Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w03 1/1 p. 23-26
  • Ko Te Moʼi Pepa Neʼe Ina Fetogi Toku Maʼuli

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko Te Moʼi Pepa Neʼe Ina Fetogi Toku Maʼuli
  • Te Tule Leʼo—2003
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Toku Lahilahi Ake Mo Toku ʼUhiga Tuli
  • Toku Maʼuli ʼi Toku Potu Fenua ʼo ʼOku
  • Ko Te Fakatuputupu ʼo He Fakakaumeʼa Lelei
  • ʼE ʼAu Mulimuli ʼi Toku Kaumeʼa Makehe
  • Neʼe Au Akoʼi Te Moʼoni Ki Te Hahaʼi Logo La ʼe Au Tuli
    Te Tule Leʼo—2017
  • Kua Au Tokalelei Mo Te ʼAtua Pea Mo Taku Faʼe
    Te Tule Leʼo—2015
Te Tule Leʼo—2003
w03 1/1 p. 23-26

Tonatou Maʼuli

Ko Te Moʼi Pepa Neʼe Ina Fetogi Toku Maʼuli

NEʼE FAKAMATALA E IRENE HOCHSTENBACH

Neʼe hoko ʼi te Feliatolu afiafi ʼi te taʼu 1972. Neʼe kua ʼau taʼu 16 pea neʼe ʼau muliʼi taku ʼu mātuʼa ki te fono faka lotu ʼi te kolo ko Eindhoven, ʼe tuʼu ʼi te potu fenua ʼo Brabant, ʼi Holani. Neʼe mole ʼau logo fīmālie pea neʼe ʼau fakaʼamu ke ʼau nofo ʼi he tahi faʼahi. Fokifā mo te ʼōmai ʼa te ʼu finemui e toko lua ʼo fakatoʼo mai te moʼi pepa neʼe tohi ai te ʼu palalau ʼaenī: “Kia Irene, ʼe ma loto mālohi ke ma tokoni atu kia koe.” Neʼe mole ʼau ʼiloʼi ko te kiʼi moʼi pepa ʼaia ʼe ina fakahoko anai he fetogi lahi ki toku maʼuli. Kae ʼi muʼa ʼo taku fakamatala atu te meʼa ʼaē neʼe hoko ki muli age, ʼe lelei muʼa ke ʼau palalau atu ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi muʼa atu ʼi toku maʼuli.

NEʼE ʼau tupu ʼi te motu ʼo Belitung, ʼi Itonesia. ʼE kei ʼau manatuʼi ʼihi logoaʼa ʼo te motu ʼaia—ia te logoaʼa ʼo te ʼu lau niu ʼi te agiagi ʼa te matagi, te logoaʼa ʼo he vaitafe, te kakata ʼa te tamaliki ʼaē ʼe gaoʼi ʼo foli tomatou ʼapi, ʼo feiā pe mo te tagi ʼa he musika ʼi te loto fale. ʼI te taʼu 1960, ʼi toku taʼu fā, neʼe mātou mavae mo tomatou famili mai Itonesia ʼo mātou ʼolo ʼo nonofo ʼi Holani. Neʼe mātou folau vaka ʼo loaloaga, pea ko te logoaʼa ʼaē ʼe ʼau manatuʼi tāfito ʼe ko te kiʼi meʼa gaoʼi neʼe ʼau ʼave—ko te kiʼi clown mo te meʼa tā nafa. ʼI toku taʼu fitu, neʼe ʼau liliu ʼo tuli ʼuhi ko toku mahaki, pea talu mai ai ʼe mole kei ʼau logo ki he meʼa e tahi. Ko te ʼu suvenia pe ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau logo kiai ʼe kei ʼau maʼu.

Ko Toku Lahilahi Ake Mo Toku ʼUhiga Tuli

ʼUhi ko te tokaga lelei ʼo taku ʼu mātuʼa kia ʼau, neʼe mole ʼau mahino katoa ki te ʼu ikuʼaga ʼo toku ʼuhiga tuli ʼi te kamata. ʼI taku kei tamasiʼi, neʼe ʼau manatu ko te foʼi masini ʼaē neʼe tonu ke tokoni kia ʼau ke ʼau logo ki te ʼu meʼa, neʼe hage pe ia ko he meʼa gaoʼi, kae neʼe mole hona ʼaoga lahi kia ʼau. Moʼo felogoi mo ʼau, ko te ʼu tamaliki ʼo toku vaʼe fale neʼe nātou tohi fuli te ʼu hisitolia ʼaki te moʼi lahe ʼi te vaʼe ala, pea neʼe hoki ʼau tali age kia nātou, tatau aipe la mo toku leʼo neʼe mole pe la ʼau logoʼi.

ʼI taku lahilahi ake, neʼe ʼau mahino ai leva neʼe ʼau kehe ʼi te hahaʼi. Neʼe ʼau kamata tokagaʼi ko ʼihi hahaʼi neʼe nātou kataʼi ʼau ʼi taku logo tuli, kae ko ʼihi neʼe mole fia fakatahi mo ʼau. Neʼe ʼau kamata logoʼi leva taku to kehe mo taku mole fakatahi mo te hahaʼi. Neʼe ʼau kamata mahino ki te ʼuhiga ʼo te maʼuli ʼo he tahi ʼe tuli, pea neʼe haʼu pe te temi mo taku lēsili mataku ʼi te fakatahi mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou logo fakalelei.

Moʼo faka fealagia haku kau ki te faleako maʼa te kau tuli, neʼe mavae fuli toku famili ʼo mātou ʼolo ʼo nonofo ʼi te kiʼi kolo ʼe ōvi ki te potu fenua ʼo Limbourg, ke feala hamatou ōvi age ki te kolo ʼo Eindhoven. Neʼe kumi gāue ai taku tāmai, pea ko toku tuagaʼane mo toku ʼu tēhina lalahi neʼe nātou hū ako ai ʼi te faleako foʼou. ʼE ʼau fakafetaʼi ʼi tanatou tali fuli ke fai te ʼu fetogi ʼi tonatou maʼuli ke fua lelei kia ʼau. ʼI te faleako, neʼe akoʼi mai te fakafuafua ʼo te mālohi ʼo toku leʼo pea mo te avahi fakalelei ʼo toku gutu ke ʼau puʼaki lelei te ʼu kupuʼi palalau. Pea logola neʼe mole fakaʼaogaʼi e te kau faiako ia te lea ʼaki te ʼu nima, kae neʼe akoʼi mai e toku kaugā ako peʼe feafeaʼi te faʼahiga palalau ʼaia.

Toku Maʼuli ʼi Toku Potu Fenua ʼo ʼOku

ʼI taku lahilahi ake, neʼe faigaʼi e taku ʼu mātuʼa ke nā felogoi mo ʼau, kae neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe mole ʼau mahino kiai. Ohage la, neʼe mole ʼau mahino ko taku ʼu mātuʼa neʼe nā ako te Tohi-Tapu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Kae ʼe ʼau manatuʼi neʼe ʼi ai te ʼaho neʼe mātou ʼolo ai ki te koga meʼa neʼe kaugamālie ʼaupito ai te hahaʼi neʼe heheka ʼi te ʼu hekaʼaga. Neʼe nātou haga fuli ki muʼa, pea ʼi ʼihi temi neʼe nātou pasipasi, pea neʼe nātou tutuʼu ake ʼi ʼihi temi—kae neʼe mole ʼau mahino tuʼa tahi ki te tupuʼaga ʼo tanatou fai ʼaia. Neʼe hoki ʼau ʼiloʼi ki muli mamaʼo age neʼe ko te fakatahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Neʼe tau ʼolo toku ʼu mātuʼa ki te fale ʼe veliveli age ʼi te kolo ko Eindhoven. Neʼe ʼau leleiʼia taku ʼalu kiai koteʼuhi neʼe agalelei fuli te hahaʼi, pea neʼe hage neʼe mata fiafia toku famili, kae koteā te tupuʼaga ʼo tamatou ʼolo tuʼumaʼu ki te fale ʼaia, neʼe mole ʼau ʼiloʼi tuʼa tahi. ʼI te temi nei kua ʼau mahino leva, ko te fale ʼaia neʼe ko te Fale ʼo Te Puleʼaga ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.

Kae neʼe mole ʼi ai he tahi ʼi te ʼu fono moʼo fakahoko lea mai ki te faka ʼuhiga ʼo te ʼu fono. ʼI te temi nei kua ʼau mahino leva, ko nātou ʼaē neʼe kau ki te ʼu fono neʼe nātou fia fakamahino mai te ʼu fono, kae neʼe mole nātou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi hanatou fai ia te faʼahi ʼaia. ʼI te ʼu fono ʼaia, neʼe hage ia kia ʼau neʼe ʼau to kehe pea neʼe ʼau manatu fēnei, ‘ ʼe ʼau fakaʼamu age ke ʼau nofo ʼi te faleako ʼi haku nofo ʼi henī.’ Kae ʼi te temi pe ʼaē neʼe hake ia ʼau te ʼu manatu ʼaia, neʼe ʼōmai te ʼu tēhina kei finemui ʼo fakatoʼo mai te kiʼi moʼi pepa neʼe nā tohi fakavilivili ai te ʼu palalau. Neʼe ko te kiʼi moʼi pepa ʼaia neʼe ʼau palalau kiai ʼi te kamataʼaga ʼo te fakamatala. Neʼe mole heʼeki ʼau mahino ko te kiʼi moʼi pepa ʼaia, ʼe ina lagaʼi anai he fakakaumeʼa maʼuhiga ʼe ina faka ʼāteaina anai ʼau mai taku fia to kehe.

Ko Te Fakatuputupu ʼo He Fakakaumeʼa Lelei

Ko Colette mo Hermine, ʼaē neʼe nā fakatoʼo mai te kiʼi moʼi pepa, neʼe kua nā taʼu 20 tupu. Ki muli age, neʼe ʼau ʼiloʼi neʼe nā ʼōmai ki te kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼaē neʼe ʼau kau ai ke nā gāue pionie katoa ai. Logope ko Colette mo Hermine neʼe mole nā ʼiloʼi lelei te palalau mo te ʼu nima, kae neʼe ʼau faigaʼi ke ʼau sioʼi tonā ʼu gutu mokā nā palalau mai, pea ʼaki tona fai ʼaia neʼe mātou felogoi lelei ai.

Neʼe fiafia taku ʼu mātuʼa ʼi te kole age e Colette mo Hermine ke nā ako te Tohi-Tapu mo ʼau, kae ko te ʼu finemui ʼaia neʼe mole gata ʼaki tanā fai te ako. Neʼe nā faigaʼi ke nā fakahoko lea mai ia te ʼu fono ʼi te Fale ʼo Te Puleʼaga, ke tupu ai haku fakatahi mo nātou ʼo te kokelekasio. Neʼe nā akoako mai te ʼu faʼahiga palalau ʼi te gāue fai faka mafola, pea neʼe nā toe tokoni mai ki taku teuteuʼi taku ʼu fai palalau ʼi te Ako ʼo Te Minisitelio Faka Teokalatike. Koutou fakafuafua age muʼa kua ʼau lava fai haku palalau ʼi muʼa ʼo he ʼu hahaʼi ʼe nātou logo lelei!

Pea tahi ʼaē meʼa, neʼe fai e Colette mo Hermine he puleʼaki ke ʼau falala age kia nāua. Neʼe nā faʼa kātaki pea mo nā fakalogo mai kia ʼau. Logola ʼi ʼihi temi neʼe nā kataʼi taku ʼu faihala, kae neʼe mole ʼi ai he temi neʼe nā vāʼi ia ʼau; peʼe hage la ʼe nā ufiufi ʼi te fakatahi mo ʼau. Neʼe nā faigaʼi ke nā mahino ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau logoʼi ʼi toku loto pea neʼe nā tokakaga lelei kia ʼau ohage pe ko hanā fai ki he tahi ʼe logo lelei. Neʼe foaki mai e te ʼu taʼahine agalelei ʼaia ia te meʼa ʼofa taulekaleka—ko tonā ʼofa pea mo tana fakakaumeʼa mo ʼau.

Ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, neʼe akoʼi mai e Colette mo Hermine ke ʼau ʼiloʼi totatou ʼAtua, ia Sehova, ko he kaumeʼa ʼe tou lava falala ki ai. Neʼe nā fakamahino mai ʼe sio mai ia Sehova ki taku heka ʼi te Fale ʼo Te Puleʼaga, pea ʼe ina ʼiloʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼe tau mo ia ʼaē ʼe tuli. Koia ʼe ʼau fakafetaʼi ai, ko tomatou ʼofa tatau ʼaē kia Sehova ʼaē neʼe ina fakatahiʼi mātou ke mātou kaumeʼa! Neʼe malave kia ʼau te tokaga mai ʼa Sehova kia ʼau, pea ʼi toku ʼofa kia ia, neʼe ʼau foaki toku maʼuli kia te ia ʼo aʼu papitema ʼi Sūlio ʼo te taʼu 1975.

ʼE ʼAu Mulimuli ʼi Toku Kaumeʼa Makehe

ʼI te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoko mai kiai, neʼe lahi age te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane neʼe mātou feʼiloʼiʼaki lelei. Neʼe liliu te tuagaʼane ko toku kaumeʼa makehe, pea neʼe ma ʼohoana ʼi te 1980. ʼOsi pe ʼaia, pea neʼe ʼau kamata gāue pionie, pea ʼi te taʼu 1994 ko ʼau mo toku ʼohoana neʼe ma gāue pionie makehe ʼo ma fai pe ki te hahaʼi Holani, ʼaē ʼe palalau ʼaki te lea ʼo te ʼu nima. ʼI te taʼu ʼaē neʼe hoa mai kiai, neʼe ʼau tau mo te gāue faigataʼa. Neʼe tonu ke ʼau muliʼi toku ʼohoana ʼaē ʼe logo lelei, ʼi te ʼu kokelekasio ʼaē ʼe ina ʼaʼahi ʼi tona ʼuhiga taupau faka silikosikilipisio fetogi.

Neʼe ʼau fai fēnei ʼi tamā ʼu ʼaʼahi ʼaia. Kapau ko te ʼuluaki ʼaʼahi ʼaia ʼa he kokelekasio, pea ʼe ʼau foimo fakaōvi ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane tokolahi ʼo ʼau fakahā toku higoa. Pea ʼe ʼau ʼui age kia nātou ʼe ʼau tuli pea mo ʼau kole age kia nātou ke nātou sisio fakalelei mai kia ʼau pea mo palalau māmālie mai. ʼE ʼau toe faiga foki ke ʼau fai haku tali ʼi te ʼu fono ʼo te kokelekasio. Pea ʼe ʼau kole ai peʼe ʼi ai he tahi ʼe lotolelei ke ina fakahoko lea maʼaku ʼi te vāhaʼa ʼaia ʼi te ʼu fono pea mo te gāue fai faka mafola.

ʼI te lelei ʼaupito ʼo te faʼahiga fai ʼaia, ʼi ʼihi temi, ʼe galo ki toku ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼe mole ʼau logo, ʼo mātou kakata ai ʼi ʼihi temi. Ohage la, ʼe nātou ʼui mai mokā nātou sisio mai kia ʼau ʼe ʼau haʼele ʼi te kolo, pea ʼe nātou kī siti mai tanatou ʼu motokā ke nātou kalo mai, kae ʼe mole ʼau logo ʼau kiai. ʼI ʼihi temi ʼe galo foki kia ʼau toku ʼu tuʼakoi—ohage la mokā ʼau fia fanafana ki toku ʼohoana. Ka ʼau sio kua hage kua ufiufi, pea ʼau ʼiloʼi ai neʼe kua leʼolahi fau taku “fanafana.”

ʼE tokoni te tamaliki ʼi he ʼu ʼaluʼaga ʼe mole kita ʼamanaki kiai. ʼI tama hoki ʼaʼahi te kokelekasio, ko tamā ʼuluaki fai ʼaia kiai, neʼe tokagaʼi e te kiʼi tama neʼe taʼu hiva, ko ʼihi neʼe nātou tuʼania ʼi te fai palalau mo ʼau ʼi te Fale ʼo Te Puleʼaga, pea neʼe ina fai ai te puleʼaki. Neʼe haʼu kia ʼau, pea neʼe fā ki toku nima pea ina toho ʼau ki te lotomalie ʼo te Fale ʼo Te Puleʼaga, pea neʼe kalaga fēnei ʼo leʼo lahi, “ ʼE ʼau fia fakahā atu koʼeni ia Irene—pea ʼe tuli!” Neʼe ʼōmai ai kia ʼau ia nātou ʼo te fono, ʼo mātou fai palalau ai.

ʼAki taku muliʼi toku ʼohoana ʼi tana feʼaluʼaki ʼi te silikosikilipisio, neʼe kaugamālie ia nātou neʼe liliu ko toku ʼu kaumeʼa. Kua fetogi katoa toku maʼuli talu mai te ʼu taʼu ʼaē neʼe hage ai neʼe mole ʼau kau mo te hahaʼi pea neʼe ʼau to kehe! Talu mai te afiafi ʼaē neʼe fakatoʼo mai ai e Colette mo Hermine te kiʼi moʼi pepa ki toku nima, kua ʼau logoʼi te mālohi ʼo te fakakaumeʼa pea kua ʼau felāveʼi mo te hahaʼi kua nātou liliu ʼo makehe kia te ʼau. Ko te potu ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito, kua ʼau ʼiloʼi ia Sehova, te Kaumeʼa ʼaē ʼe maʼuhiga age ʼi te hahaʼi fuli. (Loma 8:38, 39) Ko he toe fetogi neʼe hoko ʼi toku maʼuli ʼuhi pe ko te kiʼi moʼi pepa ʼaia!

[Paki ʼo te pasina 24]

ʼE ʼau manatuʼi te logoaʼa ʼo taku meʼa gaoʼi neʼe ʼau leleiʼia ʼaupito

[Paki ʼo te pasina 25]

ʼE ʼau fai faka mafola pea ko ʼau mo toku ʼohoana ko Harry

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae