Ko Te Mālama ʼe Mole Toe ʼi Ai He Tau—Ko ʼAfea Anai?
NEʼE fakatuʼu te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼi te ʼaho 24 ʼo ʼOketopeli 1945. Neʼe heʼeki ʼi ai he tahi age fakatuʼutuʼu kua fai e te tagata ʼe lelei age ʼi te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼo ʼuhiga mo te tokalelei ʼo te malamanei. ʼAki te kau fakafofoga ʼaē e 51 mai te ʼu fenua kehekehe, neʼe liliu te ʼu Puleʼaga Fakatahi ko te kautahi faka malamanei ʼaē ʼe lahi tokotahi ʼi te hisitolia ʼo te malamanei. Pea tahi ʼaē, ko te hoki hokoe te kautahi faka malamanei ʼe ina maʼu te kautau moʼo lagolago ki te tokalelei pea mo te fīmālie, pea mo fakatuʼu he mālama ʼe mole toe ʼi ai he tau.
ʼI te temi nei, ʼaki tona ʼu fakafofoga ʼaē e toko 185 mai te ʼu fenua kehekehe, kua makehe age ʼosi te mālohi ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi. Kae he koʼe neʼe mole hoko fuli te ʼu fakatuʼutuʼu lelei ʼa te toe kautahi faka malamanei ʼaia ʼi te hisitolia?
Ko Te Lotu—Ko Te Fihifihia Lahi
Ko te lotu ʼe ko he faigataʼaʼia lahi ʼaia ʼi te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa te malamanei. ʼI tona fakahagatonu, talu mai te fakatuʼu ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼaia, ko te ʼu lotu lalahi ʼo te malamanei neʼe nātou fakapapau ʼe nātou lagolago ki te kautahi ʼaia. ʼO ʼuhiga mo te ʼaho fakamanatu ʼo te ʼu taʼu e 50 ʼo te kautahi ʼaia, neʼe palalau te Tuʼi Tapu ko Soane Paulo 2 ʼo ʼuhiga mo te ʼu Puleʼaga Fakatahi ohage “ko he meʼa gāue fakaʼaliki moʼo fakaloto mālohiʼi pea mo taupau te tokalelei.” ʼE tatau tana ʼu manatu mo te manatu ʼa te kau takitaki lotu ʼo te malamanei. Kae ko te felogoi lelei ʼaia ʼa te lotu pea mo te puleʼaga neʼe mole feala ke ina pulihi te ʼui ʼaē ko te lotu neʼe ko he fihifihia pea neʼe ko he meʼa kovi ki te ʼu Puleʼaga Fakatahi.
Lolotoga te ʼu sēkulō, neʼe ko te lotu tāfito ʼaē neʼe ina uga pea mo lagolago ki te ʼu fihi faka puleʼaga, te ʼu tau, pea mo te ʼu fakapō. ʼI te ʼu taʼu ʼaenī kua hili, ʼi te fakaneke ʼa te lotu, ko te hahaʼi neʼe nātou fematehitehiʼaki. Ko te kupu ʼaē ko te “fakamaʼa ʼo te ʼu lanu” neʼe lahi tona fai ʼi te tau ʼaē ʼa te kau Balkans. Pea tahi ʼaē, neʼe tupu te fefehiʼaʼaki lahi ʼi te tokolahi, ʼuhi ko te ʼu lotu ʼaē neʼe nātou tauhi kiai, kae neʼe mole tupu te faʼahi ʼaia ʼuhi ko te kehekehe ʼo tonatou lanu, heʼe tokolahi ia nātou neʼe nātou fenua tahi pe. ʼIo, ʼe lahi te tukugakoviʼi ʼo te lotu ʼo ʼuhiga mo te ligi toto ʼaē neʼe hoko ʼi te Iukoselavia ʼāfea, pea neʼe mole feala pe la ke fakagata e te ʼu Puleʼaga Fakatahi te ligi toto ʼaia.
Koia la ʼaē, neʼe mole heʼeki faʼa fualoa, neʼe ʼui ai e te tagata faiako lotu ʼo te kolesi “ ʼi te tau momoko ʼaē neʼe tuputupu ai te ʼu hahaʼi tau faka lotu, e lagi tonu ke ʼuluaki fai muʼa he sivisivi ʼo te lotu pea mo te fakapō, logope la te fakaloto mamahi ʼaē ka fakatupu e te sivi ʼaia.” Ko te kua mahino lelei pe neʼe feafeaʼi te fakagaohaʼa ʼo te lotu ki te ʼu faiga ʼaē ʼo te tokalelei ʼi te malamanei, kua ʼiloga lelei ia ʼaho nei.
Ko te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼi te 1981, neʼe ʼui fēnei: “Tou tokaga ki te ʼu aga fefeka pea mo te manatu kehekehe ʼaē ʼo ʼuhiga mo he ʼu meʼa ʼo te lotu peʼe ko he tui ki he meʼa ʼe kei mālohi pe ʼi he tahi ʼu potu fenua ʼo te malamanei, Tou fakatuʼutuʼu ke tou fai te ʼu faʼahiga puleʼaki fuli moʼo pulihi fakavilivili te taʼi aga fefeka ʼaia ʼi tona ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe, pea ke tou tāʼofi pea mo tauʼi te ʼu manatu kehekehe ʼo ʼuhiga mo te lotu peʼe ko te tui ʼo ʼuhiga mo he meʼa.”
ʼO mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaē neʼe nātou fai, neʼe tala e te ʼu Puleʼaga Fakatahi, ke faka ʼuhiga ia te taʼu 1995 ko he Taʼu ke fakagafua ai ia meʼa fuli. Kae tou fakakaukauʼi muʼa, ʼe feala anai koa ke fakatuʼu he tokalelei pea mo he fīmālie ʼi he mālama ʼe maveuveu ʼuhi ko te lotu?
Te Ka Haʼu ʼo Te Lotu
ʼE foaki mai e te lea faka polofeta ʼo te tohi faka Tohi-Tapu ʼo te Fakahā, te tali ʼo te fehuʼi ʼaia. ʼE talanoa ʼo ʼuhiga mo te “fafine paomutu lahi” fakatātā, ʼe heka ohage ko “he fineʼaliki” pea ʼe ʼi ai “tona puleʼaga ki te ʼu hau ʼo te kele.” ʼE maʼuli “ ʼi te ʼu koloā totogi kovi” pea ʼe felogoi ia mo te ʼu puleʼaga ʼo te mālama ʼaenī. ʼE fakatātā te ʼu puleʼaga ʼaia ki “te manu fekai ʼe lanu kula ʼahoʼaho,” ʼaē ʼe heka ai te fafine paomutu. (Fakahā 17:1-5, 18; 18:7) ʼE ʼiloa te fafine ʼaia ʼaki te higoa ʼaenī ko “Papiloni Lahi,” ko te fafine mālohi ʼaia pea mo māmio kovi ʼe fakahigoa ki te Papiloni ʼāfea, te haʼuʼaga ʼo te lotu tauhi tamapua. Koia la ʼaē, ʼe fakatā ʼi te temi nei e te fafine paomutu te ʼu lotu fuli ʼo te malamanei, ʼaē ʼe nātou kau ki te ʼu gāue ʼa te ʼu puleʼaga.
ʼE fakahā e te lea faka polofeta ʼaia, ʼi tona temi totonu ʼe ʼai anai e te ʼAtua ki te loto ʼo te hahaʼi tau ʼo te manu fekai ke nātou ʼohofi ia ia. Ko nātou ʼaia “ ʼe nātou fehihiʼa anai ki te fafine paomutu pea ʼe nātou fakaʼauha anai ia ia ʼo maumau pea mo fakatelefua, pea ʼe nātou kai anai tona ʼu kakano pea mo nātou tutu katoa anai ia ia ʼi te afi.” (Fakahā 17:16)a Koia ko Sehova ʼAtua totonu ʼe ina fai anai ke haga te ʼu puleʼaga mālohi ʼo pulihi te lotu hala. Ko te tuʼu faka lotu faka malamanei, pea mo tona ʼu fale lotu matalelei pea mo tona ʼu sagatualio, ʼe fakaʼauha katoa anai. ʼE mole toe gaohaʼa anai te ʼu lotu ki te kau takitaki politike moʼo fakatuʼu ʼo te tokalelei pea mo te fīmālie ʼe mole fufū anai e te kau tagata politike. Kae māʼiape la mo te temi ʼaia, ʼe ʼi ai anai koa te tokalelei pea mo te fīmālie moʼoni ʼi te kele?
Te Natula Heʼe Haohaoa ʼo Te Tagata
ʼE ʼi ai koa he fakamoʼoni mokā pulihi te lotu ʼe maʼu ai anai he mālama ʼe mole toe ʼi ai he tau? Kailoa. Ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe nātou felāveʼi anai mo te ʼaluʼaga faikehe. ʼI te tahi ia faʼahi, ʼe loto te hahaʼi ki te tokalelei pea mo te fīmālie. Kae, ʼi te tahi ia faʼahi, ko te hahaʼi ʼaē ʼe fakafeagai ki te tokalelei pea mo te fīmālie. Ko te loto fehiʼa, te fialahi, te manatu pe kia kita, pea mo te mole mahino ki te ʼu meʼa, ʼe ko te ʼu agaaga ʼaia ʼo te tagata, ʼaē ʼe tupu ai te ʼu maveuveu pea mo te ʼu tau.—Sake 4:1-4.
Neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu, ʼi totatou temi ko te hahaʼi ʼe “kaumeʼa pe anai mo nātou totonu, kaumeʼa mo te paʼaga, fiatuʼu, fialahi, lea hala ki te ʼAtua, talagataʼa ki te ʼu mātuʼa, maʼuli galo, heʼe agatonu, heʼeʼofa, logogataʼa, fasituʼu, heʼe fakatātāʼofi, fekai, mole manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei, kākā, fiatuʼu, fonu ʼi te fialahi.”—2 Timoteo 3:1-4.
Neʼe fakamoʼoni te Sikalaipe Lahi ko Boutros Boutros-Ghali ki te meʼa ʼaenī, “ko te malamanei ʼe mamahi ʼuhi ko te faigataʼaʼia faka sosiale pea mo te kua puli ʼo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai, pea ko he meʼa ʼe kua hoko ʼaupito ʼi te ʼu sosiete fakatagata.” ʼE mole feala ki he ʼu felogoi ke nātou lolomi te ʼu agaaga fakatupu tuʼutāmaki ʼo te natula ʼo te tagata.—Vakaʼi ia Senesi 8:21; Selemia 17:9.
Sesu Kilisito—Te ʼAliki ʼo Te Tokalelei
Kua mahino mai, ʼe mole feala ke fakatuʼu e te ʼu Puleʼaga Fakatahi he tokalelei ʼi te malamanei. Ko nātou fuli ʼaē ʼe gāue ai, ʼe ko te ʼu tagata heʼe haohaoa, logope la ʼaē ʼe lelei tanatou ʼu fakatuʼutuʼu. ʼE ʼui fēnei e te Tohi-Tapu “ko te tagata ʼaē neʼe toʼo mai te kele ʼe mole ʼa ia tona ala. ʼE mole ʼa te tagata ʼaē ʼe haʼele te takitaki ʼo tana haʼele.” (Selemia 10:23) Pea tahi foki, ʼe fakatokaga fēnei e te ʼAtua: “ ʼAua naʼa ke tuku tau falala ki te kau ʼaliki, peʼe ki te foha ʼo te tagata ʼaē neʼe toʼo mai te kele, ia ia ʼaē ʼe mole maʼu ai te fakamaʼuli.”—Pesalemo 146:3.
ʼE fakakikite e te Tohi-Tapu ʼe fakahoko anai e Sehova te faʼahi ʼaia ʼaki tona ʼAlo, ia te “ ʼAliki ʼo te tokalelei.” ʼE ʼui ia Isaia 9:6, 7: “Ko he tamasiʼi kua tupu maʼa tatou, ko te foha kua foaki maʼa tatou; pea ko te pule fakaʼaliki ʼe hili anai ki tona fugaʼuma. Pea ʼe fakahigoa anai ko te Tokoni taulekaleka, ko te ʼAtua mālohi, ko te Tāmai heʼegata, ko te ʼAliki ʼo te tokalelei. Ki te lahi ʼo te pule fakaʼaliki pea mo te tokalelei ʼe mole ʼi ai anai hona gataʼaga.”
Ia taʼu e 50, neʼe felāveʼi te ʼu puleʼaga ʼo te malamanei mo te ʼu faiga fakatupu lotomamahi. ʼE mole kei tuai pea nātou fakaʼauha anai te ʼu kautahi faka lotu ʼaē ʼe fakatātā ki he fafine paomutu. Pea ko Sesu Kilisito, te “Hau ʼo te ʼu hau pea ko te ʼAliki ʼo te ʼu ʼaliki” pea mo tana kautau fakaʼaselo ʼe nātou molehi anai te ʼu puleʼaga fuli fakatagata pea mo nātou fakaʼauha ia nātou fuli ʼaē ʼe nātou fakafisi ki te pule faʼitaliha ʼa te ʼAtua. (Fakahā 19:11-21; vakaʼi ia Taniela 2:44.) ʼAki te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe haga anai ia Sehova ʼAtua ʼo fakatuʼu he mālama ʼe mole toe ʼi ai he tau.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼO ʼuhiga mo he tahi ʼu fakamahino ʼo te lea faka polofeta ʼo te tohi ʼo te Fakahā ʼaē ʼe talanoa ʼo ʼuhiga mo Papiloni Lahi, koutou vakaʼi ʼi te ʼu kapite 33 ki te 37 ʼo te tohi La Révélation: le grand dénouement est proche!, ʼaē neʼe tā ʼi te taʼu 1988 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Talanoa ʼo te pasina 7]
KO TE MANATU FAKA KILISITIANO ʼO ʼUHIGA MO TE ʼU PULEʼAGA FAKATAHI
ʼI te lea faka polofeta ʼo te Tohi-Tapu, ʼe tautau fakatātā te ʼu puleʼaga fakatagata ki te ʼu manu fekai. (Taniela 7:6, 12, 23; 8:20-22) Koia ʼaē, lolotoga taʼu e hogofulu tupu neʼe fakahā e Te Tule Leʼo, ko te ʼu manu fekai ʼo te kapite 13, pea mo te kapite 17 ʼo te Fakahā, ʼe nātou fakatātā te ʼu puleʼaga ʼo te mālama ʼaenī. ʼE kau ai mo te ʼu Puleʼaga Fakatahi, ʼaē ʼe talanoa kiai ia Fakahā kapite 17 ohage ko he manu fekai lanu kula ʼahoʼaho pea mo ʼona ʼulu e fitu pea ʼona tala e hogofulu.
Kae, ko te talanoa faka Tohi-Tapu ʼaia ʼe mole faka ʼuhiga leva, ʼe mole tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu puleʼaga pea mo tana hahaʼi takitaki. ʼE fakahā lelei e te Tohi-Tapu, ʼo fēnei: “Ke fakalogo te nefesi fuli pe ki te ʼu pule māʼoluga, koteʼuhi heʼe mole ʼi ai he pule mokā neʼe mole fakagafua e te ʼAtua; pea ko nātou ʼaē ʼe tuʼu ʼe nātou tahi tuʼu ʼi tona tuʼulaga ʼuhi pe ko te ʼAtua. Koia ko ʼaē ʼe fakafeagai ki te pule ʼe fakafeagai ia ki te fakatuʼutuʼu ʼa te ʼAtua; ko nātou ʼaē kua fakafeagai ki ai ʼe nātou tali anai maʼa nātou totonu he fakamāu.”—Loma 13:1, 2.
Koia, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼaē ʼe mole kau ki te ʼu meʼa faka politike, ʼe mole nātou fakafeagai ki te ʼu puleʼaga fakatagata. ʼE mole nātou fakatuʼutuʼu he ʼu maveuveu peʼe nātou fai he ʼu agatuʼu ʼi te faʼahi faka sivile. Kailoa ia, ʼe mahino kia nātou ko ʼihi puleʼaga ʼe ʼaoga moʼo fai te ʼu lao pea mo fakatokatoka te sosiete fakatagata.—Loma 13:1-7; Tito 3:1.
ʼE faka ʼuhiga e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia te kautahi ʼo te ʼu Puleʼaga Fakatahi ohage pe ko he tahi kūtuga faka politike ʼo te malamanei. ʼE mahino kia nātou ko te ʼu Puleʼaga Fakatahi ʼe nātou tuʼu koteʼuhi ʼe fakagafua e te ʼAtua. ʼO mulimuli ki te Tohi-Tapu, ʼe fakaʼapaʼapa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te ʼu puleʼaga fuli pea ʼe nātou fakalogo ki te ʼu puleʼaga ʼaia mo kapau ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua ke nātou fai ʼe mole fakafeagai ki te ʼAtua.—Gāue 5:29.