Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w04 1/2 p. 28-31
  • ʼE Feala Hakotou ʼIloʼi Papau Te Meʼa ʼAē ʼe Koutou Loto Kiai

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • ʼE Feala Hakotou ʼIloʼi Papau Te Meʼa ʼAē ʼe Koutou Loto Kiai
  • Te Tule Leʼo—2004
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • He Koʼe ʼe Mole Tou ʼIloʼi Papau?
  • ‘Koutou Tui Papau Ki Te ʼAmanaki’
  • Te ʼu Tapuakina ʼi Te Temi Nei ʼi Te Fīmālie Fakalaumālie
  • Kotou Falala Kiā Sehova Heʼe Kua Ovi Mai Te Temi Fakaʼosi
    Te Tule Leʼo—2011
  • Te Fīmālie Moʼoni—ʼI Te Temi Nei ʼo Talu Ai
    Te Tule Leʼo—1996
  • Ko Sehova, Totatou ‘Tule Mālohi ʼi Te Temi Mamahi’
    Te Tule Leʼo—2004
  • Koutou Vevete ʼAkotou ʼu Tuʼania Fuli Kia Sehova
    Te Tule Leʼo—1994
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2004
w04 1/2 p. 28-31

ʼE Feala Hakotou ʼIloʼi Papau Te Meʼa ʼAē ʼe Koutou Loto Kiai

“EI FOKI!” “ ʼE hoko moʼoni anai!” ʼE mahino ia, kua koutou tau logo ki te ʼu palalau ʼaia. Kae ʼi totatou maʼuli ʼo te ʼaho fuli, ʼe lahi te ʼu meʼa ʼe mole feala ke tou ʼiloʼi papau. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ʼe fetogitogi te maʼuli, koia ʼe tou fia ʼiloʼi ai peʼe ʼi ai koa he ʼu meʼa ʼe feala ke tou ʼiloʼi papau. ʼI totatou maʼuli, ʼe feala ke tou lotolotolua peʼe mole tou ʼiloʼi papau.

Kua mahino kia tatou, ko te hahaʼi tokolahi ʼe nātou fia maʼu maʼa nātou totonu pea mo tonatou famili, te fīmālie pea mo te fiafia. ʼE nātou gāue kinakina ke nātou maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼi tanatou manatu, ʼe feala hanatou maʼu ai te fiafia pea mo te fīmālie, pea ʼi te agamāhani ʼe nātou kumi ʼi te paʼaga pea mo te ʼu koloā. Kae ʼe feala ke pulinoa te ʼu meʼa ʼaia, mokā hoko mai he mafuike, he afā, he fakaʼī, peʼe ko he agamālohi. ʼE feala ke fetogi tonatou maʼuli, ʼuhi ko he mahaki kovi, he mavete, peʼe mole kei maʼu he gāue. ʼE moʼoni, ʼe mole lagi hoko anai kia koutou te ʼu meʼa ʼaia, kae ʼe feala ke koutou hoha peʼe maʼuli tuʼania mo kapau ʼe koutou ʼiloʼi ʼe feala ke hoko fakapunamaʼuli kia koutou he ʼaluʼaga fakamataku feiā. Kae ʼe mole gata ai.

Ko te mole ʼiloʼi papau, ʼe ʼalutahi mo te lotolotolua, pea ʼe ʼui e te tikisionalio ko te “lotolotolua,” ʼe ko “te mole ʼiloʼi papau te meʼa ʼaē ʼe kita tui kiai peʼe kita manatu kiai, pea ʼi te agamāhani ʼe mole ʼalutahi mo te tonu ʼaē ʼe kita fai.” Tahi ʼaē meʼa, ʼe ʼui e te tohi Managing Your Mind, “ko te mole ʼiloʼi papau ʼo ʼuhiga mo he faʼahi maʼuhiga, ʼe tupu tāfito ai te hoha pea mo te tuʼania.” Kapau ʼe mole heʼeki maʼu he tali ki he lotolotolua, ʼe lava tupu ai hakita tuʼania, hakita lotomamahi pea mo hakita ʼita. Ei, ko takita tuʼania ki te meʼa ʼaē ʼe feala peʼe mole feala ke hoko, ʼe fakatupu kovi ki takita fakakaukau pea mo kita mahaki ai.

Ko ʼihi ʼe nātou hage ko te talavou Pelesile ʼaē neʼe ina ʼui fēnei: “He koʼe ʼe tou tuʼania ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke hoko? Tou tuʼania ki te ʼaho nei, kae ʼaua naʼa tou tuʼania ki te ka haʼu.” Ko te taʼi manatu ʼaē “tou kakai pea mo tou ʼiʼinu,” ʼe lava tupu ai hakita tuʼutāmaki, pea mo kita mate ai. (1 Kolonito 15⁠:​32, MN ) ʼE lelei age hatatou kole tokoni ki te Tupuʼaga, ia Sehova ʼAtua, ʼaē ʼe ʼui e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo ia, “ ʼe mole ʼi ai he fetogi ʼo te ʼaluʼaga ʼo te malu.” (Sakopo 1⁠:​17, MN ) Kapau ʼe tou vakaʼi ia te Tohi-Tapu, te Folafola ʼo te ʼAtua, pea ʼe tou maʼu ai anai he ʼu tokoni poto pea mo he takitaki lelei moʼo maʼu he ʼu puleʼaki ki te ʼu faʼahi ʼaē ʼe mole tou ʼiloʼi papau ʼo ʼuhiga mo te maʼuli. ʼE toe lava tokoni mai foki, ke tou mahino pe koʼe ʼe lahi te ʼu faʼahi ʼe mole tou ʼiloʼi papau.

He Koʼe ʼe Mole Tou ʼIloʼi Papau?

ʼE tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu, te manatu fakapotopoto ʼo ʼuhiga mo te maʼuli, pea ʼe tokoni mai ke tou maʼu te manatu ʼaē ʼe totonu ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tou ʼiloʼi papau pea mo te ʼu fetogi. Logola ʼe tou lava maʼu he faʼahiga fīmālie ʼi te ʼu felogoi faka famili, ʼi te tuʼulaga faka sosiale, ʼaki tokita poto, tokita maʼuli haohaoa, pea mo te tahi ʼu faʼahi, kae ʼe fakahā mai e te Tohi-Tapu, ʼe mole feala ke tou falala katoa ki te ʼu faʼahi ʼaia, peʼe tou ʼamanaki ke tou maʼu ai he maʼuli “fiafia.” Neʼe ʼui fēnei e te Hau poto ko Salomone: “Ko te lele vave ʼe mole ʼa te ʼu tagata vaʼevave, pea ko te tau ʼe mole ʼa te ʼu tagata mālohi, pea ko te meʼa kai ʼe mole ʼa te kau popoto, pea ko te ʼu koloā ʼe mole ʼa te hahaʼi ʼatamai, pea ko te ʼofa ʼe mole ʼa nātou ʼaē ʼe nātou maʼu te ʼatamai mālama.” Koteā tona tupuʼaga? “Heʼe ko te ʼu temi pea mo te ʼu meʼa fakafokifā ʼe hoko kia nātou fuli.” Koia ʼe fai te fakatokaga ʼaenī e Salomone: “Ohage ko te ʼu ika ʼaē ʼe pipiki ʼi te kupega kovi, pea ohage ko te ʼu manulele ʼaē ʼe tō ki he hele, ʼo toe feiā aipe ko te ʼu foha ʼo te tagata ʼe puke nātou ʼi he temi malaʼia, mokā hoko fakapunamaʼuli kia nātou.”​—Tagata Tānaki 9⁠:​11, 12.

Neʼe toe talanoa foki mo Sesu Kilisito ʼo ʼuhiga mo te temi fakamataku pea mo faka tuʼania, ʼe hoko anai ki te faʼahiga taʼiake katoa. Neʼe ina fakamatala fēnei: “ ʼE ʼi ai anai he ʼu fakaʼiloga ʼi te laʼā pea mo te māhina pea mo te ʼu fetuʼu, pea ʼi te kele ʼe tuʼania anai te ʼu puleʼaga, kua nātou manavahe ʼuhi ko te ʼu ʼuʼulu ʼa te tai pea mo tana hou, kae matapopō anai te hahaʼi ʼi tonatou mataku pea ʼuhi ko te talitali ʼaē ki te ʼu meʼa ʼaē ka hoko mai ki te kele katoa; heʼe ko te ʼu mālohi ʼo te lagi ʼe galulu anai.” Kae neʼe talanoa Sesu ki he ʼamanaki maʼa te hahaʼi agatonu ia ʼaho nei: “Ka koutou sio anai ki te hoko mai ʼo te ʼu meʼa fuli ʼaia, ke koutou ʼiloʼi kua ōvi mai te puleʼaga ʼo te ʼAtua.” (Luka 21⁠:​25, 26, 31, MN ). ʼO toe feiā aipe, ʼaua naʼa tou tuʼania ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tou ʼiloʼi papau ki te ka haʼu, kae tou faka tui ko te ʼAtua ʼe tokoni mai ke tou falala ki he ka haʼu taulekaleka pea mo fīmālie.

‘Koutou Tui Papau Ki Te ʼAmanaki’

Logola ʼe mole feala ke tou ʼiloʼi papau peʼe tonu ke tou falala ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou logo kiai, mo lau, pea mo sio kiai, kae ʼe feala ke tou falala katoa ki te Tupuʼaga. ʼE mole gata ʼaki pe tona tuʼulaga Māʼoluga, kae ʼe ko te Tāmai ʼofa ʼe ina taupau fakalelei tana ʼu fānau ʼaē ʼi te kele. ʼO ʼuhiga mo tana folafola, neʼe ʼui fēnei e te ʼAtua: “ ʼE mole toe liliu mai anai kia te ʼau ka mole hona ʼu fua, kae ʼe mahino ia ʼe ina fai anai te meʼa ʼaē kua ʼau leleiʼia, pea ʼe lava lelei anai te meʼa ʼaē neʼe ʼau fekauʼi kiai.”​—Isaia 55⁠:⁠11.

Neʼe akoʼi e Sesu Kilisito ki te hahaʼi te moʼoni mai te ʼAtua, pea ko te tokolahi ʼaē neʼe fakalogo kia te ia, neʼe nātou tali lelei he neʼe nātou ʼiloʼi papau ʼe moʼoni. Ohage la, ko te kau Samalitana agatonu neʼe nātou ʼui fēnei ki te fafine Samalitana ʼaē neʼe ʼuluaki fakalogo kia Sesu: “E mole matou tui uhipe ko tau u tala; kua matou logo tonu kia te ia, pea kua matou iloi, e ko ia mooni te Fakamauli o te malama-nei.” (Soane 4⁠:42) ʼO toe feiā pe ia ʼaho nei, logola ʼe tou maʼuʼuli ʼi he ʼu temi faigataʼa, kae ʼe mole tonu ke tou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou tui kiai.

ʼO ʼuhiga mo te lotu ʼaē ʼe nātou tui kiai, ko te tokolahi ʼe nātou ʼui ʼe mole tonu ke tou faiga ke tou mahino kiai, kae ʼe tonu pe ke tou tui kiai. Kae ʼe mole manatu feiā ia Luka, te tagata faitohi ʼo te Tohi-Tapu. Koteʼuhi neʼe ina kumi pea mo ina tohi te ʼu fakamatala ʼe moʼoni, ke feala ki te hahaʼi ke nātou ‘ ʼiloʼi katoa te moʼoni ʼo te ʼu meʼa’ ʼaē neʼe ina tohi. (Luka 1⁠:⁠4) ʼE tonu ke tou popoto ʼi te hāofaki ʼo tatatou tui, koteʼuhi ko totatou ʼu famili pea mo totatou ʼu kaumeʼa ʼaē ʼe mole lotu tahi mo tatou, ʼe feala ke nātou tuʼania naʼa tou faihala pea mo lotomamahi ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tui kiai. (1 Petelo 3⁠:15) ʼE tou lava tokoni anai ki te hahaʼi ke nātou tui ki te ʼAtua, mo kapau ʼe tou ʼiloʼi lelei te tupuʼaga ʼo tatatou tui ki ai. ʼE ʼui fēnei e te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo Sehova: “Ko te Maka, ʼe haohaoa tana gāue, heʼe ko tona ʼu ala fuli ʼe faitotonu. ʼAtua ʼo te agatonu, ʼaē ʼe mole ia te ia te heʼe faitotonu; ʼe faitotonu pea mo totonu ia.”​—Teutalonome 32⁠:⁠4.

Koutou tokagaʼi te ʼu palalau fakaʼosi ʼo te vaega: “ ʼE faitotonu pea mo totonu ia.” Koteā te ʼu fakamoʼoni ʼaē ʼe tou lava falala ai ki te ʼu palalau ʼaia? Neʼe tui papau te ʼapositolo ko Petelo ki te faʼahi ʼaia. Neʼe ina ʼui fēnei ki te ofisie Loma pea mo tona kaugā ʼapi: “ ʼE moʼoni, kua ʼau mahino ko te ʼAtua ʼe mole fakapalatahi, kae ʼi te puleʼaga fuape, ko te tagata ʼaē ʼe manavasiʼi kia te ia pea mo ina maʼuliʼi te faitotonu ʼe ina tali leleiʼi ia ia.” (Gaue 10⁠:​34, 35, MN ) Neʼe fai te ʼu palalau ʼaia e Petelo, koteʼuhi neʼe hoki ʼosi age pe tana sio mata ki te takitaki ʼa te ʼAtua, ʼi tana fakaliliu te famili Senitile, ʼaē ki muʼa atu neʼe heʼe maʼa pea mo mamaʼo ia te ia, ke nātou liliu ko hana hahaʼi tauhi. Ohage ko Petelo, ʼe tou lava tui papau ko te ʼAtua ʼe aga fakatatau pea mo faitotonu, heʼe tou sio mata ki te toko ono miliona ʼo “te toe hahaʼi tokolahi,” mai te ʼu fenua e 230 tupu ʼi te kele katoa, kua nātou lītuʼa ki tonatou maʼuli ʼāfea, kae nātou haʼele ʼi te ala ʼo te faitotonu.​—Apokalipesi 7⁠:​9, MN; Isaia 2⁠:2​-4.

ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano moʼoni, ʼe mole tou fia fefeka peʼe fiatuʼu, kae ʼe tou fia agavaivai pea mo aga fakapotopoto. Kae ʼe tou ʼiloʼi ʼe moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tui kiai pea mo tatatou ʼamanaki ki te ka haʼu. Neʼe faitohi fēnei ia te ʼapositolo ko Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō: “Kae ʼe mātou loto ke koutou tahi fakahā he loto faʼafai feiā, ke feala hakotou tui papau ki te ʼamanaki ʼo aʼu ki te fakaʼosi.” (Hepeleo 6:​11, MN ) ʼO toe feiā pe, ko te logo lelei ʼo te Tohi-Tapu, neʼe ina foaki mai he “tui papau ki te ʼamanaki.” Ko te ʼamanaki ʼaia, ʼaē ʼe fakatafito mālohi ki te Folafola ʼa te ʼAtua, neʼe fakamahino mai e Paulo, “ ʼe hoko moʼoni.”​—Loma 5⁠:​5, MN.

Tahi ʼaē meʼa, ʼe tou tui papau ko te akoʼi ki te hahaʼi ia te logo lelei mai te Tohi-Tapu, ʼe feala ke ina foaki age kia nātou te fīmālie pea mo te tui papau ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼi te faʼahi ʼo te loto pea mo te faʼahi fakasino. Ohage ko Paulo, ʼe tou lava fai te ʼu palalau ʼaenī: “Ko te logo lelei ʼaē ʼe mātou faka mafola, neʼe mole fakahā atu kia koutou, ʼaki pe te ʼu palalau, kae neʼe toe fai foki ʼaki te mālohi, ʼaki te laumālie maʼoniʼoni pea mo he tui papau.”​—1 Tesalonika 1⁠:​5, MN.

Te ʼu Tapuakina ʼi Te Temi Nei ʼi Te Fīmālie Fakalaumālie

Logola ʼe mole feala ʼi te temi nei ke tou maʼu he fīmālie katoa, kae ʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe feala ke tou fai ʼe tokoni mai anai kia tatou ke tou maʼu he faʼahiga fīmālie pea mo he aga fakapotopoto. Ohage la, ka tou fakatahi tuʼumaʼu mo te kokelekasio faka Kilisitiano, ʼe tou lava maʼu ai he aga fakapotopoto, koteʼuhi ʼe akoʼi mai te ʼu pelesepeto pea mo he ʼu aga ʼe lelei pea mo fakapotopoto. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Fakatotonu ki te hahai maumea o te malama aeni, ke aua tanatou fiameamea mo tanatou tuku tanatou falala ki he u koloa fakalakilua, kae ki te Atua ae e ina fakakoloa mai tatou, aki te meafuape, tou fakafiafia ai.” (1 Timoteo 6:​17) Ko te tokolahi, ʼi tanatou ako ke nātou falala kia Sehova kae ke mole nātou falala ki te ʼu koloā pea mo te ʼu fakafiafia faka mālama ʼaē ʼe faka temi, ʼe mole kei nātou maʼuli mo te ʼu tuʼania pea mo te ʼu hoha ʼaē neʼe nātou ʼamo ki muʼa atu.​—Mateo 6:​19-​21.

ʼI te kokelekasio, ʼe tou toe maʼu ai foki he ʼu tēhina mo tuagaʼane agaʼofa, ʼe nātou tokoni pea mo lagolago mai ʼi he ʼu ʼaluʼaga kehekehe. ʼI te tahi lakaga ʼo tona minisitelio, ko te ʼapositolo ko Paulo pea mo tona ʼu tēhina ʼaē neʼe nātou kaugā ʼolo mo ia, neʼe nātou “taʼomia lahi” pea ʼi tonatou sino neʼe nātou logoʼi te “tuʼania ʼaupito ki [tonatou] maʼuli.” Kofea ʼaē neʼe maʼu ai e Paulo hana tokoni pea mo he lagolago? ʼE moʼoni neʼe mole he temi neʼe lākilua ai tana falala ki te ʼAtua. Kae neʼe ina maʼu he fakaloto mālohi pea mo he fakaloto fīmālie mai tona ʼu tēhina, ʼaē neʼe ʼōmai ʼo tokoni kia ia. (2 Kolonito 1⁠:​8, 9, MN; 7:​5-7) Ia ʼaho nei, ka hoko he ʼu tuʼutāmaki faka natula peʼe ko he tahi ʼu faʼahiga tuʼutāmaki, ko totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼaē ʼe nātou ʼuluaki tokoni tuʼumaʼu pe ʼi te faʼahi fakakoloa pea mo fakalaumālie ki tonatou ʼu tēhina pea mo ʼihi hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi te faigataʼaʼia.

Ko te faikole ʼe ko te tahi tokoni ʼaia kia tatou ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe mole tou ʼiloʼi papau te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai. ʼI te temi fuli pe, ʼe feala ai ke tou faikole ki tatatou Tāmai ʼaē ʼi selo, mokā tou nonofo ʼi he faigataʼaʼia neʼe hoko fakapunamaʼuli mai. “Ko Sehova ʼe liliu anai ko he tauʼaluga pau maʼa ia ʼaē ʼe taʼomia, ko he tauʼaluga pau ʼi te ʼu temi ʼo te mamahi.” (Pesalemo 9⁠:⁠9) ʼI ʼihi temi ʼe faigataʼa ki te ʼu mātuʼa hanatou puipui tanatou fānau. Kae ʼe fia tokoni mai te ʼAtua ke tou tauʼi tatatou ʼu tuʼania pea mo tatatou mole ʼiloʼi papau te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai. Tou faikole kia Sehova ʼo tuku age kia te ia tatatou ʼu tuʼania, heʼe tou ʼiloʼi papau ʼe feala ke ina “fakahoko o fakalaka i te meafuape, pea fakalaka maumau i te mea e tou kole, peʼe tou manatu ki ai.”​—Efeso 3:​20.

ʼE koutou faikole tuʼumaʼu koa ki te ʼAtua? ʼE koutou tui papau koa ʼe logoʼi e te ʼAtua takotou ʼu faikole? Neʼe ʼui fēnei e te kiʼi finemui ʼi São Paulo: “Neʼe ʼui mai e taku faʼe ʼe tonu ke ʼau faikole ki te ʼAtua. Kae neʼe ʼau manatu ʼi toku loto: ‘He koʼe ʼe tonu ke ʼau palalau mo he tahi ʼe mole ʼau ʼiloʼi?’ Kae ko Tāʼaga Lea 18⁠:10 neʼe tokoni mai ke ʼau mahino, ʼe ʼaoga ke tokoni mai te ʼAtua, pea ʼe tonu ke tou faikole kia te ia.” ʼE ʼui e te vaega ʼaia: “Ko te huafa ʼo Sehova ʼe ko he tule mālohi. Ko te faitotonu ʼe lele kiai pea ʼe hāofaki ai.” Kae ʼe tou lava fakatuputupu feafeaʼi tatatou falala kia Sehova, mo kapau ʼe mole tou fakamāhani ʼi te palalau kia te ia? Kapau ʼe tou fia maʼu te ʼu tapuakina ʼo te fīmālie fakalaumālie, ʼe tonu ʼi te ʼaho fuli ke tou fakamāhani ʼi te faikole. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Koutou alaʼala pea koutou faikole i te temi fuape, ke koutou malohi o feholaki maia meafuape alâ e amanaki hoko mai, pea ke koutou tutuu ia mua o te Foha o te tagata.”​—Luka 21⁠:⁠36.

Ko te tahi meʼa ʼe tou lava tui papau kiai, ʼe ko tatatou ʼamanaki ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Koutou fakatokagaʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼo Taniela 2⁠:44: “Ko te ʼAtua ʼo te lagi ʼe ina fakatuʼu anai he puleʼaga ʼe mole pulihi anai ʼi he temi. Pea ko te puleʼaga ʼaia ʼe mole tuku anai ki he tahi hahaʼi. ʼE ina laliki anai pea mo fakagata anai te ʼu puleʼaga fuli ʼaia, pea ko ia totonu ʼe tuʼu anai ʼo aʼu ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga.” Ko te ʼamanaki ʼaia ʼe tuʼu mālohi pea ʼe tou lava tui papau ʼe hoko moʼoni anai. ʼI te agamāhani, ʼe mole hoko te ʼu fakapapau ʼa te tagata, kae ʼe tou lava falala tuʼumaʼu ki te folafola ʼa Sehova. ʼE tou lava falala ki te ʼAtua, heʼe hage ko he mata maka ʼe tuʼu mālohi. Ohage ko Tavite, ʼe tou lava ʼui fēnei: “Ko toku ʼAtua ʼe ko toku maka. ʼE ʼau hola anai kia ia, ko toku meʼa tali tau, toku tala hāofakiʼaga, toku māʼoluga moʼoni, te potu ʼaē ʼe ʼau lava hola kiai, toku Hāofakiʼaga; ʼe ke hāofaki ʼau mai te agamālohi.”​—2 Samuele 22⁠:⁠3.

Ko te tohi ʼaē neʼe tou talanoa kiai ʼi te kamata, te Managing Your Mind, ʼe ina ʼui fēnei: “Kapau ʼe manatu lahi he tahi ki te ʼu meʼa kovi ʼaē ʼe feala ke hoko, pea ʼe hage maʼa ia ʼe hoko moʼoni, pea mo faigataʼa kia ia hana tauʼi te ʼu manatu ʼaia.” Koia, he koʼe ʼe tou faka taʼomia ia tatou ʼaki te ʼu tuʼania pea mo te ʼu lotolotolua ʼa te malamanei? ʼE lelei age ke koutou fetogi te ʼu fakapapau ʼo te mālama ʼaenī ʼaē ʼe mole hoko, ʼaki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua ʼaē ka hoko moʼoni anai. Kapau ʼe tou tui mālohi ki te ʼu fakapapau ʼa Sehova, ʼaē ka hoko moʼoni anai, ʼe fakamoʼoni mai kia tatou: “Ko te tagata fuape e tui kia te ia e mole ufiufi anai.”​—Loma 10⁠:11.

[Paki ʼo te pasina 29]

ʼE fakamoʼoni mai e te Folafola a te ʼAtua te ʼu tapuakina maʼa te malamanei

[Paki ʼo te pasina 30]

“Ko te tagata fuape e tui kia te ia e mole ufiufi anai”

[Paki ʼo te pasina 31]

Ko te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼe ina foaki te fīmālie ki te hahaʼi

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae