Te Kumi ʼo He Puleʼaga Lelei
“ ʼAki te fefakalogoʼaki ʼo te malamanei, kua hoko ai te ʼu fihifihia lahi, pea ʼe mole kei lava fakatokatoka e te ʼu fenua takitokotahi. ʼE hoki feala anai ke tauʼi te tuputupu ʼo te ʼu tokakovi pea mo te ʼu fihifihia mokā gāue fakatahi te malamanei.”—Ghulam Umar, te tagata sivi politike Pakisitani.
ʼE MOLE felogoi te malamanei. Logola te mahu meʼa kai ʼo te kele kae tokolahi ʼe maʼuli faigataʼa ʼi te maʼuli fakasino. ʼI te temi ʼaenī ʼaē kua fakaʼaogaʼi ai te masini hila, kua feala ke māsila age te fakakaukau ʼa te tagata pea mo tana ako, kae ʼe faka haʼu ʼo tokolahi te hahaʼi ʼe mole maʼu hanatou gāue lelei. Logola te kua lahi ʼo te ʼu fealagia kua maʼu e te hahaʼi ʼo te temi ʼaenī, kae ko te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼe nātou matataku, ʼe mole nātou maʼuli tokalelei pea ʼe nātou loto hoha. ʼE feala pe ke tou maʼu ni ʼu fealagia lelei, kae tokolahi kua puli ia nātou te ʼamanaki ʼuhi ko te maʼuli kākā pea mo te meʼa noaʼi ʼo te lao ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli ʼo te sosiete ʼaenī.
ʼI te lahi fau ʼo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo te malamanei, ʼe mole he puleʼaga peʼe ko he ʼu puleʼaga ʼe nātou gāue fakatahi, ʼo feala anai hanatou fakatokatoka. Koia, tokolahi ʼe nātou ʼui ko te maʼuli tokalelei pea mo te fīmālie, ʼe hoko anai mo kapau ʼe fakatahiʼi te ʼu puleʼaga fuli ke nātou liliu ko he puleʼaga e tahi. ʼE lagolago te tagata ko Albert Einstein ki te manatu ʼaia. ʼI te taʼu 1946, neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE ʼau tui papau ko te hahaʼi tokolahi ʼi te malamanei ʼe nātou fia maʼuli ʼi te tokalelei pea mo te fīmālie . . . ʼE hoki maʼu te tokalelei ʼaē ʼe loto kiai te malamanei mo kapau ʼe nātou fakatuʼu fakatahi he puleʼaga pe e tahi.”
Hili te ʼu taʼu e ʼuafulu ki muli age, ʼe mole heʼeki fakahoko te fakatuʼutuʼu ʼaia. ʼI te sivisivi ʼo te ʼu fihifihia ʼo te 21 sēkulō, ʼe ʼui fēnei ʼi te sulunale Falani Le Monde ʼo Palesi: “ ʼE ʼaoga ke ʼi ai he puleʼaga faka malamanei ʼe ina fai he ʼu lao moʼo fakatokatoka fakavilivili ʼi te malamanei katoa te ʼu fakapō ʼaē ʼe fai ki te ʼu lanu kehekehe. ʼE tonu ke tou tali te manatu ʼaē ko te Kele katoa ʼe ko he fenua pe e tahi.” Ko ai ʼaē ʼe ina maʼu te mālohi pea mo te fealagia ke ina foaki ki te malamanei he tokalelei ki te ka haʼu?
ʼE Lava Fakatokatoka Koa e Te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi Te ʼu Fihifihia?
Tokolahi ʼe nātou falala ko te Kautahi ʼo Te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼe ina foaki anai te tokalelei ki te malamanei. ʼE lava foaki koa e te Puleʼaga ʼaia he tokalelei pea mo he fīmālie moʼoni ki te malamanei? ʼE lahi te ʼu akonaki faka politike ʼe nātou tala ai tanatou ʼu fakatuʼutuʼu pea mo tanatou ʼu fakapapau. Ohage la, ʼi tanatou akonaki “ Déclaration Millénaire ” ʼo te taʼu 2 000, neʼe fai te fakapapau e te Kautahi ʼo Te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE mātou faiga mālohi anai ke mātou hāofaki tamatou hahaʼi mai te tau, ʼi te loto fenua peʼe ʼi te ʼu fenua tuʼa, ʼaē neʼe mamate ai te toko 5 miliona tupu ʼi te ʼu taʼu e hogofulu ʼaenī kua hili.” ʼAki te ʼu taʼi akonaki ʼaia neʼe maʼu ai e te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ia te lagolago pea mo te fakaʼapaʼapa ʼa te hahaʼi tokolahi, ʼo feiā mo te fakapale ʼo te Prix Nobel ʼo te tokalelei ʼi te taʼu 2001. Koia, ʼaki tana falala ki te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼaia, neʼe ʼui e te Komite ʼo Te Nobel ʼo Nolovesi “ ʼe gata pe ki te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼe ina lava foaki he tokalelei pea mo he felogoi ki te malamanei katoa.”
Logola te ʼu fakatuʼutuʼu fuli ʼaia, neʼe lava foaki koa e te Kautahi ʼo Te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼaē neʼe fakatuʼu ʼi te 1945, he tokalelei moʼoni pea mo tologa? Kailoa, he neʼe lahi te ʼu gāue ʼa te kautahi neʼe mole hoko ʼuhi pe ko te ʼu fakatuʼutuʼu faka puleʼaga pea mo te manatu takitokotahi ʼa te ʼu hahaʼi ʼo te kautahi ʼaia. ʼE ʼui e te tagata fai sulunale, maʼa te hahaʼi, ko te ʼAtu Puleʼaga Fakatahi ʼe ko “he meʼa moʼo sivisivi te manatu ʼa te malamanei” pea “lolotoga ni ʼu taʼu ʼe lahi te ʼu puleʼaki neʼe ina kumi ki te ʼu fihifihia, kae ʼe mole lahi he fakatokatoka kua fai.” Pea ʼe kei fai pe te fehuʼi ʼaenī: ʼE logo tahi anai koa ʼi he temi te ʼu puleʼaga ʼo te malamanei?
ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu ʼe mole kei tuai pea hoko anai te taʼi logo tahi ʼaia. ʼO feafeaʼi? Pea ʼe ko te puleʼaga fea ʼaē ka ina foaki mai anai? Koutou lau te alatike ka hoa mai.
[Paki ʼo te pasina 3]
Neʼe ʼui e Einstein ʼe ʼaoga ke ʼi ai he puleʼaga foʼou faka malamanei
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Einstein: U.S. National Archives photo