Te Fia Mālalo ʼe Lagolago Ki Te Tokalelei
ʼE lelei age anai te ʼaluʼaga ʼo te malamanei mo kanapaula neʼe fia mālalo te hahaʼi fuli. Heʼe mole nātou aga fefeka anai, ʼe mole lahi anai te ʼu kē faka famili, ʼe veliveli anai te fakataupiepie ʼa te ʼu fale gāue, pea ʼe mole fetauʼaki anai te ʼu puleʼaga. ʼE koutou fia maʼuʼuli koa ʼi he mālama feiā?
KO TE kau kaugana ʼa Sehova ʼAtua ʼe nātou teuteu ke nātou hū ki te mālama foʼou ʼaē neʼe ina fakapapauʼi mai, ʼaē ʼe faka maʼuhigaʼi ai te fia mālalo, heʼe ʼui anai ʼe ko he mālohi pea mo he vilitute ka mole ko he vaivaiʼaga. (2 Petelo 3:13) ʼI tona fakahagatonu, kua nātou faiga ʼi te temi nei ke nātou fia mālalo. Koteā tona tupuʼaga? ʼE nātou feiā tāfito heʼe fakamaʼua age e Sehova kia nātou. Neʼe tohi fēnei e te polofeta ko Mikea: “Neʼe ina fakahā atu kia te koe, Ê tagata kelekele, te meʼa ʼaē ʼe lelei. Pea koteā ʼaē ʼe kole atu e Sehova kia te koe, ʼe mole koa la ko te maʼuliʼi ʼo te faitotonu, mo te manako ki te finegaloʼofa, pea mo te haʼele mo tou ʼAtua ʼaki he fia mālalo?”—Mikea 6:8.
Ko te fia mālalo ʼe lahi tona faka ʼuhiga, ohage ko te mole fialahi, mo te mole fia laupisi ʼo ʼuhiga mo tokita ʼu fealagia, mo te ʼu gāue lelei neʼe kita fai, mo tokita ʼu koloā. ʼE ʼui e te tikisionalio, ʼe faka ʼuhiga te fia mālalo ki te “mole fakalaka ʼi te ʼu tuʼakoi.” Ko he tahi ʼe fia mālalo ʼe mulimuli ki te ʼu tuʼakoi ʼo te aga ʼaē ʼe tonu ke fai. Tahi ʼaē meʼa, ʼe ina ʼiloʼi ʼe ʼi ai tona ʼu tuʼakoi ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke ina fai pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina lava fai. ʼE mahino kia ia ʼe ʼi ai he ʼu meʼa ʼe mole feala ke ina fai. ʼE tou fia ʼolo ki te ʼu hahaʼi fia mālalo. Neʼe tohi fēnei e te tagata fai tuketuke Pilitania ko Joseph Addison: “ ʼE mole he meʼa ʼe lelei age ʼi te aga fia mālalo moʼoni.”
Ko te hahaʼi heʼe haohaoa ʼe mole nātou tutupu ʼaki te fia mālalo. ʼE tonu ke tou faiga mālohi moʼo gāueʼi te kalitate ʼaia. Moʼo fakaloto mālohiʼi tatou, ʼe fakamatala e te Folafola ʼa te ʼAtua he ʼu faʼifaʼitaki ʼo te fia mālalo ʼi he ʼu ʼaluʼaga kehekehe.
Ko He ʼu Hau Fia Mālalo e Lua
Ko Tavite neʼe kau ʼi te ʼu kaugana agatonu ʼa Sehova, pea neʼe kei tūpulaga ʼi tona fakanofo hau ʼi Iselaele. ʼOsi ʼaia pea neʼe ʼahiʼahiʼi ia ia e te hau ko Saulo, ʼo ina faigaʼi ke ina matehi ia ia pea neʼe maʼua ai ke hola.—1 Samuele 16:1, 11-13; 19:9, 10; 26:2, 3.
Māʼiape la mo te ʼu ʼaluʼaga ʼaia, neʼe mahino kia Tavite neʼe ʼi ai he ʼu tuʼakoi ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe feala ke ina fai moʼo puipui tona maʼuli. ʼI te tahi lakaga ʼi te toafa, neʼe mole loto e Tavite ke fai he meʼa kovi e Apisai ki te Hau ko Saulo ʼi tana lolotoga moe, he neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole tau mo feʼauga ʼo ʼuhiga mo ʼau, ʼi te manatu ʼa Sehova, ke ʼau faoʼi toku nima moʼo fakafeagai ki te fakanofo ʼa Sehova!” (1 Samuele 26:8-11) Neʼe ʼiloʼi e Tavite neʼe mole ko ia ʼaē neʼe tonu ke ina fakahifo ia Saulo ʼi tona tuʼulaga hau. Koia neʼe fia mālalo ia Tavite ʼi te lakaga ʼaia, he neʼe mole fakalaka ʼi te ʼu tuʼakoi ʼo te aga fakaʼapaʼapa. ʼO toe feiā pe, ko te kau kaugana ʼo te ʼAtua ʼi te temi nei, ʼe nātou ʼiloʼi “ ʼi te manatu ʼa Sehova,” ʼe ʼi ai he ʼu meʼa ʼe mole tonu ke nātou fai, tatau aipe peʼe tuʼutāmaki ai he tahi.—Gaue 15:28, 29; 21:25.
Ko Salomone, te foha ʼo te Hau ko Tavite, neʼe toe fia mālalo mo ia ʼi tana kei tūpulaga, kae neʼe ina fai ʼi te tahi ʼaluʼaga. ʼI tona fakanofo hau, neʼe logoʼi e Salomone ʼe mole ina lava fakahoko fuli anai tona ʼu maʼua katoa ʼi tona ʼuhiga hau. Koia neʼe faikole fēnei ai: “Ê Sehova, toku ʼAtua, neʼe ke fakanofo hau tau tagata kaugana ʼi te tuʼulaga ʼo Tavite, taku tāmai, pea ko ʼau ko te kiʼi tama veliveli. ʼE mole ʼau poto ʼi te hū ki tuʼa pea mo te hū ki loto.” ʼE hā ʼaki mai, neʼe ʼiloʼi e Salomone neʼe mole heʼeki faʼa poto. ʼI te temi ʼaia neʼe fia mālalo he neʼe mole fialahi peʼe fia laupisi kia ia totonu. Neʼe kole age e Salomone kia Sehova ke ina foaki age te fakasiosio tonu pea neʼe tali e te ʼAtua tana kole.—1 Hau 3:4-12.
Te Mesia Pea Mo Te Tagata Fakamelomelo
Ko taʼu e 1 000 tupu ʼi te hili ʼo te ʼu ʼaho ʼo Salomone, neʼe fakahoko e Soane Patita tana gāue moʼo teuteuʼi te haʼu ʼa te Mesia. ʼI tona ʼuhiga tagata fakamelomelo ʼo Ia ʼaē neʼe Fakanofo, neʼe fakahoko e Soane te lea faka polofeta. Neʼe feala ke laupisi ki tona pilivilesio. Tahi ʼaē meʼa, neʼe feala kia Soane ke ina faka maʼuhigaʼi ia ia koteʼuhi neʼe kāiga mo te Mesia. Kae neʼe ʼui e Soane neʼe mole tāu mo ia ke ina vevete te haʼi ʼo te ʼu taka ʼo Sesu. ʼI te haʼu ʼa Sesu ke papitemaʼi ʼi te Vaitafe ʼo Solotane, neʼe ʼui e Soane: “E ko au ae e aoga ke papitemai e koe, kae ko koe ae e haele mai kia te au?” ʼE hā lelei mai ʼi te ʼu palalau ʼaia, neʼe mole fialahi ia Soane, kae neʼe fia mālalo.—Mateo 3:14; Malakia 4:5, 6; Luka 1:13-17; Soane 1:26, 27.
ʼI te ʼosi papitema ʼo Sesu, neʼe ina kamata tona minisitelio ʼi te temi katoa pea mo faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Logope neʼe haohaoa ia Sesu, kae neʼe ina ʼui fēnei: “E mole au mafai he mea e au totonu . . . e mole au kumi toku finegalo, kae ko te finegalo o ia ae nee ina fekaui mai au.” Tahi ʼaē meʼa, neʼe mole loto e Sesu ke faka maʼuhigaʼi ia ia e te hahaʼi, kae neʼe ina faka kolōliaʼi ia Sehova ki te meʼa fuli ʼaē neʼe ina fai. (Soane 5:30, 41-44) ʼE ko he fia mālalo ʼaupito ia!
ʼE hā lelei mai, ko te kau kaugana agatonu ʼa Sehova—ohage ko Tavite, mo Salomone, mo Soane Patita ʼo feiā mo te tagata haohaoa ko Sesu Kilisito—neʼe nātou fia mālalo. Neʼe mole nātou laupisi, mo fialahi pea neʼe mole nātou fakalaka ʼi te ʼu tuʼakoi ʼo te aga ʼaē neʼe tonu ke nātou fai. Ko te faʼifaʼitaki ʼo nātou ʼaia ʼe ina uga te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼo te temi ʼaenī ke nātou fia mālalo mo nātou. Kae ʼe ʼi ai te tahi ʼu tupuʼaga ʼo tatatou fia mālalo.
ʼI te ʼu temi maveuveu ʼaenī, ko te fia mālalo ʼe ko he kalitate ʼe maʼuhiga ʼaupito ki te kau Kilisitiano moʼoni. ʼE ina faka fealagia mai ke kita tokalelei mo Sehova ʼAtua, mo te hahaʼi pea mo kita totonu.
Te Tokalelei Mo Sehova ʼAtua
ʼE hoki tou tokalelei mo Sehova mo kapau ʼe tou nofo maʼu ʼi te ʼu tuʼakoi ʼaē neʼe ina fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te tauhi moʼoni. Ko tatatou ʼu ʼuluaki mātuʼa ko Atama mo Eva, neʼe mole nā mulimuli ki te ʼu tuʼakoi ʼaē neʼe fakahinohino age e te ʼAtua, pea ko nāua te ʼu ʼuluaki hahaʼi ʼaē neʼe fialahi. Neʼe nā līaki tonā tuʼulaga lelei ia muʼa ʼo Sehova, mo tonā nofoʼaga, mo tonā ka haʼu pea mo tonā maʼuli. (Senesi 3:1-5, 16-19) ʼI meʼa fakaʼofaʼofa!
Tou tāʼofi he ako mai te hala ʼa Atama pea mo Eva, heʼe faka tuʼakoi mai e te tauhi moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke tou fai. Ohage la, ʼe ʼui e te Tohi-Tapu, “o feiape mo te hahai feauaki, te kau tauhi taulaʼatua, te hahai tono, te hahai agai fafine, te hahai fakasotoma, te hahai kaihaa, te hahai manumanu, te hahai konahia, te hahai fasituu mo te hahai kaka, e mole natou tofià anai i te Puleaga o te Atua.” (1 Kolonito 6:9, 10) ʼI tona poto, neʼe fakatuʼutuʼu e te ʼAtua te ʼu tuʼakoi ʼaia ke fua lelei kia tatou, pea ʼe tou fakahā anai totatou poto mo kapau ʼe tou mulimuli ki te ʼu tuʼakoi ʼaia. (Isaia 48:17, 18) ʼE ʼui mai e Tāʼaga Lea 11:2: “Ko te poto ʼe nofo mo te hahaʼi fia mālalo.”
E feafeaʼi mo kapau ʼe ʼui mai e he lotu, ʼe feala ke tou fakalaka ʼi te ʼu tuʼakoi ʼaia kae tou nofo tokalelei aipe mo te ʼAtua? ʼE fakahēʼi tatou e te lotu ʼaia. ʼI te tahi faʼahi, ko te fia mālalo ʼe tokoni mai kia tatou ke tou fakaōvi kia Sehova ʼAtua.
Te Tokalelei Mo Te Hahaʼi
Ko te fia mālalo ʼe toe lagolago foki ki tatatou tokalelei mo te hahaʼi. Ohage la, mokā fai e te ʼu mātuʼa he faʼifaʼitaki lelei ʼo ʼuhiga mo te fakafeauga ki te ʼu meʼa maʼuli tāfito pea mo nātou fakamuʼamuʼa te ʼu meʼa fakalaumālie, pea ʼe lagi faʼifaʼitakiʼi anai nātou e tanatou fānau. ʼE faigafua age anai ki te kau tūpulaga ke nātou fakafeauga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou maʼu, logola ʼe lagi ʼi ai he tahi ʼu meʼa ʼe nātou loto kiai. Ko te faʼahi ʼaia ʼe tokoni anai kia nātou ke nātou fia mālalo pea ʼe tokalelei anai tonatou maʼuli faka famili.
Ko nātou ʼaē ʼe nātou taupau te kokelekasio ʼe tonu ke ke nātou fia mālalo, pea ke ʼaua naʼa nātou fakaʼaogaʼi hala tonatou ʼuhiga takitaki. Ohage la, ʼe ʼui ki te kau Kilisitiano: “ ʼAua naʼa koutou fakalaka ʼi te ʼu meʼa ʼaē kua tohi.” (1 Kolonito 4:6, MN) ʼE tonu ke mahino ki te kau tagata ʼāfea ʼo te ʼu kokelekasio, ʼe mole tonu ke nātou fakamālohiʼi te kokelekasio ke nātou tali tanatou ʼu manatu. Kae ʼe nātou fakaʼaogaʼi te Folafola ʼa te ʼAtua moʼo fakaloto mālohiʼi te aga ʼaē ʼe tonu ke fai ʼi te faʼahiga teuteu, mo te gaohi ʼo te ʼulu pea mo te ʼu fakafiafia. (2 Timoteo 3:14-17) Ka sio te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio ʼe mulimuli te kau tagata ʼāfea ki te ʼu tuʼakoi faka Tohi-Tapu, pea ʼe nātou fia lagolago anai kia nātou pea ʼe maʼu anai ʼi te kokelekasio te loto māfana mo te ʼofa pea mo te tokalelei.
Te Tokalelei ʼo Loto
Ko nātou ʼaē ʼe fia mālalo ʼe fakapale nātou heʼe tokalelei tonatou loto. Ko he tahi ʼe fia mālalo ʼe mole fia maʼu tuʼulaga. ʼE mole faka ʼuhiga leva ʼe mole fakaʼamu ki he ʼu meʼa. Ohage la, ʼe lagi ina fia maʼu anai he ʼu pilivilesio lahi ʼi te kokelekasio, kae ʼe talitali anai ki te puleʼaki ʼa te ʼAtua pea kapau ʼe foaki age he ʼu pilivilesio faka Kilisitiano, pea ʼe fakamoʼoni anai ʼe tupu ko Sehova. ʼE mole manatu ʼe ko ia totonu ʼaē neʼe ina fai te faʼahi ʼaia. Ko te taʼi manatu ʼaia ʼe ina fakaōvi te tagata fia mālalo kia Sehova, “te Atua o te tokalelei.”—Filipe 4:9.
Lagi ʼi ʼihi temi ʼe tou logoʼi ʼe mole tokagaʼi tatou e te hahaʼi. Kae ʼe mole lelei age koa la te mole tokagaʼi ʼo tatou heʼe tou fia mālalo ʼi te tokagaʼi ʼo tatou heʼe tou fialahi? Ko te hahaʼi fia mālalo ʼe mole nātou loto mānumānu. Koia kua tokalelei tonatou loto, ʼo fua lelei ai ki tonatou maʼuli ʼi te faʼahi fakaʼatamai pea mo te faʼahi fakasino.
Tou Gāueʼi Te Fia Mālalo Pea Mo Tou Taupau Te Aga ʼAia
Neʼe mole fia mālalo ia Atama mo Eva pea neʼe nā tuku te aga ʼaia ki tonā hōloga. Koteā ʼaē ka tokoni mai ke ʼaua naʼa tou fai te hala ʼa totatou ʼu ʼuluaki mātuʼa? ʼE lava feafeaʼi hatatou gāueʼi te kalitate lelei ʼaē ko te fia mālalo?
ʼUluaki, ʼe tonu ke tou mahino lelei ki totatou tuʼulaga ia muʼa ʼo Sehova, te Tupuʼaga ʼo te ʼatulaulau. Koteā te ʼu gāue lelei ʼaē neʼe tou fai pea ʼe feala koa la ke tou fakatatau mo te ʼu gāue ʼa te ʼAtua? Neʼe fai e Sehova te fehuʼi ʼaenī ki tana kaugana ko Sopo: “Neʼe ke ʼifea ʼi te temi ʼaē neʼe ʼau fakatupu ai te kele? Fakahā mai kia te ʼau, mo kapau ʼe ke ʼiloʼi te ʼatamai.” (Sopo 38:4) Neʼe mole lava tali kiai ia Sopo. ʼE mole toe feiā koa la mo tatou, heʼe faka tuʼakoi totatou ʼatamai mālama, mo totatou ʼu fealagia pea mo totatou poto? ʼE mole lelei koa la ke tou fakamoʼoni ki totatou ʼu tuʼakoi?
Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼui mai e te Tohi-Tapu: “ ʼE ʼa Sehova te kele pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakafonu ʼaki, te kele maʼuli pea mo nātou ʼe nonofo ai.” ʼE kau kiai “te ʼu manu fekai fuli ʼo te vao matuʼa . . . , mo te ʼu faga manu ʼi te ʼu moʼuga e afe.” ʼE feala ke ʼui e Sehova: “ ʼE ʼaʼaku te siliva pea ʼe ʼaʼaku te aulo.” (Pesalemo 24:1; 50:10; Asea 2:8) Koteā te ʼu koloā ʼaē ʼe tou maʼu ʼe feala ke tou fakatatau ki te ʼu koloā ʼa Sehova? Māʼiape la mo te tagata ʼaē ʼe lahi tokotahi tona ʼu koloā, ʼe mole feala ke laupisi ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia! Koia, ʼe ko he agapoto kapau ʼe tou mulimuli ki te tokoni ʼaē neʼe fai e te ʼapositolo ko Paulo ki te kau Kilisitiano ʼi Loma: “Aki te [ʼofa makehe] nee foaki mai kia te au, e au tala atu kia koutou fuli taki tokotahi, aua naa fakalaka te tala poto i te mea e tonu.”—Loma 12:3.
ʼI totatou ʼuhiga kaugana ʼa te ʼAtua, ʼe tou fia gāueʼi te aga fia mālalo, koia ʼe tonu ai ke tou faikole ke tou maʼu te fua ʼo te laumālie—te ʼofa, te fiafia, te tokalelei, te kātaki fualoa, te finegaloʼofa, te agalelei, te tui, te agamālū, pea mo te lolomi ʼo kita. (Luka 11:13; Kalate 5:22, 23) Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ko te ʼu kalitate fuli ʼaia ʼe nātou tokoni mai anai ke tou fia mālalo. Ohage la, ko te ʼofa ki totatou kāiga ʼe tokoni mai anai ke tou tekeʼi te fialahi pe ko te laupisi. Ko te lolomi ʼo kita ʼe ina uga anai tatou ke tou fakakaukau ʼi muʼa ʼo tatatou fai he meʼa.
Tou nofo tokaga! ʼE tonu ke tou nofo ʼalaʼala tuʼumaʼu naʼa tou higa ʼi te ʼu hele ʼo te fialahi. Ko te ʼu hau e lua ʼi te ʼu hau ʼaē neʼe tou talanoa ki ai ʼi te kamata, neʼe mole nā fia mālalo tuʼumaʼu. Ko te Hau ko Tavite neʼe mole aga fakapotopoto ʼi tana fakatotonu ke lau te kaugamālie ʼo Iselaele, he neʼe ko he meʼa neʼe fakafeagai ki te finegalo ʼa Sehova. Pea ko te Hau ko Salomone neʼe liliu ʼo fiatuʼu, he neʼe tauhi ki te ʼu tamapua.—2 Samuele 24:1-10; 1 Hau 11:1-13.
ʼO aʼu ki te fakaʼosi ʼo te mālama kovi ʼaenī, ʼe tonu anai ke tou gāue kinakina ke tou fia mālalo. Kae ʼe tau mo feʼauga ke tou fai te ʼu faiga ʼaia. ʼI te mālama foʼou ʼa te ʼAtua ʼe ko te hahaʼi fia mālalo ʼaē ka nātou maʼuʼuli ai anai. Kia nātou ko te kalitate ʼaia ʼe ko he fakamoʼoni anai ʼo te mālohi kae mole ko he vaivaiʼaga. ʼE ko he temi taulekaleka anai mokā tapuakina anai te hahaʼi pea mo te ʼu famili ʼaki te tokalelei ʼaē ʼe tupu mai te fia mālalo!
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼAki he fia mālalo neʼe ʼui e Sesu, neʼe ina lavaʼi ia meʼa fuli ʼuhi ko Sehova