Ko Te ʼu Folafola ʼa Sesu ʼe Malave Koa Ki Takotou ʼu Faikole?
“ ʼI te fakaʼosi e Sesu te ʼu akonaki ʼaia, neʼe [punamaʼuli] ai te hahaʼi ʼi tana taʼi faʼahiga faiakonaki.”—MAT. 7:28.
1, 2. He koʼē neʼe punamaʼuli ia te hahaʼi tokolahi ʼi te faʼahiga faiakonaki ʼa Sesu?
ʼE TONU ke tou tali ia te ʼu folafola ʼa Sesu Kilisito, te ʼAlo ʼulu tokotahi ʼo te ʼAtua, pea mo tou maʼuliʼi. ʼE mahino ia, neʼe mole he tahi age tagata neʼe palalau ohagē ko ia. Ko tona tupuʼaga lā ʼaia ʼo te punamaʼuli ʼa te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo tana faʼahiga faiakonaki ʼi te Moʼuga!—Lau ia Mateo 7:28, 29.
2 Ko te ʼAlo ʼo Sehova neʼe mole faiakonaki ohagē ko te kau sekelipa, ʼaē neʼe fakatafito tonatou ʼu faiakonaki loloa ki te ʼu akonaki ʼo te ʼu tagata agahala. Neʼe faiakonaki ia Kilisito “ohagē ko he tahi ʼe pule” heʼe ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe palalau kiai neʼe haʼu ia mai te ʼAtua. (Soa. 12:50) Koia tou vakaʼi peʼe tonu ke malave feafeaʼi ia te tahi atu ʼu folafola ʼa Sesu ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga ki tatatou ʼu faikole.
ʼAua Naʼa Kotou Faikole Ohagē Ko Tona Fai e Te Kau Mālualoi
3. Kotou fakamatala fakanounou ia te ʼu palalau neʼe fai e Sesu iā Mateo 6:5.
3 Ko te faikole ʼe ko he faʼahi maʼuhiga ʼo te tauhi moʼoni, pea ʼe tonu ke tou faikole tuʼumaʼu kiā Sehova. Kae ko te ʼu folafola ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga ʼe tonu ke malave ki tatatou ʼu faikole. Neʼe ina ʼui fēnei: “Kā kotou faikole, ʼaua naʼa kotou hagē ko te kau mālualoi; heʼe natou manako ke natou faikole tuʼu ʼi te ʼu sinakoka pea mo te ʼu tuliki ʼo te ʼu ala lalahi, ke mamata te hahaʼi kiā nātou. ʼE au tala moʼoni atu kiā koutou, kua natou ʼosi maʼu kātoa tonatou fakapale.”—Mat. 6:5.
4-6. (a) He koʼē neʼe leleiʼia e te kau Faliseo te faikole “tuʼu ʼi te ʼu sinakoka pea mo te ʼu tuliki ʼo te ʼu ala lalahi”? (b) Neʼe feafeaʼi te kua ʼosi “maʼu kātoa [e te kau mālualoi ʼaia] tonatou fakapale”?
4 Kā faikole te ʼu tisipulo ʼa Sesu, neʼe mole tonu ke natou faʼifaʼitakiʼi ia “te kau mālualoi” ʼaia ohagē ko te kau Faliseo ʼaē neʼe natou manatu ʼe natou faitotonu, ʼaē neʼe natou faiga ke nātou kākāʼi ia te hahaʼi ʼaki hanatou fakahāhā ia he faʼahiga aga fakalotu kae neʼe mole koia ia. (Mat. 23:13-32) Ko te kau mālualoi ʼaia neʼe natou leleiʼia te faikole “tuʼu ʼi te ʼu sinakoka pea mo te ʼu tuliki ʼo te ʼu ala lalahi.” Koteā tona tupuʼaga? Ke “mamata te hahaʼi kiā nātou.” ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe ko te agamāhani ʼa te kau Sutea hanatou faikole ʼi tanatou fakatahitahi ʼi te temi ʼaē neʼe momoli ai te ʼu mōlaga ʼi te fale lotu (ʼi te lagi hola hiva ʼuhu pea mo te hola tolu hili hoʼatā). Tokolahi iā nātou ʼaē neʼe nonofo ʼi Selusalemi neʼe natou faikole mo te kau ʼatolasio kaugamālie ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo te fale lotu. ʼI tuʼa atu ʼo te kolo ʼaia, ko te kau Sutea tauhi fakamālotoloto neʼe natou tau faikole tuʼa lua ʼi te ʼaho ʼo natou “tuʼu ʼi te ʼu sinakoka.”—Vakaʼi ia Luka 18:11, 13.
5 Mai tona ʼaluʼaga ʼaē tokolahi te hahaʼi neʼe mole ovi ki te fale lotu peʼe ki he sinakoka ki te ʼu faikole ʼaē neʼe tou talanoa kiai ʼi muʼa atu, neʼe lagi natou faikole ʼi te ʼu faʼahi ʼaē neʼe natou nonofo ai ʼi te ʼu hola ʼaia. Neʼe faiga e ʼihi ke natou tutuʼu ʼi “te ʼu tuliki ʼo te ʼu ala lalahi” ʼi te ʼu temi faikole. Neʼe natou loto ke “mamata te hahaʼi kiā nātou” mokā natou fakalaka ʼi te ʼu ala ʼaia. Ko te hahaʼi lotu mālualoi ʼaia neʼe “natou fai te ʼu kole loloa moʼo takuʼaki,” ke fakakolōliaʼi ai nātou e te hahaʼi. (Luka 20:47) ʼE mole tonu ke tou maʼu ia te taʼi aga ʼaia.
6 Neʼe tala e Sesu ko te hahaʼi mālualoi ʼaia “kua natou ʼosi maʼu kātoa tonatou fakapale.” Neʼe natou holi ke fakakolōliaʼi nātou pea mo vikiʼi nātou e te tagata—pea neʼe ko te gataʼaga pē ʼaia ʼo te meʼa ʼaē neʼe natou maʼu. Neʼe ko tonatou fakapale kātoa ʼaia, he neʼe mole tali e Sehova ki tanatou ʼu faikole mālualoi. ʼI te tahi age faʼahi, ʼe tali pē anai e te ʼAtua ki te ʼu faikole ʼa te kau tisipulo moʼoni ʼa Kilisito, ohagē ko tona fakahā e te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Sesu ki muli age ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia.
7. Koteā te fakaʼuhiga ʼo te tokoni ʼaē ke tou faikole ʼi totatou “koga fale”?
7 “Kae kiā koe, kā ke faikole, hū ki tou koga fale, pea ʼi tau ʼosi fakamaʼu te matapā, faikole ki tau Tamai ʼaē ʼe ʼi te lilo; pea ko tau Tamai ʼaē ʼe sio ʼi te lilo, ʼe ina toe [liufaki] atu anai kiā te koe.” (Mat. 6:6) Ko te tokoni ʼaē ʼa Sesu ke faikole ʼi hokita koga fale pea mo pupunu ia te matapā, neʼe mole fakaʼuhiga ia neʼe mole feala ki he tahi ke ina fakafofoga ia he kōkelekāsio ʼi te faikole. Neʼe fai ia te tokoni ʼaia moʼo fakalotovaivai ia te ʼu faikole ʼaē neʼe fai e he tahi iā muʼa ʼo te hahaʼi, ke tokagaʼi ia ia e te hahaʼi pea ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke vikiʼi ia ia e ʼihi atu. ʼE tonu ke tou manatuʼi ia te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe tou maʼu ia te pilivilēsio ʼaē ke tou fakafofoga ia te hahaʼi ʼa te ʼAtua ʼi te faikole. Tou toe mulimuli ki te tahi tokoni neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te faikole.
8. ʼO mulimuli kiā Mateo 6:7, koteā te tahi faʼahiga faikole ʼe tonu ke tou tekeʼi?
8 “Kā kotou faikole, ʼaua naʼa kotou lau ʼo liuliuga ʼakotou ʼu palalau ohagē ko te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga, heʼe natou manatu ʼe [logoʼi] anai nātou ʼi he lahi ʼo hanatou ʼu palalau.” (Mat. 6:7) Neʼe talanoa ai Sesu ki te tahi faʼahiga faikole ʼe mole lelei—te lau ʼo liuliuga. Neʼe mole ina fia ʼui ʼe mole tonu ke tou faikole fakamālotoloto liuliuga pea mo fakahā he loto fakafetaʼi ʼi tatatou faikole. ʼI te ʼōloto ʼo Setesemane, ʼi te pō ʼi muʼa ʼo te mate ʼo Sesu, ʼi tana faikole neʼe ina toe fakaʼaogaʼi liuliuga pē “te palalau ʼaia.”—Mko. 14:32-39.
9, 10. He koʼē ʼe mole tonu ke tou faikole ʼo palalau liuliuga ki he meʼa e tahi?
9 ʼE mole lelei kiā tātou hatatou faʼifaʼitaki ia te ʼu faikole liuliuga ʼaē ʼe fai e “te hahaʼi ʼo te ʼu puleʼaga.” ʼE natou “lau ʼo liuliuga” te ʼu kupuʼi palalau neʼe natou maʼu loto, pea ʼe natou lau ai te ʼu kupu ʼe mole hona ʼaoga. Neʼe mole ʼi ai he ʼuhiga e tahi ki te kau ʼatolasio ʼo Paale tanatou pāui ki te huafa ʼo te ʼatua hala ʼaia “talu mai te ʼuhu ʼo aʼu ki te fetapa, ʼo natou ʼui fēnei: ‘Ê Paale, tali mai kiā mātou!’ ” (1 Hau 18:26) Iā ʼaho nei, ko te ʼu lauʼi miliona hahaʼi ʼe natou fai he ʼu kole loaloaga pea mo natou lau liuliuga, ʼo natou manatu hala “ ʼe [logoʼi] anai nātou.” Kae ʼe tokoni mai ia Sesu ke mahino kiā tātou ko te ‘lahi ʼo he ʼu palalau’ ʼi he ʼu faikole loaloaga pea mo fai liuliuga ʼe mole hona ʼuhiga kiā mata ʼo Sehova. Neʼe toe hoko atu Sesu ʼo ina ʼui fēnei:
10 “Koia, ʼaua naʼa kotou tatau mo nātou, heʼe ʼiloʼi e te ʼAtua, takotou Tamai, te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā koutou ʼi muʼa ia ʼo hakotou kole kiā te ia.” (Mat. 6:8) Tokolahi te kau takitaki lotu Sutea neʼe natou hagē ko te kau Senitile, ʼi tanatou faikole ʼo fai he ʼu palalau loaloaga fau. Ko te faikole fakamālotoloto ʼaē ʼe kau ai te fakavikiviki, mo te fakamālo, pea mo te kolekole ʼe ko he faʼahi maʼuhiga ʼo te tauhi moʼoni. (Filp. 4:6) Kae ʼe mole lelei anai kiā tātou hatatou palalau liuliuga ki he meʼa e tahi ʼaki te manatu ʼaē, ʼe maʼuhiga ia te fai liuliuga ʼaia ke manatuʼi e te ʼAtua te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou. Kā tou faikole, ʼe tonu ke tou manatuʼi ʼe tou palalau kiā Ia ʼaē ‘ ʼe ina ʼiloʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou ʼi muʼa ʼo hatatou kole age.’
11. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou manatuʼi mokā tou maʼu ia te pilivilēsio ʼaē ke tou faikole iā muʼa ʼo te hahaʼi?
11 Ko te ʼu folafola ʼaē neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faikole ʼaē ʼe mole lelei, ʼe tonu ke fakamanatuʼi mai kiā tātou ko te ʼAtua ʼe mole ōfo ia ʼaki he ʼu kupu ʼe faigataʼa fau pea mole honatou ʼuhiga. ʼE tonu ke toe mahino kiā tātou, ko te faikole iā muʼa ʼo te hahaʼi ʼe mole ko he faigamālie ʼaia moʼo fakapunamaʼuli ia te nofoʼaki peʼe tupu ai hanatou feʼekeʼaki peʼe fakaʼosi ʼāfea e te tehina tana faikole. Ko te fakaʼaogaʼi ʼo te faikole moʼo tala ʼo he ʼu logo peʼe moʼo fai tokoni ki te nofoʼaki, ʼe mole mulimuli ia ki te manatu ʼo te ʼu folafola ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga.
ʼE Akoʼi Mai e Sesu Pe Feafeaʼi Hatatou Faikole
12. ʼE kotou fakamahino feafeaʼi anai ia te fakaʼuhiga ʼo te kole ʼaē “ke tapuhā tou huafa”?
12 Logolā neʼe fakatokaga e Sesu ʼo ʼuhiga mo te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te pilivilēsio lahi ʼaē ko te faikole, kae neʼe ina akoʼi ki tana ʼu tisipulo pe feafeaʼi te faikole. (Lau ia Mateo 6:9-13.) Neʼe mole ina akoʼi ia te faikole ʼaē ko te Tamai ʼaē ʼe ʼi selō ke natou fakamaʼu loto pea mo natou lau liuliuga ki muli age. Kae ʼe foaki e te faikole ʼaia ia he faʼifaʼitaki mokā tou faikole. Ohagē lā, neʼe fakamuʼamuʼa e Sesu ia te ʼAtua ʼaki te ʼu ʼuluaki palalau ʼaenī: “Ko tamatou Tamai ʼe ʼi selō, ke tapuhā tou huafa.” (Mat. 6:9) ʼE tou faikole fakaʼapaʼapa kiā Sehova ohagē ko ‘tatatou Tamai’ heʼe ko ia totatou Tupuʼaga, ʼaē ʼe maʼuli “ ʼi selō,” ʼo mamaʼo mai te kele. (Teu. 32:6; 2 Fkma 6:21; Gāue 17:24, 28) Ko te fakaʼaogaʼi ʼaē ʼo te kupu “tamatou” ʼe tonu ke fakamanatuʼi ai kiā tātou, ko totatou ʼu tehina mo tuagaʼane ʼe natou toe felōgoi lelei mo te ʼAtua. “Ke tapuhā tou huafa” ʼe ko he kole ke haga ia Sehova ʼo fakatapuhā ia ia totonu ʼaki tana fakamaʼa tona huafa mai te ʼu laukovi fuli ʼaē neʼe fai ki ai talu mai ia te talagataʼa ʼi Eteni. Moʼo tali ki te faikole ʼaia, ʼe pulihi anai e Sehova ia te aga kovi fuli ʼi te kele, ʼo ina fakatapuhā ai ia ia totonu.—Esk. 36:23.
13. (a) ʼE hoko feafeaʼi anai ia te kole ʼaē “ke hoko mai tou puleʼaga”? (b) Koteā anai kā hoko mokā fai ia te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi te kele?
13 “Ke hoko mai tou puleʼaga. Ke fai tou finegalo ʼi te kele, ohagē ko selō.” (Mat. 6:10) ʼO ʼuhiga mo te kole ʼaia ʼi te faikole ʼaē neʼe akoʼi e Sesu ohagē ko he faʼifaʼitaki, ʼe tonu ke tou manatuʼi ko te “puleʼaga” ʼe ko te puleʼaga Fakamēsia ʼaē ʼe ʼi selō, ʼaē ʼe ʼafio ai Kilisito fakatahi mo “te kau māʼoniʼoni” ʼaē kua fakatuʼuake. (Tan. 7:13, 14, 18; Isa. 9:6, 7) Ko te faikole ʼaē “ke hoko mai” te puleʼaga ʼaia, ʼe ko he kole ke haʼu ia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼo fakaʼauha ia te hahaʼi fuli ʼaē ʼe fakafeagai ki te pule ʼa te ʼAtua. Kua vave hoko ia te faʼahi ʼaia, ʼo teuteuʼi ai ia te fakatuʼu ʼo te palatiso ʼi te kele kātoa kā maʼu ai te faitotonu, mo te tokalelei, mo te mahu. (Pes. 72:1-15; Tan. 2:44; 2 Pet. 3:13) Kua fakahoko ia te finegalo ʼo Sehova ʼi selō, pea ko te kole ʼaē ke fai ʼi te kele ʼe ko he kole ia ke fakahoko e te ʼAtua tana ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo totatou kele, ʼaē ʼe kau kiai ia te pulihi ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe fakafeagai kiā te ia iā ʼaho nei ohagē ko tana fai ʼi te temi muʼa.—Lau ia Pesalemo 83:1, 2, 13-18.
14. He koʼē ʼe tāu ke tou kole ʼo ʼuhiga mo ‘tatatou pane ki te ʼaho ʼaenī’?
14 “[Ke ke] foaki mai ʼi te ʼaho nei tamatou pane ki te ʼaho ʼaenī.” (Mat. 6:11; Luka 11:3) Kā tou fai ia te kole ʼaia, ʼe tou kole ki te ʼAtua ke ina foaki mai te meʼa kai ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou “ki te ʼaho ʼaenī.” ʼE hā ai tatatou tui ʼaē ki te lava tokoni mai e Sehova ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou ʼi te ʼaho fuli pē. ʼE mole ko he kole ke ina foaki mai he tuʼuga meʼa kai. Ko te kole ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kiā tātou ʼi te ʼaho fuli, ʼe lagi tou manatuʼi ai ko te ʼAtua neʼe ina fakatotonu ki te kau Iselaele ke natou tae te mane “ ʼo tahi fakafuafua pē ki te ʼaho.”—Eke. 16:4.
15. Kotou fakamahino ia te fakaʼuhiga ʼo te kole ʼaē “ke fakamolemole ʼomatou maʼua, ohagē foki ko tamatou fakamolemole kiā nātou ʼe maʼua mai kiā mātou.”
15 Ko te kole ʼaē ʼe hoa kiai ʼi te faikole ʼaē neʼe akoʼi e Sesu, ʼe ina fakatokagaʼi mai kiā tātou he faʼahi ʼe tonu ke tou fai. Neʼe ʼui fēnei e Sesu: “[Ke] ke fakamolemole ʼomatou maʼua, ohagē foki ko tamatou fakamolemole kiā nātou ʼe maʼua mai kiā mātou.” (Mat. 6:12) ʼI te Evaselio ʼa Luka ʼe fakahā ai ko te ʼu “maʼua” ʼaia ʼe ko te ʼu “agahala.” (Luka 11:4) ʼE feala pē hatatou ʼamanaki ke fakamolemole mai e Sehova mo kapau kua tou “fakamolemole” kiā nātou ʼaē neʼe agahala mai kiā tātou. (Lau ia Mateo 6:14, 15.) ʼE tonu ke tou fakamolemole ki ʼihi ʼaki he lotolelei.—Efe. 4:32; Kol. 3:13.
16. ʼE tonu ke tou mahino feafeaʼi ki te ʼu kole ʼaē ʼo ʼuhiga mo te fakahala pea mo te fakamaʼuli ʼaē mai te agakovi?
16 “ ʼAua naʼa ke tuku mātou ki te fakahala, kae ke ke fakamaʼuli mātou mai te agakovi.” (Mat. 6:13) ʼE tonu ke tou mahino feafeaʼi ki te ʼu kole ʼaenī e lua ʼe tuʼu fakatahi ʼi te faikole ʼaē neʼe akoʼi e Sesu? ʼE ʼi ai te faʼahi ʼe tou tui papau kiai: Ko Sehova ʼe mole ina ʼahiʼahiʼi tātou ke tou agahala. (Lau ia Sake 1:13.) Ko Satana, ia “te agakovi,” ʼe ko ia te “Fakahala” moʼoni. (Mat. 4:3) Kae ʼe ʼui ʼi te Tohi-Tapu ko te ʼAtua ʼe ina tuku ke hoko he ʼu ʼaluʼaga. (Lute 1:20, 21; Tnk. 11:5) Koia, ko te kole ʼaē ‘ke ʼaua naʼa ina tuku tātou ki te fakahala’ ʼe ko he kole kiā Sehova ke ʼaua naʼa ina tuku ke tou higa mokā fakahalaʼi tātou ke tou talagataʼa kiā te ia. Pea ko te kole ʼaē “ke ke fakamaʼuli mātou mai te agakovi” ʼe ko he kole ke mole fakagafua e Sehova kiā Satana ke ina fakatō tātou. Pea ʼe feala ke tou falala ko te ‘ ʼAtua ʼe mole ina tuku anai ke fakahalaʼi tātou ʼo laka age ʼi te meʼa ʼaē ʼe tou lava tali.’—Lau ia 1 Kolonito 10:13.
‘Tou Haga Kole, Mo Kumi, Mo Fisifisi’
17, 18. Koteā te fakaʼuhiga ʼo te ‘haga kole, mo kumi pea mo fisifisi’?
17 Neʼe fakalotomālohiʼi e te ʼapositolo ko Paulo te kau Kilisitiano ʼo fēnei: “Kotou kātaki tuʼumaʼu ʼi te faikole.” (Loma 12:12) Neʼe foaki e Sesu ia te fakatotonu ʼe tatau, ʼi tana ʼui fēnei: “Kotou haga kole, pea ʼe foaki atu anai kiā koutou; kotou haga kumi, pea ʼe kotou maʼu anai; kotou haga fisifisi, pea ʼe ʼavahi atu anai kiā koutou. He ko ʼaē ʼe ina kole ʼe foaki age ia kiā te ia, pea ko ʼaē ʼe ina kumi ʼe ina maʼu ia, pea ko ʼaē ʼe ina fisifisi ʼe ʼavahi anai ia kiā te ia.” (Mat. 7:7, 8) ʼE lelei ke tou “haga kole” ʼo ʼuhiga mo he ʼu meʼa ʼe ʼalutahi mo te finegalo ʼo te ʼAtua. ʼO ʼalutahi mo te ʼu palalau ʼaia ʼa Sesu, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Koʼenī te meʼa ʼaē ʼe matou tui papau kiai ʼo ʼuhiga mo [te ʼAtua]: tatau aipē pe koteā he meʼa ʼe tou kole ʼo mulimuli ki tona finegalo, ʼe fagono ia kiā tātou.”—1 Soa. 5:14.
18 Ko te tokoni ʼaē ʼa Sesu ke ‘haga kole pea mo kumi’ ko tona fakaʼuhiga ʼaē ʼe tonu ke tou faikole fakamālotoloto pea ke ʼaua naʼa tou fiu. ʼE toe ʼaoga ke tou “haga fisifisi” ke tou hū ki te Puleʼaga pea mo maʼu tana ʼu tapuakina, tona ʼu lelei pea mo tana ʼu fakapale. Kae ʼe feala koa ke tou falala ʼe tali mai anai e te ʼAtua ki tatatou ʼu faikole? ʼEī, ʼe feala mo kapau ʼe tou agatonu kiā Sehova, he neʼe ʼui fēnei e Kilisito: “Ko ʼaē ʼe ina kole ʼe foaki age ia kiā te ia, pea ko ʼaē ʼe ina kumi ʼe ina maʼu ia, pea ko ʼaē ʼe ina fisifisi ʼe ʼavahi anai ia kiā te ia.” ʼE lahi te ʼu fakamatala ʼa te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa neʼe hoko kiā nātou ʼe fakamoʼoni ai ko te ʼAtua ʼe ‘fagono moʼoni ki te faikole.’—Pes. 65:2.
19, 20. ʼO mulimuli ki te ʼu palalau neʼe fai e Sesu iā Mateo 7:9-11, ʼe tatau feafeaʼi ia Sehova mo he tamai ʼofa?
19 Neʼe fakatatau e Sesu ia te ʼAtua ki he tamai ʼofa, ʼe ina foaki te ʼu meʼa lelei ki tana fānau. Kotou fakakaukauʼi age ʼe kotou heheka ʼo fakalogo ia te Akonaki ʼi te Moʼuga pea mo kotou logo ki te ʼui fēnei ʼa Sesu: “Ko ai te tagata ʼaē iā koutou ʼe kole e tona foha ki ai he moʼi pane—ʼe ina foaki anai koa ki ai he foʼi maka? Peʼe ina kole anai he ika—ʼe ina foaki anai koa ki ai he gata? Koia, kapau ko koutou, logopē ʼe kotou agakovi, kae ʼe kotou popoto ʼi te foaki ki ʼakotou fānau he ʼu meʼa ʼe lelei, ʼe feafeaʼi age lā ia te lahi ake ʼo te ʼu meʼa lelei ʼe foaki anai e takotou Tamai ʼaē ʼe ʼi selō kiā nātou ʼe natou kole kiā te ia!”—Mat. 7:9-11.
20 Ko he tamai, logolā te ʼui ʼaē ʼe “agakovi” ʼuhi ko tona ʼuhiga agahala ʼaē neʼe ina maʼu mai iā Atama, kae ʼe ʼofa ia ki tana fānau. ʼE mole ina fakamamahiʼi anai hana tamasiʼi kae ʼe ina faigaʼi ke ina foaki kiā ia “he ʼu meʼa ʼe lelei.” ʼI tana hagē ʼaē ko he tamai kiā tātou, ko tatatou Tamai ʼofa ʼaē ʼe ʼi selō ʼe ina foaki “te ʼu meʼa lelei,” ohagē ko tona laumālie māʼoniʼoni. (Luka 11:13) ʼE feala ki te laumālie māʼoniʼoni ke ina uga tātou ke tou foaki he tauhi ʼe tali e Sehova, ia Ia ʼaē ʼe ina foaki “te meʼa ʼofa lelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli.”—Sake 1:17.
Tou Haga Maʼu Ia Te ʼu Lelei Mai Te ʼu Folafola ʼa Sesu
21, 22. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou tokagaʼi ʼo ʼuhiga mo te Akonaki ʼi te Moʼuga, pea koteā takotou manatu ʼo ʼuhiga mo te ʼu folafola ʼaia ʼa Sesu?
21 Ko te Akonaki ʼi te Moʼuga neʼe ko te akonaki ʼaē neʼe lahi tokotahi neʼe mole heʼeki foaki he akonaki fēia ʼi te kele. ʼE fakaofoofo ʼuhi ko te ʼu manatu fakalaumālie ʼaē ʼe maʼu ai pea mo tatatou mahino lelei kiai. Ohagē ko tona fakahā e te ʼu manatu ʼi te ʼu ʼalatike ʼaenī e tolu neʼe toʼo mai te akonaki ʼaia, ʼe feala ke fua lelei ʼaupitō kiā tātou mo kapau ʼe tou maʼuliʼi te ʼu tokoni ʼaē ʼe maʼu ʼi te akonaki ʼaia. Ko te ʼu folafola ʼaia ʼa Sesu ʼe feala ke hikihiki ai totatou maʼuli ʼi te temi nei pea mo foaki mai te ʼamanaki ʼo he kā haʼu fakafiafia.
22 ʼI te ʼu ʼalatike ʼaenī, neʼe mole faʼa lahi te ʼu folafola ʼaē neʼe tou vakaʼi ʼi te ʼu folafola maʼuhiga neʼe fai e Sesu ʼi te Akonaki ʼi te Moʼuga. ʼE tou mahino ai ki te “[punamaʼuli ʼa] te hahaʼi ʼi tana taʼi faʼahiga faiakonaki” ʼi tanatou fagono ki tana akonaki. (Mat. 7:28) ʼE mahino ia, ʼe tou fēia anai mo tātou mokā tou fakafonu totatou ʼatamai pea mo totatou loto ʼaki te ʼu folafola ʼaenī pea mo ʼihi atu ʼu folafola maʼuhiga ʼa te Tagata Faiako Lahi, ia Sesu Kilisito.
Koteā Takotou ʼu Tali?
• Koteā ʼaē neʼe ʼui e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu faikole ʼa te kau mālualoi?
• He koʼē ʼe mole tonu ke tou lau ʼo liuliuga pea mo fai ke loaloaga tatatou ʼu kole?
• Koteā te ʼu kole ʼaē ʼe tou maʼu ʼi te faikole ʼaē neʼe akoʼi e Sesu?
• ʼE lava feafeaʼi hatatou ‘haga kole, mo kumi pea mo fisifisi’?