia, pea mo te ‘manatu pe kia kita’: ko te manatu pe ki te ʼu fakafiafia, te tokaga ʼaē kia kita totonu, te fia fakahoko tokotahi e te hahaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou loto kiai, pea mo tanatou ʼu meʼa.” ʼE ina toe ʼui fēnei: “Ko te ʼu aga maʼuhiga ohage la ko te loto lolomi, te maʼuli faka sakilifisio, te gāue kinakina, te aga fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo te falā, ko te fakaʼapaʼapa ki te pule, ko te ʼofa pea mo te fakaʼapaʼapa ki te ʼu mātuʼa . . . ʼe ko he ʼu aga ia ʼe mole māhani kiai te tokolahi.”
ʼE ʼi Ai Moʼoni Te Ala Laulahi
Ko nātou ʼaē kua nātou ʼiloʼi te ʼu lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu, ʼe mole nātou punamaʼuli ki te mafola ʼo te taʼi aga ʼaia, he neʼe fakatokagaʼi e Sesu te hahaʼi ʼaē neʼe fagono kia te ia: “Laulahi pea mo ʼātea ia te ala ʼaē ʼe fakatau ki te fakaʼauha, pea e tokolahi ia nātou ʼe hū ai; kaʼe fāveliveli ia te matapā pea mo lauveliveli ia te ala ʼaē ʼe fakatau ki te maʼuli, pea e tokosiʼi ia nātou ʼe nātou maʼu.” (Mateo 7:13, 14) Ko te ʼuluaki ala ʼe “laulahi,” pea ʼe feala ki he tokolahi ke fakalaka ai, koteʼuhi ʼe mole faka tuʼakoi e te ʼu pelesepeto ʼa te Tohi-Tapu ʼaē ʼe ina takitaki te aga ʼe tonu ke fai pea mo te faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe tonu ke kita fai ʼi te ʼaho fuli. ʼE faka ʼuhiga te faʼahi ʼaia kia nātou ʼaē ʼe nātou muliʼi te faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe nātou loloto kiai—ʼo mole fai ni ʼu lekula, peʼe ko ni ʼu fakatotonu.
ʼI tona fakahagatonu, tokolahi neʼe nātou fili te ala laulahi ʼaē ʼe nātou maʼu ai te loto faʼitaliha. Kae tokolahi ia nātou ʼaia, ʼe uga nātou e te manatu pe ʼaē kia nātou totonu. ʼE ʼui e te Tohi-Tapu ʼe taki nātou e “te mālohi ʼaē ʼe gāue nei ʼi te ʼu foha ʼo te talagataʼa.” Ko te mālohi ʼaia ʼe ina uga nātou ke nātou maʼuʼuli “ ʼo mulimuli ki te . . . kakano, ʼo fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai te kakano,” ohage la ko te ʼu aga heʼeʼaoga, ko te fakaʼaogaʼi fakavale ʼo te toloke, peʼe ko te faiga fakavale ki te ʼu koloā fakamālama, te fia māʼoluga, peʼe ko te fia mālohi.—Efesi 2:2, 3.
Ko Te Ala Laulahi ʼe Fakatau Ki Te Tuʼutāmaki
Koutou fakatokagaʼi ko nātou ʼaē ʼe nātou fakalaka ʼi te ala laulahi ʼe nātou fai “te ʼu meʼa ʼaē ʼe loto kiai te kakano.” ʼE hā ʼaki mai ai ʼe mole nātou maʼu te ʼāteaina—ʼe ʼi ai tonatou pule. ʼE nātou kaugana ki te kakano. Pea ko te kaugana ki te pule ʼaia ʼe feala ke ina taki ki te ʼu mamahi lahi: te ʼu mahaki ʼaē ʼe maʼu ʼi te ʼu felāveʼi fakasino, te ʼu famili kua mavetevete, pea ʼi te fakaʼaogaʼi fakavale ʼo te toloke mo te kava kua mahahaki te ʼu sino pea mo te ʼu ʼatamai, pea ʼe mole gata ai heʼe kei toe age ʼihi ʼu mahaki. ʼO toe feiā aipe mo te ʼu agamālohi, te kaihaʼa pea mo te fakaʼalikiʼi ʼo he tahi, ko tonatou ʼu aka ʼe haʼu mai te manatu faʼifaʼitaliha ʼaē ʼe fakagafua ʼi te ala laulahi. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te “ala ʼaē ʼe fakatau ki te fakaʼauha” ʼe kei tuʼu pe ia, ko tona ʼu fua ʼe ʼāsili age anai tona ia fakatupu mamahi.—Tāʼaga Lea 1:22, 23; Kalate 5:19-21; 6:7.
Koutou fakatokagaʼi te ʼu faʼifaʼitaki e lua neʼe hoko ʼi Ositalalia. Neʼe tō ia Malia ki te fakahala, ʼo ina toʼo te ʼu toloke pea mo fai te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga.a Kae ko te fīmālie ʼaē neʼe ʼi tana manatu ʼe ina maʼu anai mai ai, neʼe vave pe tona ia puli. Tatau aipe la mo te temi ʼaē neʼe ina maʼu ai tana ʼu kiʼi tamaliki e lua, neʼe hage kia ia ko tona maʼuli ʼe mole hona ʼuhiga. Neʼe lotomamahi ia ʼi te temi ʼaē neʼe ina ʼiloʼi ai kua ina maʼu te SITA.
Ko te tahi tuʼutāmaki ʼaē neʼe hoko kia Tom. ʼE ina tohi fēnei: “Neʼe ʼau lahi age ʼi te ʼēkelesia misionea ʼi te potu tokelau ʼo Queensland. ʼI toku taʼu 16, neʼe lahi taku ʼinu kava. Ko taku tāmai, pea mo taku ʼu faʼetagata, pea mo toku ʼu kaumeʼa neʼe ko te ʼu hahaʼi ʼinu kava ʼaupito, koia neʼe hage pe ia kia ʼau ko he aga ʼe tonu ke ʼau muliʼi. Neʼe kua kovi ʼosi taku ʼinu kava, he neʼe kua ʼau ʼinu te faʼahiga kava kehekehe, mai te piele ki te ʼu kava mālohi. Tahi ʼaē meʼa, neʼe ʼau kamata gaoʼi paʼaga ʼo ʼuhiga mo te ʼu hōsi, ʼi ʼihi temi ʼe teitei puli fuli toku kiʼi totogi. Neʼe ko he toe gāue lahi ia, heʼe ko te gāue ʼi te ʼu gāueʼaga to, neʼe lelei tona totogi.
“Ki muli age neʼe ʼau ʼohoana pea neʼe ma maʼu tamā ʼu tamaliki. ʼO mole ʼui ke ʼau fakahoko toku ʼu maʼua ʼi toku famili, neʼe ʼau fai ʼau te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e toku ʼu kaumeʼa: ko te ʼinu kava, ko te gaoʼi paʼaga, pea mo te fuhu. Neʼe tau ʼave ʼau ki te fale pilisoni. Kae tatau aipe mo te meʼa ʼaia neʼe mole feala pe la ke ina fetogi toku maʼuli. Ko toku ia maʼuli neʼe kua kovi ʼosi ia. Neʼe ʼau faigataʼaʼia ʼaupito.”
Ei, ʼaki tanā fai ʼo te ʼu holi ʼaia ʼe mole lelei, neʼe tuʼutāmakiʼia ia Tom pea mo Malia, kae neʼe toe feiā aipe ki tonā ʼu famili. ʼI meʼa fakaʼofaʼofa foki, tokolahi te kau tūpulaga ʼe manatu hala ʼo ʼuhiga mo te ʼāteaina ʼaē ʼe foaki e te ala laulahi. Ka na neʼe feiā age la ʼe feala ke sio te kau tūpulaga ki te fakaloto mamahi ʼo te loto faʼitaliha ʼaia! Ka na neʼe feala ke nātou sio ki te ʼu ʼaluʼaga moʼoni ʼo te ala laulahi ʼaia—te ʼu ikuʼaga mamahi ʼaē ʼe tonu ke utu e nātou ʼaē ʼe nātou fakalaka ʼi ai. ʼIo ʼe laulahi pea ʼe faigafua takita haʼele ai. Kae ʼi tona laulahi ʼaia ʼe toe lahi mo tona ʼu malaʼia. Ko te ala ʼo te poto ʼe ina tokagaʼi fakalelei te meʼa moʼoni ʼaenī “ko ʼaē ʼe ina to ʼuhi ko te kakano, ʼe ina utu anai mai tona kakano te fakaʼauha.”—Kalate 6:8.
Kae ʼe ʼi ai te tahi age meʼa lelei. Ko te ala fāveliveli. Kae e feafeaʼi te faigataʼa ʼo te ala ʼaia, tona lauveliveli pea mo tona fāveliveli? Pea ʼe fakatau koa kifea te ala ʼaia?
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Ko te ʼu higoa neʼe fetogi.