ʼU Mātuʼa—Koteā Te Ka Haʼu ʼAē ʼe Koutou Loto Maʼa Takotou Fānau?
“Kau tūpulaga pea mo koutou kau taupoʼou . . . Ke nātou fakavikiviki ki te huafa ʼo Sehova.”—Pesalemo 148:12, 13.
1. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tuʼaniaʼi e te ʼu mātuʼa ʼo ʼuhiga mo tanatou fānau?
KO TE ʼu mātuʼa fuli ʼe nātou tuʼania ʼaupito ki te ka haʼu ʼo tanatou fānau. Mai te ʼaho ʼaē ʼe tupu ai te tamasiʼi—pea mo te temi ʼaē ʼe kei fuafatuʼi ai—kua kamata tuʼaniaʼi e te ʼu mātuʼa te maʼuli ʼo tanā tamasiʼi. ʼE hāo anai koa mo mahaki? ʼE tuputupu lelei anai koa? ʼI tana lahilahi ake, ʼe ʼi ai anai te tahi ʼu fihifihia. ʼI te agamāhani, ko te ʼu mātuʼa ʼe nātou loto ki te meʼa ʼaē ʼe lelei maʼa tanatou fānau.—1 Samuele 1:11, 27, 28; Pesalemo 127:3-5.
2. He koʼe e tokolahi te ʼu mātuʼa ʼe nātou faiga mālohi ke maʼu e tanatou fānau he maʼuli lelei ʼi tanatou lahilahi ake?
2 Kae ʼi te mālama ʼaenī, ʼe mole faigafua ki te ʼu mātuʼa hanatou foaki te meʼa ʼaē ʼe lelei maʼa tanatou fānau. Tokolahi te ʼu mātuʼa neʼe nātou māʼuʼuli faigataʼa ʼuhi ko te ʼu tau, te ʼu fihifihia faka politike, te ʼu fihifihia faka ekonomika, te ʼu mamahi fakasino peʼe ʼo te loto, pea mo ʼihi age meʼa. Pea ʼe mole nātou loto ke toe hoko te ʼu meʼa ʼaia ki tanatou ʼu fānau. ʼI te ʼu fenua koloāʼia, ʼe lagi sio te ʼu mātuʼa ki te tamaliki ʼo tonatou ʼu kaumeʼa pea mo tonatou ʼu kāiga, ʼe lelei tanatou ʼu gāue pea mo nātou maʼuli fiafia. Koia, ʼe nātou faiga mālohi ai ke nātou foaki ki tanatou fānau—he ʼu koloā pea mo he maʼuli tokalelei ʼi tanatou lahilahi ake.—Tagata Tānaki 3:13.
Koutou Filifili Honatou Maʼuli ʼe Lelei
3. Koteā ʼaē neʼe filifili e te kau Kilisitiano?
3 ʼI tonatou ʼuhiga tisipulo ʼa Sesu Kilisito, neʼe filifili e te kau Kilisitiano ke nātou foaki tonatou maʼuli kiā Sehova. He neʼe maʼuhiga kiā nātou te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu: “Kapau e i ai he tahi e fia haù o mulimuli mai ia te au, ke fakafisi kia te ia totonu, ke ina too tona [“pou fakamamahi,” MN ] i te aho fuape pea ke mulimuli mai ia te au.” (Luka 9:23; 14:27) Ei, ko te maʼuli ʼa te Kilisitiano ʼe ko he maʼuli faka sākilifisio. Kae ʼe mole ko he maʼuli faka masiva pea mo fakaʼofaʼofa. Kailoa ia, ʼe ko he maʼuli lelei pea mo faka fiafia, heʼe kita foaki, pea ohage ko tona ʼui e Sesu, “e leleiʼage takita foaki i takita tali.”—Gaue 20:35.
4. Koteā ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi e Sesu ke fai e tana ʼu tisipulo?
4 ʼI te temi ʼo Sesu, ko te hahaʼi neʼe nātou tau mo te ʼu fihifihia kehekehe. ʼO hilifaki ki te taupau ʼo tonatou maʼuli, neʼe tonu ke nātou fakalogo ki te takitaki fefeka ʼa te kau Loma pea mo te ʼu fakamaʼua mamafa ʼo te lotu ʼo te temi ʼaia. (Mateo 23:2-4) Kae ko te tokolahi ʼaē neʼe logo ki te ʼu talanoa ʼo ʼuhiga mo Sesu, neʼe nātou tali fiafia ʼo fakafisi ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou fai—māʼiape la mo tanatou ʼu gāue—pea nātou liliu ko tana ʼu tisipulo. (Mateo 4:18-22; 9:9; Kolose 4:14) ʼE maʼuli fakaʼofaʼofa anai koa te ʼu tisipulo ʼaia pea mo tuʼutāmakiʼia ʼi tonatou ka haʼu ʼuhi ko tanatou mulimuli ʼaē ia Sesu? Koutou fakatokagaʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu: “Ko ʼaē kua ina tuku ʼona fale, pe ko ʼona tēhina, pe ko ʼona tuagaʼane, pe ko tana tāmai, pe ko tana faʼē, pe ko ʼana fānau, pe ko ʼona kele, ʼuhi ko toku huafa, ʼe ina maʼu anai ʼo tuʼa lahi age pea ʼe ina maʼu tōfiga anai te maʼuli heʼegata.” (Mateo 19:29, MN ) Neʼe fakahā lelei e Sesu ki tana ʼu tisipulo, ko te Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼe ina ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā nātou. Koia, neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou fēnei: “Koutou fua kumi te Puleaga o Selo mo tana susitisia pea e foaki atu anai kia koutou ia meafuape alâ.”—Mateo 6:31-33.
5. E feafeaʼi ʼihi ʼu mātuʼa ʼo ʼuhiga mo te fakapapau ʼa Sesu ʼe tokaga anai te ʼAtua ki tana ʼu kaugana?
5 ʼE toe feiā pe mo te temi nei. ʼE ʼiloʼi e Sehova ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tatou, pea ko nātou ʼaē ʼe nātou fakamuʼamuʼa ʼi tonatou maʼuli te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga, tāfito la ia nātou ʼaē ʼe nātou kau ʼi te selevisi temi kātoa, ʼe nātou toe tui papau ʼe tokaga anai ia Sehova kiā nātou. (Malakia 3:6, 16; 1 Petelo 5:7) Kae ko ʼihi mātuʼa ʼe nātou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. ʼI te tahi faʼahi, ʼe nātou loto ke tuputupu tanatou ʼu fānau ʼi te ʼu gāue ʼaē kiā Sehova, lagi ʼaki te temi ke nātou kau ki te selevisi temi kātoa. Kae ʼi te tahi faʼahi, ʼi tanatou sio ki te ʼaluʼaga ʼo te maʼuli ʼi te faʼahi faka ekonomika pea mo te faigataʼa ʼo te maʼu gāue ʼi te mālama ʼaenī, ʼe nātou manatu ʼe lagi lelei muʼa ke tokaga te kau tūpulaga ki tanatou ako, heʼe feala ai hanatou maʼu gāue lelei peʼe ke mole nātou maʼuli fakaʼofaʼofa. Maʼa te ʼu mātuʼa ʼaia, ʼi te agamāhani ko te ako ʼaē ʼe lelei ki tanatou ʼu fānau ʼe ko he ako ʼi te ʼu faleako lalahi.
Koutou Teuteuʼi Tonatou Ka Haʼu
6. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te kupu “te ʼu ako lalahi” ʼi te alatike ʼaenī?
6 ʼI te ʼu fenua fuli, ʼe kehekehe te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te ako. Ohage la, ʼi Falani, ʼi te ʼu faleako faka puleʼaga ʼe kita ako ai lolotoga taʼu e 12. Koia, ʼe fakalogo ki te kau ako peʼe nātou fia hoko atu tanatou ako ʼi te univelesitē peʼe ʼi te ʼu faleako lalahi ia taʼu fā peʼe laka atu, ke maʼu honatou ʼu pepa ako peʼe ki muli age ke nātou ako he ʼu gāue ohage ko te gāue tōketā, gāue avoka, te takitaki gāue, pea mo ʼihi atu ʼu gāue. ʼE fakahigoaʼi ʼi te alatike ʼaenī “te ʼu ako lalahi” ia te ako ʼaē ʼi te univelesitē. Tahi ʼaē, ʼe ʼi ai te ʼu faleako ako mētie, ko te ʼu ako ʼe mole fualoa pea ʼe feala ai ki te tamaliki ke nātou maʼu he pepa fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo he ʼu faʼahiga gāue.
7. Koteā te ʼu ʼekenaki ʼe fai ki te kau ako ʼi te ʼu faleako lalahi?
7 ʼI te temi nei, ʼe faiga te tamaliki ki te ʼu faleako lalahi pea mo te ʼu univelesitē. ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe tokaga pe ia te ʼu faleako lalahi ke ako e te tamaliki he ʼu meʼa ʼe tokoni anai kiā nātou ke nātou maʼu honatou ʼu nota lelei mokā fai te ʼu sivi ki te univelesitē, kae mole ko he ako ia moʼo tokoni kiā nātou ke nātou maʼu hanatou gāue. ʼI te temi nei, ko te kau ako ʼo te ʼu faleako lalahi ʼe ʼekenaki e te kau faiako, mo te hahaʼi fai tokoni, pea mo tonatou ʼu kaugā ako ke nātou hū ki he ʼu univelesitē lalahi, heʼe feala ai hanatou maʼu pepa pea mo maʼu hanatou ʼu gāue ʼe totogi lelei.
8. Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu ʼe tonu ke vakavakaʼi e te ʼu mātuʼa Kilisitiano maʼa tanatou fānau?
8 Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu mātuʼa Kilisitiano? ʼE mahino ia, ʼe nātou loto ke lelei te ako ʼa tanatou fānau pea ke nātou maʼu te ʼu fealagia ʼaē ʼe ʼaoga moʼo taupau ʼo tonatou maʼuli ki muli age. (Tāʼaga Lea 22:29) Kae ʼe tonu koa ki te ʼu mātuʼa ke nātou tuku tanatou fānau ke nātou mulimuli ki te manatu fakataupiepie ʼo ʼuhiga mo te fia maʼu koloā? ʼI tanatou ʼu fai palalau pea mo tonatou maʼuli, koteā te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaē ʼe nātou uga kiai tanatou fānau? Ko ʼihi mātuʼa moʼo faka fealagia ki tanatou fānau ke nātou ako ʼi he ʼu faleako lalahi, ʼe nātou gāue kinakina mo tānaki paʼaga, pea mo tuʼu maʼua. Kae ko te taʼi fakatuʼutuʼu ʼaia, ʼe mole gata ʼaki te paʼaga ʼaē ʼe ʼaoga kiai. Koteā koa tona ʼu fua ia ʼaho nei, ke hoko atu te ako ʼa te tamaliki ʼi te ʼu faleako lalahi?—Luka 14:28-33.
Te ʼu Fua ʼo Te ʼu Ako Lalahi
9. Koteā ʼaē ʼe ʼui ʼo ʼuhiga mo te ʼu ako lalahi ia ʼaho nei?
9 ʼI te agamāhani, ka tou fakafuafua te totogi ʼo te ako ʼaia, pea ʼe tou vakavakaʼi anai te falā ʼaē ka fakaʼaogaʼi ki te faʼahi ʼaia. ʼI ʼihi fenua, ʼe ko te puleʼaga ʼaē ʼe ina totogi te ʼu ako lalahi, pea ko te kau tūpulaga ʼatamai ʼe mole nātou totogi he meʼa ʼo ʼuhiga mo tanatou ako. Kae ʼe lahi te ʼu koga meʼa, ko te ʼu ako lalahi ʼe totogi kovi peʼe fakahaʼu ke totogi kovi. ʼE ʼui fēnei ʼi te alatike ʼo te nusipepa New York Times: “Neʼe fai te ʼu ako lalahi moʼo faka faigamālie te kumi gāue. Kae ia ʼaho nei, kua ʼiloga lelei te fakapalatahi ʼaē ʼe fai kiā nātou ʼe koloaʼia pea mo nātou ʼe māsisiva.” Ko tona faka ʼuhiga, ko te ʼu ako lalahi ʼe ko te ʼu faleako maʼa te hahaʼi maʼu koloā pea mo ʼiloa, pea ko te ʼu mātuʼa ʼaē ʼe nātou fakahū ako kiai tanatou ʼu fānau, ʼe nātou loto ke toe koloaʼia pea mo ʼiloa tanatou fānau. ʼE tonu koa ki te ʼu mātuʼa Kilisitiano ke nātou fai te taʼi fakatuʼutuʼu ʼaia maʼa tanatou fānau?—Filipe 3:7, 8; Sakopo 4:4.
10. Koteā te pikipikiga ʼo te ʼu ako lalahi pea mo te fakahaʼele ki muʼa ʼo te mālama ʼaenī?
10 Māʼiape la mo te ʼu fenua ʼaē ʼe mole totogi ai te ʼu ako lalahi, kae ʼe ʼi ai pe tona ʼu fakamaʼua faigataʼa ʼe pipiki kiai. Ohage la, ʼi te nusipepa The Wall Street Journal ʼe ʼui ʼo ʼuhiga mo te fenua ʼi te Potu Esite-Saute ʼo Asia, ʼe foaki e te puleʼaga ia te “faʼahiga fakatuʼutuʼu ako moʼo uga ia te tamaliki popoto ke nātou kaku ki he ʼu tuʼulaga māʼoluga.” Ko te “tuʼulaga māʼoluga” ʼaē ʼe talanoa kiai te nusipepa, ko te kaku ʼa te tamaliki ako ʼaia ki te ʼu faleako lalahi, ohage ko te ʼu faleako lalahi ko Oxford pea mo Cambridge ʼi Pilitania, ʼi Amelika ko te Ivy League, pea mo ʼihi ʼatu ʼu faleako lalahi. He koʼe ʼe fai e te puleʼaga ia te polokalama ako loaloaga ʼaia? ʼE ʼui fēnei ʼi te sulunale: “Moʼo fakatuputupu te maʼuli faka ekonomika ʼo te fenua.” ʼE moʼoni, ʼe mole totogi e te tamaliki tanatou ako, kae ʼe feala pe ke fihifihia te kau tūpulaga, heʼe nātou tōkakaga pe anai ki te fakahaʼele ki muʼa ʼo te ʼu meʼa ʼo te mālama ʼaenī. Logola ko te taʼi maʼuli ʼaia ʼaē ʼe takimuʼa ki te mālama ʼaenī, kae ʼe ko te fakatuʼutuʼu koa ʼaia ʼaē ʼe loto kiai e te ʼu mātuʼa Kilisitiano maʼa tanatou ʼu fānau?—Soane 15:19; 1 Soane 2:15-17.
11. Koteā ʼaē ʼe hā mai ʼi te ʼu sivi ʼo ʼuhiga mo te kava pea mo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi te kau ako ʼo te ʼu univelesitē?
11 Ko te tahi fihifihia ʼe tau anai mo te tamaliki ako, ʼe ko te ʼu fakakaugā pea mo te ʼu aga heʼeʼaoga ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu faleako. ʼI te ʼu nofoʼaga ʼo te univelesitē, ʼe feala ki te kau tūpulaga ke nātou tuʼutāmaki ʼi te ʼu aga ʼaē ʼe fai ai—te toloke pea mo te fakaʼaogaʼi ʼo te kava, te ʼu felāveʼi fakasino, te aga fakakākā, te ʼu fakaneke, pea mo ʼihi age aga. Tou vakaʼi age muʼa te fakaʼaogaʼi ʼo te kava. ʼI te nusipepa New Scientist, ʼe ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te kau tūpulaga ʼaē ʼe nātou ʼinu kava ke nātou kōnahihia: “ ʼE teitei ko te toko 44 ʼi te teau [te kau ako ʼo te univelesitē ʼi Amelika] ʼe ko hanatou agamāhani hanatou konahia tuʼa tahi ʼi te ʼu vāhaʼa e lua fuli.” ʼE toe feiā mo te kau tūpulaga ʼo Ositalalia, mo Pilitania, mo Lusia, pea mo ʼihi ʼatu fenua. ʼO ʼuhiga mo te ʼu felāveʼi fakasino, ʼe ʼui e te kau ako ʼi te ʼu univelesitē ʼe ko hanatou “felāveʼi fakasino ʼi he pō e tahi,” ʼaē ʼe ʼui ʼi te Newsweek “ ʼe ko he ʼuma pea mo he ʼu felāveʼi fakasino tuʼa tahi ʼa he tama mo he taʼahine ʼe nā feʼiloʼiʼaki pea ʼe mole nā fakatuʼutuʼu ke nā felogoi ki te faʼahi ʼaia ʼi he tahi temi.” ʼE hā ʼi te ʼu sivi, ko te toko 60 peʼe ko te toko 80 ʼi te teau ʼo te kau ako, ʼe nātou fai ia te aga ʼaia. ʼE ʼui fēnei e te fafine fai sivi: “Kapau ʼe koutou tatau mo te kau tūpulaga fuli ʼo te univelesitē, pea ʼe koutou fai anai ia te faʼahi ʼaia.”—1 Kolonito 5:11; 6:9, 10.
12. Ko te ʼu hoha fea ʼaē ʼe fēlaveʼi mo te kau ako ʼi te univelesitē?
12 ʼO hilifaki ki te ʼu aga heʼeʼaoga ʼaia, ko te kau tūpulaga ʼe nātou hoha ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke nātou ako pea mo te ʼu sivi. ʼE mahino ia, ʼi muʼa ʼo te sivi ʼe tonu ki te kau ako ke nātou ako pea mo fai tanatou ʼu ako ʼi ʼonatou ʼapi. Ko ʼihi ʼe lagi nātou gāue vaeluaʼi temi kae kei nātou ako. Koia, ko te temi pea mo te mālohi ʼo te kau ako ʼe nātou fakaʼaogaʼi lahi anai moʼo fakahoko ia te ʼu gāue ʼaia. Kae ʼe maʼu anai koa honatou temi pea mo honatou mālohi ki te ʼu gāue fakalaumālie? ʼI te lahi fau anai ʼo tanatou hoha ki te ako, ʼe nātou fakamuʼamuʼa anai koa te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, peʼe nātou lītuʼa anai kiai? (Mateo 6:33) ʼI te Tohi-Tapu, ʼe fakaloto mālohiʼi fēnei te kau Kilisitiano: “Koutou vakai fakapotopoto, pe feafeai te agaaga fai o toutou mauli: aua naʼa hage ko te hahai galivale, kae hage ko te hahai galipoto, e natou fakaʼaoga lelei te temi-nei, koteuhi ko te u aho e kovi.” (Efeso 5:15, 16) ʼI meʼa fakaʼofaʼofa mo kapau ʼe higa he tokolahi mai tanatou tui, he neʼe nātou fakaʼaogaʼi kovi tonatou temi pea mo tonatou mālohi peʼe neʼe nātou fai he ʼu aga heʼeʼaoga ʼi te faleako!
13. Ko te ʼu fehuʼi fea ʼaē ʼe tonu ke fakakaukauʼi lelei e te ʼu mātuʼa Kilisitiano?
13 ʼE moʼoni, ʼe mole gata pe ʼi te ʼu faleako lalahi pea mo te ʼu nofoʼaga ʼo te univelesitē ʼaē ʼe fai ai te ʼu aga heʼeʼaoga, mo te agakovi, pea mo te ʼu fakaneke. Kae maʼa te tokolahi ʼi te kau tūpulaga ʼo te mālama, ko te ʼu ʼaga ʼaia ʼe tonu ke nātou ako, pea ʼe ko he ʼu aga ʼe tonu ke fai ʼi te ʼu nofoʼaga ʼa te kau talavou pea mo finemui. Koia, ʼi te ʼiloʼi ʼa te ʼu mātuʼa Kilisitiano ia te ʼu aga ʼaē ʼe fai ʼi te ʼu nofoʼaga ʼaia, ʼe nātou tuku anai koa tanatou ʼu fānau ke nātou tau mo te ʼu fihifihia ʼaia ia taʼu e fā peʼe laka atu? (Tāʼaga Lea 22:3; 2 Timoteo 2:22) ʼE maʼuhiga age koa te ʼu lelei ʼaē ka maʼu anai e te kau tūpulaga ʼi te taʼi ako ʼaia, logola te ʼu tuʼutāmaki ʼaē ka nātou tau anai mo ia? Pea tāfito, ʼi te ʼu faleako lalahi, koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe ako e te kau tūpulaga ʼe tonu ke takimuʼa kiā nātou?a (Filipe 1:10; 1 Tesalonika 5:21) ʼE tonu ki te ʼu mātuʼa ke nātou fakakaukauʼi lelei ʼi te faikole ia te ʼu fehuʼi ʼaia, pea mo te tuʼutāmaki ʼaē ʼe feala ke hoko mo kapau ʼe nātou fakahū ako tanatou ʼu fānau ʼi he faleako ʼe tuʼu ʼi he tahi kolo peʼe ʼi he tahi fenua.
ʼE ʼi Ai Koa He Tahi Age ʼu Puleʼaki?
14, 15. (a) Logola te manatu ʼa te malamanei ʼo ʼuhiga mo te ako, koteā te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaē ʼe ʼaoga ia ʼaho nei? (b) Koteā te ʼu fehuʼi ʼe lava fai e te kau tūpulaga ʼo ʼuhiga mo nātou totonu?
14 Maʼa te hahaʼi ʼo te mālama ʼaenī, ko te puleʼaki pe e tahi maʼa te kau tūpulaga ke nātou maʼuli fīmālie, ko tanatou ako ʼi te ʼu faleako lalahi. Kae ko te kau Kilisitiano ʼe mole nātou mulimuli ki te manatu ʼa te mālama ʼaenī, heʼe nātou fakalogo ki te tokoni faka Tohi-Tapu ʼaenī: “Aua tautou fakatatau ki te taitupu aeni, kae koutou fetogi aki te fakafoou o toutou atamai, ke koutou iloi, pe kotea te finegalo o te Atua, te mea e lelei mo taau mo ia pea mo te mea ae e katoa.” (Loma 12:2) Koteā te finegalo ʼa te ʼAtua ʼi te temi fakaʼosi ʼaenī ʼo ʼuhiga mo tana hahaʼi, tūpulaga pea mo mātutuʼa? Neʼe tokoniʼi fēnei e Paulo ia Timoteo: “Kae ko koe, taupau tou poto ia meʼa fuli, kātaki ʼi te mamahi, fai te gāue ʼa te tagata faka mafola evaselio, fakahoko kātoa tau minisitelio.” ʼE toe ʼaoga te ʼu palalau ʼaia kiā tatou fuli ia ʼaho nei.—2 Timoteo 4:5, MN.
15 ʼE mole tonu ke tou mulimuli ki te manatu ʼa te malamanei ʼaē ko te manako ki te ʼu koloā, kae ʼe tonu kiā tatou fuli ke tou ‘nonofo fakapotopoto—ʼo tou tōkakaga ʼo fai tatatou ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie. Kapau ko koe ko he tūpulaga, fai te fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼE au faiga mālohi koa ke au “fakahoko kātoa taku minisitelio,” ke au liliu ko he minisi faiva ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua? Koteā taku ʼu fakatuʼutuʼu moʼo fakahoko “kātoa” ia taku minisitelio? ʼE au fakatuʼutuʼu koa ke au kau ki te selevisi pionie?’ ʼE lagi ko he ʼu fehuʼi ʼaia ʼe mata faigataʼa kiā koutou, tāfito mokā koutou sio ki ʼihi tūpulaga ʼe nātou faiga ki hanatou ʼu gāue, pea ʼe nātou “kumi te ʼu meʼa lalahi,” heʼe ʼi tanatou manatu ʼe nātou maʼu ai honatou ka haʼu lelei. (Selemia 45:5) Koia, ko te ʼu mātuʼa Kilisitiano ʼe nātou aga fakapotopoto anai ʼo foaki ki tanatou fānau talu mai tanatou kei veliveli, te maʼuli pea mo te ako ʼaē ʼe lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie.—Tāʼaga Lea 22:6; Tagata Tānaki 12:1; 2 Timoteo 3:14, 15.
16. E feafeaʼi he foaki fakapotopoto e te ʼu mātuʼa Kilisitiano ki tanatou fānau ia te maʼuli ʼaē ʼe lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie?
16 ʼE ʼui fēnei e te tama muʼa ʼo te ʼu tama e toko tolu ʼo ʼuhiga mo tanatou faʼē ʼaē neʼe pionie lolotoga ni ʼu taʼu: “Neʼe tokaga fakalelei tamatou faʼē ki tamatou ʼu fakakaugā. Neʼe mole mātou fakakaugā mo tomatou ʼu kaugā ako kae neʼe mātou fakatahi pe mo nātou ʼo te kokelekasio ʼaē neʼe lelei tanatou ʼu agamāhani ʼi te faʼahi fakalaumālie. Tuʼumaʼu pe neʼe ina fakaafe mai ki fale ia te ʼu tēhina mo tugaʼane ʼe kau ʼi te selevisi temi kātoa—te kau misionea, mo te kau taupau feʼoloʼaki, mo te kau Petelite, pea mo te kau pionie. ʼI tamatou logo ki tanatou ʼu fakamatala pea mo sio ki tonatou fiafia ʼi tanatou selevisi, neʼe tokoni mai ia te faʼahi ʼaia ke mātou fakahū ki ʼomatou loto ia te fia kau ki te selevisi temi kātoa.” ʼE ko he meʼa fakafiafia ia ʼaho nei hatatou sio ki te ʼu tama ʼaia e toko tolu, ʼe nātou kau ʼi te selevisi temi kātoa—ko te tahi ʼe gāue ʼi te Petele, ko te tahi neʼe kau ʼi te Ako ʼo Te Minisitelio, pea ko te tahi ʼe gāue pionie!
17. Koteā te takitaki ʼaē ʼe lava fai e te ʼu mātuʼa ki tanatou ʼu fānau mokā nātou filifili te faʼahiga ako pea mo te ʼu faʼahiga gāue ʼaē ʼe nātou fia fai kiai? (Vakaʼi ia te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai ʼi te pasina 29.)
17 ʼO hilifaki ki tanatou foaki ʼo he maʼuli fakalaumālie ʼe lelei, ʼe tonu foki ke toe tokoni te ʼu mātuʼa ki tanatou fānau ʼo ʼuhiga mo te ako ʼaē ʼe nātou fia fai kiai pea mo te gāue ʼaē ʼe nātou fia ako. ʼE ʼui fēnei e te tahi tama ʼe gāue ʼi te temi nei ʼi te Petele: “Ko taku ʼu mātuʼa neʼe nā pionie ʼi muʼa ʼo tanā ʼohoana, pea ʼi tanā ʼosi ʼohoana neʼe nā tuku mai he faʼifaʼitaki lelei ki te famili kātoa. Ka mātou fili te ʼu puani ʼaē ka mātou ako peʼe ka mātou fai he ʼu tonu ʼe malave anai ki tomatou ka haʼu, neʼe nā fakaloto mālohiʼi tuʼumaʼu mātou ke mātou fili te meʼa ʼaē ʼe feala ai anai hamatou gāue vaeluaʼi temi pea mo pionie.” ʼE mole lagi filifili anai e te ʼu mātuʼa pea mo tanatou fānau te ʼu ako ʼaē ka iku ki te univelesitē, kae ʼe nātou foimo vakavakaʼi fakatomuʼa anai te ʼu ako ʼaē ka feala ai ke nātou kau ki te gāue temi kātoa maʼa Sehova.b
18. Ko te ʼu gāue fea ʼe lagi lelei anai ke vakavakaʼi e te kau tūpulaga?
18 Neʼe fai te ʼu sivi, pea ʼe hā ʼaki mai ʼe lahi te ʼu fenua ʼe mole kumi tāfito te hahaʼi maʼu pepa, kae ʼe nātou loto ki ni hahaʼi ʼe popoto ʼi he mētie pea mo popoto ʼi te gaohi ʼo te ʼu meʼa ʼaē kua maumau. ʼE ʼui ʼi te sulunale USA Today, “ ʼi te ʼu taʼu e hogofulu ka haʼu, ʼe mole kei fakamaʼua anai ki te toko 70 ʼi te teau ʼo te kau gāue ke nātou maʼu te pepa ako ʼaē ʼe fakamaʼua kiai taʼu e fā, kae ke nātou ako pe ia taʼu e lua peʼe feʼauga pe ʼaki he pepa fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo he ʼu faʼahiga gāue.” ʼE lahi te ʼu faleako feiā ʼe nātou ako te tamaliki lolotoga he temi nounou ʼo ʼuhiga mo te ʼu gāue pilo, te faʼu motokā, te faʼu olotinatea, te faʼu tuio, te kosi ulu, pea mo ʼihi ake gāue. ʼE ʼaoga koa ia te ʼu gāue ʼaia? Ei! Lagi maʼa ʼihi ʼe mole ko ni ʼu gāue lelei, kae maʼa nātou ʼaē ko tanatou fakatuʼutuʼu moʼoni ʼe ko te selevisi temi kātoa kiā Sehova, ʼe feʼauga aipe tonatou taupau maʼuli pea mo faigafua ai hanatou gāue vaeluaʼi temi.—2 Tesalonika 3:8.
19. Ko te faʼahiga maʼuli fea ʼaē ʼe kita maʼu ai te fiafia pea mo te maʼuli faka feʼauga?
19 ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Kau tūpulaga pea mo koutou kau taupoʼou, kau mātutuʼa pea mo te kau tama. Ke nātou fakavikiviki ki te huafa ʼo Sehova, he ko tona huafa tokotahi pe ʼaē ʼe māʼoluga ʼaupito! Ko tona ʼalikisia ʼe māʼoluga ake ia ʼi te kele pea mo te lagi.” (Pesalemo 148:12, 13) Kapau ʼe fakatatau ia te selevisi kiā Sehova pea mo te ʼu gāue pea mo te ʼu lelei ʼa te mālama, ʼe mahino ia ʼe ko te gāue temi kātoa kiā Sehova ʼaē ka tou maʼu ai te maʼuli fiafia pea mo te maʼuli faka feʼauga. Koutou manatuʼi te fakapapau ʼaenī ʼi te Tohi-Tapu: “Ko te tapuakina ʼa Sehova—koʼena te meʼa ʼaē ʼe ina fakakoloaʼia, pea ʼe mole maʼu ai he mamahi.”—Tāʼaga Lea 10:22.
[Kiʼi nota]
a ʼE koutou maʼu anai te ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo te kau tūpulaga neʼe nātou fakamuʼamuʼa te ako faka teokalatike ʼi te ako univelesitē, ʼi Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼAukusitō 1982, ʼi te pasina 3 ki te pasina 6; mo Te Tule Leʼo Fakafalani ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼAukusitō 1979, ʼi te pasina 5 ki te 10; mo te Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 22 ʼo Sepetepeli 1978, ʼi te pasina 15; pea mo te Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 22 ʼo Malesio 1980, ʼi te pasina 3 ki te pasina 6.
b Vakaʼi te Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 8 ʼo ʼOketopeli 1998, “La recherche de la sécurité,” ʼi te pasina 4 ki te pasina 6, pea mo te Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 8 ʼo Maio 1989, “Quelle carrière choisir?” ʼi te pasina 12 ki te pasina 14.
ʼE Feala Koa Hakotou Fakamahino?
• Koteā ʼaē ʼe falala kiai te kau Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu?
• Koteā te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo te ʼu mātuʼa Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo te ka haʼu ʼo tanatou fānau?
• Koteā ʼaē ʼe tonu ke vakavakaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu ako lalahi?
• ʼE lava tokoni feafeaʼi te ʼu mātuʼa ki tanatou fānau ke nātou fia kau ki te selevisi temi kātoa maʼa Sehova?
[Talanoa ʼo te pasina 29]
Koteā Te ʼAoga ʼo Te ʼu Ako Lalahi?
Ko te tokolahi ʼaē ʼe hū ki he univelesitē, ʼe nātou fakaʼamu ke nātou maʼu pepa, heʼe feala ai hanatou maʼu he ʼu gāue lelei pea mo totogi lelei. Kae meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe hā mai ʼi te ʼu sivi ʼa te Puleʼaga, ko te tokotahi ʼi te toko fā ʼi te kau ako univelesitē ʼe nātou maʼu pepa anai ʼi te ʼu taʼu e ono. Pea ko te tokosiʼi ʼaē neʼe maʼu pepa, ʼe nātou maʼu moʼoni anai koa hanatou ʼu gāue lelei ʼaki tonatou ʼu pepa ʼaia? Koutou fakatokagaʼi te ʼu sivi pea mo te ʼu kumi neʼe fai.
“Ko te ʼalu ʼaē ki te ʼu [univelesitē] ʼi Harvard peʼe ʼi Duke ʼe mole faka ʼuhiga leva ʼe kita maʼu hata gāue lelei pea mo totogi lelei. . . . ʼE mole ʼiloʼi lelei pe la e te ʼu sosiete ia te ʼu tūpulaga ʼaē ʼe gāue mo nātou. ʼE feala ki he tahi neʼe maʼu pepa (ʼi te univelesitē) ke logona. Kae ki muli age, ko te meʼa ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito ki te patolo, ko te ʼu gāue ʼaē ʼe lava peʼe mole lava fai e te hahaʼi.”—Newsweek, ʼaho 1 ʼo Novepeli 1999.
“Logola ʼi te temi nei ʼe mole kei hage ko te temi muʼa, heʼe kua fakamaʼua ki te gāue he faʼahiga poto lahi . . . , kae ko te ʼu poto ʼaē ʼe fakamaʼua ki te ʼu gāue ʼaia ʼe maʼu pe ʼi te kalasi fā—te poto ʼi te fai numelo, mo te lautohi, pea mo te faitohi . . . , ʼe mole ko te ʼu fealagia ʼaē ʼe fakamaʼua ʼi te lisē. . . . ʼE mole maʼua ki te kau ako ke nātou ʼolo ʼo ako ʼi te univelesitē ke feala hanatou maʼu hanatou gāue lelei, pea ʼe mole fakamaʼua ke nātou maʼu te ʼu poto mai te ʼu kalasi lalahi.”—American Educator, Temi Mātala ʼo te 2004.
“ ʼE lahi te ʼu faleako ʼe nātou mahino ki te ʼaluʼaga ʼo te malamanei, koia ʼe nātou fakatuʼutuʼu he ʼu ako ki te kau tūpulaga ke feala kiā nātou mokā ʼosi tanatou ako ke nātou popoto ʼi te gāue. ʼE lahi te tamaliki ʼe nātou ʼolo ʼo ako ʼi te ʼu faleako ako mētie. ʼE ko te toko 48 ʼi te teau mai te taʼu 1996 ki te taʼu 2000 te tokolahi ʼo te kau tūpulaga ʼaē neʼe ʼolo ki te ʼu faleako ʼaia. . . . Pea ko te ʼu pepa ʼaē neʼe maʼu ʼi te ʼu faleako lalahi, ʼaē ʼe totogi kovi pea mo fualoa, ʼe mole kei maʼuhiga ia.”—Time, ʼaho 24 ʼo Sānualio 2005.
“ ʼE fakaʼofaʼofa te ʼu meʼa ʼaē ʼe tala fakatomuʼa e te Komite Gāue ʼo Amelika ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ka hoko ʼi te taʼu 2005, heʼe ina fakahā ko te kau maʼu pepa fuli ʼaē neʼe ako ia taʼu e fā, ʼe ko te toko tahi ʼi te toko tolu ʼe mole ina maʼu anai hana gāue ʼe feʼauga mo tana pepa.”—The Futurist, Sūlio/ʼAukusitō 2000.
Koia, kua lahi te kau faiako kua nātou lotolotolua ʼaupito ki te maʼuhiga ʼo te ʼu ako lalahi ʼaē ia ʼaho nei. ʼE ʼui fēnei ʼi te tohi Futurist: “ ʼE tou akoʼi te hahaʼi ki he ka haʼu ʼe fakaʼapē lua.” Kae koutou fakatokaga te manatu ʼaē ʼe tuʼu ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua: “Ko au, Sehova, ko au tou ʼAtua, ia Ia ʼaē ʼe ina akoʼi koe ke ʼaoga kiā te koe, ia Ia ʼaē ʼe ina taki koe ʼi te ala ʼaē ʼe tonu ke ke haʼele ai. Kanapaula neʼe ke tokagaʼi moʼoni taku ʼu fakatotonu. Pea ko tou tokalelei ʼe hage anai ia ko te liuʼa, pea ko tau faitotonu ʼe hage anai ko te ʼu peau ʼo te tai.”—Isaia 48:17, 18.
[Paki ʼo te pasina 26]
Neʼe nātou līaki tanatou ʼu gāue kae nātou muliʼi ia Sesu
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko te ʼu mātuʼa Kilisitiano ʼe nātou agapoto ʼo foaki ki tanatou fānau talu mai tanatou kei veliveli he maʼuli ʼe lelei ʼi te faʼahi fakalaumālie