Te Charisme—Ke Vikiʼi Te Tagata Peʼe Ke Faka Kolōliaʼi Te ʼAtua?
NEʼE tohi fēnei e Xénophon, te senelale Keleka ʼiloa: “ ʼE tonu ke poto age te tagata pule ʼi te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe ina puleʼi, pea ʼe toe maʼua foki ke ina fai he meʼa fakamanamana.” Ia ʼaho nei, ʼe fakahigoaʼi anai e te tokolahi te “meʼa fakamanamana” ʼaia ko he charisme.
ʼE mahino ia ʼe mole ko te hahaʼi pule fuli ʼaē ʼe nātou maʼu te charisme. Kae ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu, ʼe nātou fakaʼaogaʼi tonatou poto moʼo uga te hahaʼi ke nātou fakalogo katoa kia nātou, pea mo gaohi te hahaʼi ke nātou fai te meʼa ʼaē kua nātou fakatuʼutuʼu. Ko te faʼifaʼitaki ʼaē ʼe lagi ʼiloʼi e te hahaʼi fuli pea mole heʼeki faʼa fualoa tona hoko, ʼe ko ʼaē ʼo Itilele. ʼE tohi fēnei e William L. Shirer ʼi tana tohi Le troisième Reich—Des origines à la chute: “[ʼI te taʼu 1933] ki te tokolahi ʼo te kau Siamani, neʼe maʼu e Itilele—peʼe ina maʼu anai ia ki muli age—te mālohi ʼa he tagata pule neʼe ʼi ai moʼoni tona charisme. Neʼe nātou muliʼi tuʼumaʼu ia ia, ohage ko he tagata neʼe ina maʼu te fakamāu fakaʼatua, ki te ʼu taʼu tokakovi e hogofulu-ma-lua ʼaē neʼe ʼamanaki hoko mai.”
ʼI te hisitolia ʼo te lotu, ʼe toe lahi ai foki mo te kau takitaki lotu neʼe nātou maʼu te mālohi ʼaia, he neʼe nātou uga te hahaʼi ke nātou fakalogo katoa kia nātou, pea neʼe hoko ai te tuʼutāmaki ki tanatou ʼu tisipulo. Neʼe fai e Sesu te fakatokaga ʼaenī: “Koutou tokaga naʼa fakahalaʼi koutou e he tahi, he ko te tokolahi ʼe nātou ʼōmai anai ʼo nātou fakaʼaogaʼi toku huafa, ʼo nātou ʼui fēnei ‘Ko ʼau Kilisito,’ pea ʼe nātou fakahēʼi anai te tokolahi.” (Mateo 24:4, 5, Phillips) Neʼe mole gata pe ʼi te ʼuluaki sēkulō, ʼaē neʼe hā ai te kau Kilisito loi ʼaē neʼe nātou maʼu te charisme. Lolotoga te ʼu taʼu 1970, neʼe ʼui e Jim Jones ʼo ʼuhiga mo ia totonu, ko ia te “mesia ʼo te Fale Lotu ʼa Te Hahaʼi.” Neʼe ʼui ʼo ʼuhiga mo ia ko “he tagata ʼo te ʼēkelesia neʼe malave tona mālohi ki te hahaʼi,” pea ʼi te taʼu 1978 neʼe ina uga te hahaʼi tokolahi ke nātou fakamate, pea ʼe kau te fakamate ʼaia ki te ʼu fakamate lalahi ʼaē neʼe hoko ʼi te hisitolia ʼo te tagata.a
Koia, ʼe feala ke liliu te charisme ko he fealagia ʼe fakatupu tuʼutāmaki. Kae ʼe talanoa te Tohi-Tapu ki te tahi faʼahiga fealagia, peʼe ko he ʼu fealagia, neʼe foaki e te ʼAtua ki te hahaʼi fuli ke ʼi ai honatou ʼaoga ki te hahaʼi fuli. Ko te kupu faka Keleka ki te fealagia ʼaia ʼe ko te kupu khaʹri·sma pea ʼe hā tuʼa 17 ʼi te Tohi-Tapu. Neʼe fakamahino te kupu ʼaia e te tagata poto ʼi te lea faka Keleka, ʼo ina ʼui ʼe ko ‘he meʼa ʼofa neʼe foaki ki he tahi pea ʼe mole tāu mo ia, ko he meʼa neʼe foaki ki he tagata kae mole tāu mo ia ke ina maʼu, ko he meʼa ʼe haʼu mai te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua pea ʼe mole feala ke fakahoko peʼe maʼu ʼaki pe te ʼu faiga fakatagata.’
Koia ʼi te manatu ʼo te Tohi-Tapu, ko te khaʹri·sma ʼe ko he meʼa ʼofa ʼe foaki ki he tahi, ʼaki te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua. Koteā te ʼu meʼa ʼofa ʼaia ʼaē neʼe lotolelei e te ʼAtua ke ina foaki mai kia tatou? Pea ʼe tou lava fakaʼaogaʼi feafeaʼi te ʼu meʼa ʼofa ʼaia moʼo fakavikiviki kia te ia? Tou vakaʼi te ʼu meʼa ʼofa e tolu.
Te Maʼuli Heʼegata
ʼE mahino ia ko te meʼa ʼofa lahi tokotahi ʼaē ʼe tou maʼu, ʼe ko te maʼuli heʼegata. Neʼe faitohi fēnei ia Paulo ki te kokelekasio ʼo Loma: “Ko te totogi ʼaē ʼe foaki mai e te agahala, ʼe ko te mate, kae ko te meʼa ʼofa [khaʹri·sma] ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua, ʼe ko te maʼuli heʼegata ʼaki ia Kilisito Sesu totatou ʼAliki.” (Loma 6:23) ʼE lelei ke tou fakatokagaʼi, ko te “totogi” (te mate) ʼe ko he meʼa neʼe tou maʼu ʼuhi ko totatou ʼuhiga agahala, kae neʼe mole tou loto kiai. ʼI te tahi faʼahi, ko te maʼuli heʼegata ʼaē ʼe faka fealagia mai e te ʼAtua ke tou maʼu, ʼe ko he meʼa ʼe mole tāu mo tatou, ko he meʼa ʼe mole feala ke tou maʼu ʼaki tatatou ʼu aga ʼaē ʼe lelei.
Ko te meʼa ʼofa ʼaē ko te maʼuli heʼegata ʼe tonu ke tou taupau fakalelei pea mo vaevae mo te hahaʼi. ʼE feala ke tou tokoni ki te hahaʼi ke nātou ʼiloʼi ia Sehova, ke nātou tauhi kia te ia, pea ke nātou maʼu ai te meʼa ʼofa ʼaē ko te maʼuli heʼegata. ʼE tou lau fēnei ia Fakahā 22:17: “Ko te laumālie pea mo te fafine ʼohoana ʼe nā haga ʼui: ‘Haʼu!’ Pea ko ʼaē ʼe logo kiai ke ina ʼui: ‘Haʼu!’ Pea ko ʼaē ʼe fia ʼinu ke haʼu; ko ʼaē ʼe loto kiai, ke ina toʼo noa te vai ʼo te maʼuli.”
ʼE lava feafeaʼi hatatou taki te hahaʼi ki te vai ʼaia ʼaē ʼe ina foaki te maʼuli? ʼE tou fai tāfito te faʼahi ʼaia ʼi tatatou fakaʼaogaʼi fakalelei ia te Tohi-Tapu ʼi tatatou minisitelio. ʼE moʼoni, ʼi te tahi ʼu potu ʼo te kele, ʼe tahitahiga te lautohi ʼa te hahaʼi peʼe tahitahiga tanatou fakakaukauʼi te ʼu meʼa fakalaumālie; logope la te faʼahi ʼaia, kae ʼe ʼi ai tuʼumaʼu pe te ʼu faigamālie moʼo ‘fakaʼala te taliga’ ʼo he tahi. (Isaia 50:4) ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, ʼe feala ke tou falala ki te mālohi ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe ina uga te hahaʼi, “he ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe maʼuli pea ʼe mālohi.” (Hepeleo 4:12) Tatau aipe peʼe ko te poto ʼaē ʼe maʼu ʼi te Tohi-Tapu, peʼe ko te fakaloto fīmālie pea mo te ʼamanaki ʼaē ʼe ina foaki mai, peʼe ko tona fakamahino ia te ʼuhiga ʼo te maʼuli, kae ʼe feala ke lave te Folafola ʼa te ʼAtua ki te loto pea mo ina uga te hahaʼi ke nātou haʼele ʼi te ala ʼo te maʼuli.—2 Timoteo 3:16, 17.
Tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ke tokoni mai te ʼu tohi faka Tohi-Tapu ke tou ʼui “Haʼu!” Neʼe fakakikite e te polofeta ko Isaia, lolotoga te temi ʼo te fakapōʼuli fakalaumālie ʼaenī, ‘ ʼe kamata gigila anai ia Sehova’ ki tana hahaʼi. (Isaia 60:2) ʼE fakatapa e te ʼu tohi ʼo te Sosiete Watch Tower te tapuakina ʼaia mai ia Sehova, pea ʼi te taʼu fuli ʼe taki te lauʼi afe hahaʼi kia te Ia, te Matapuna ʼo te mālama fakalaumālie. ʼI te ʼu pasina ʼo te ʼu tohi ʼaia, ʼe mole ko te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe faka maʼuhigaʼi. Ohage ko tona fakamahino e te ʼu ʼuluaki palalau ʼo Te Tule Leʼo, “ko te fakatuʼutuʼu ʼa Te Tule Leʼo ko te fakavikiviki kia Sehova ʼAtua, te Tuʼi ʼo te mālama katoa. . . . ʼE ina toe fakaloto mālohiʼi tana kau lautohi ke nātou tui ki te Hau ʼaē kua ʼafio, ia Sesu Kilisito, ia ia ʼaē, neʼe ina liligi tona taʼataʼa, ke avahi ai ki te malamanei te ala ki te maʼuli heʼegata.”
Ko te Kilisitiano fai faka mafola temi katoa, neʼe fua lelei tana minisitelio lolotoga te ʼu taʼu, ʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te maʼuhiga ʼo Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous! moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou fakaōvi ki te ʼAtua: “Ko te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe ʼau fai tanatou ako Tohi-Tapu, neʼe nātou tuputupu vave ʼi tanatou kamata lau Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous! ʼE ʼau faka ʼuhiga te ʼu nusipepa ʼaia ohage ko he tokoni lahi ki te hahaʼi ke nātou ʼiloʼi ia Sehova.”
Te ʼu Pilivilesio
Ko Timoteo neʼe ko te tisipulo Kilisitiano neʼe foaki ki ai te tahi meʼa ʼofa neʼe tonu ke tokaga tāfito kiai. Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo kia ia: “ ʼAua naʼa ke meʼa noaʼi te meʼa ʼofa [khaʹri·sma] ʼaē ia te koe, ʼaē neʼe foaki atu ʼi te fakakikite pea ʼi te hili e te kau tagata ʼāfea tonatou ʼu nima kia te koe.” (1 Timoteo 4:14) Neʼe koteā te meʼa ʼofa ʼaia? Neʼe ko te fili ʼo Timoteo ke liliu ko he tagata taupau feʼaluʼaki, pea neʼe ko he pilivilesio ʼo te selevisi ʼaē neʼe tonu ke ina fakahoko. ʼI te koga tohi pe ʼaia, neʼe fakaloto mālohiʼi fēnei e Paulo ia Timoteo: “Haga tokaga lelei ki tau lautohi ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, ki tau fai ʼekenaki, ki tau faiakonaki. Tokaga tuʼumaʼu kia koe, pea mo tau faiakonaki. Kātaki ʼi te ʼu meʼa ʼaia, koteʼuhi ʼi tau fai ʼaia, ʼe ke hāofaki anai ia koe, pea mo nātou ʼaē ʼe fakalogo kia te koe.”—1 Timoteo 4:13, 16.
ʼO toe feiā mo te temi ʼaenī, ʼe tonu ke leleiʼia e te kau tagata ʼāfea tonatou ʼu pilivilesio. Ohage ko tona fakahā e Paulo, ʼe feala ke nātou fai te faʼahi ʼaia, ʼo nātou ‘tokaga lelei ki tanatou faiakonaki.’ ʼE mole nātou faʼifaʼitakiʼi te kau takitaki lotu ʼo te mālama ʼaē ʼe faka kolōlia nātou e te hahaʼi, kae ʼe nātou faka maʼuhigaʼi te ʼAtua, kae mole ko nātou totonu. Ko Sesu, tonatou Faʼifaʼitaki, neʼe ko te tagata faiakonaki makehe, pea ʼe mahino papau ia neʼe malave mālohi tona ʼulugaaga ki te hahaʼi, kae ʼaki he agavaivai neʼe ina faka kolōliaʼi tana Tāmai. Neʼe ina ʼui fēnei: “Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau akonaki ʼe mole ʼaʼaku ia, kae ʼa ia ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ʼau.”—Soane 5:41; 7:16.
Neʼe faka kolōliaʼi e Sesu tana Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo ʼo ina fakaʼaogaʼi tāfito te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi tana ʼu akonaki. (Mateo 19:4-6; 22:31, 32, 37-40) ʼO toe feiā mo Paulo, neʼe ina fakahā lelei te ʼaoga ʼaē ki te kau tagata taupau ke nātou ‘pipiki maʼu ki te folafola faitotonu ʼo ʼuhiga mo tanatou poto ʼi te faiakonaki.’ (Tito 1:9) ʼI tona fakahagatonu, kapau ʼe fakatafito lelei e te kau tagata ʼāfea tanatou ʼu akonaki ki te Tohi-Tapu, pea ʼe nātou ʼui anai ohage ko Sesu: “Ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼau tala atu, ʼe mole ʼau tala atu mai ia te ʼau totonu pe.”—Soane 14:10.
ʼE lava feafeaʼi ki te kau tagata ʼāfea hanatou ‘pipiki maʼu ki te folafola faitotonu’? ʼE feala te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe nātou fakatafito ki te Folafola ʼa te ʼAtua tanatou ʼu akonaki ʼaē ʼe nātou fai ʼi te ʼu fono, pea mo nātou fakamahino pea mo faka maʼuhigaʼi te ʼu vaega ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi. Kapau ko he tahi ʼe ina fai hana akonaki, ʼo ina fakamatala ai he ʼu meʼa ʼe mole hoko māhani, peʼe ina fai he ʼu fakamatala fakakata, pea ʼe feala ai ki te hahaʼi ʼaē ʼe kau ki te fono ke mole kei nātou tokagaʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, kae nātou tokagaʼi tāfito te poto ʼo ia ʼaē ʼe faiakonaki. ʼI te tahi faʼahi, ʼe ko te ʼu vaega ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ka lave anai ki te loto ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe kau ki te fono pea mo uga nātou. (Pesalemo 19:7–9; 119:40; vakaʼi ia Luka 24:32.) Ko te ʼu faiakonaki ʼaia ʼe siʼisiʼi ai te tokagaʼi ʼo te tagata, kae ʼe lahi tāfito te faka kolōliaʼi ʼo te ʼAtua.
Ko te tahi faʼahi ʼaē ʼe feala ai ke liliu te ʼu tagata ʼāfea ko he ʼu hahaʼi faiakonaki lelei ʼe ko tanatou fetokoniʼaki. Ohage ko te tokoni ʼaē neʼe fai e Paulo kia Timoteo, ʼe feala ki he tagata ʼāfea ke tokoni ki he tahi tagata ʼāfea. “Ko te ukamea ʼe fakamāsila ʼaki te ukamea. Koia ko te tagata ʼe ina fakamāsila te fofoga ʼo he tahi tagata.” (Tāʼaga Lea 27:17; Filipe 2:3) ʼE lelei ki te ʼu tagata ʼāfea hanatou fevaevaeʼaki he ʼu manatu pea mo he ʼu tokoni. Neʼe ʼui fēnei e te tagata ʼāfea foʼou: “Ko te tagata ʼāfea kua māhani ʼi te faiakonaki, neʼe ina fakahā mai peʼe feafeaʼi tana teuteuʼi tana ʼu akonaki. Ka ina teuteuʼi tana akonaki, ʼe ina tohi ai he ʼu fehuʼi, he ʼu lea fakatātā, he ʼu faʼifaʼitaki, peʼe ko he ʼu fakamatala nounou ʼo he ʼu meʼa neʼe hoko, pea mo he ʼu vaega faka Tohi-Tapu neʼe ina kumikumi fakalelei. Neʼe ina akoʼi mai kia ʼau peʼe feafeaʼi haku hilifaki ki taku ʼu akonaki he ʼu faʼahiga manatu kehekehe, ke ʼaua naʼa fiu te hahaʼi ʼi te fakalogo ki te ʼu akonaki ʼaia.”
Ko tatou fuli ʼe ʼi ai tatatou ʼu pilivilesio, tatau aipe peʼe tou tagata ʼāfea, tagata faifekau faka minisitelio, peʼe pionie, kae ʼe tonu ke tou leleiʼia ʼaupito te meʼa ʼofa ʼaia ʼaē neʼe foaki mai kia tatou. Mole faʼa fualoa ʼi muʼa ʼo tona mate, neʼe fakamanatuʼi e Paulo kia Timoteo ke ‘ina toe tutu ohage hana tutu ʼo he afi, te meʼa ʼofa [khaʹri·sma] ʼo te ʼAtua ʼaē neʼe ia te ia,’ ʼaē ʼi te faʼahi ʼo Timoteo neʼe ko he meʼa ʼofa makehe ʼo te laumālie. (2 Timoteo 1:6) ʼI te agamāhani, ʼi te ʼu ʼapi ʼo te kau Iselaelite, ko tonatou ʼu afi neʼe ko he ʼu mamala pe ia neʼe kei kakaha. Neʼe feala ke ‘toe tutu’ te ʼu afi ʼaia ke ulo pea ke fakamāfana te ʼapi. Koia ʼe fakaloto mālohiʼi tatou ke tou fai ʼaki totatou loto katoa pea mo totatou mālohi katoa, te ʼu gāue ʼaē neʼe hinoʼi mai ke tou fai, hage ko hatatou toe tutu ʼo he afi, te ʼu meʼa ʼofa fakalaumālie ʼaē neʼe tuku mai kia tatou takitokotahi.
Te ʼu Meʼa ʼOfa Fakalaumālie ʼAē ʼe Tonu Ke Tou Vaevae
Ko te ʼofa ʼa Paulo ki tona ʼu tēhina ʼi Loma neʼe ina uga ia ia ke ina tohi fēnei: “ ʼE ʼau fakaʼamu mālohi ke ʼau sio kia koutou, ke ʼau foaki atu kia koutou he meʼa ʼofa [khaʹri·sma] fakalaumālie moʼo fakaloto mālohiʼi ʼo koutou; peʼe ke ia koutou he fefakaloto mālohiʼaki, ʼo tahi lotomālohi ʼi te tui ʼa he tahi kehe, ʼa koutou pea mo ʼaʼaku.” (Loma 1:11, 12) Neʼe faka ʼuhiga e Paulo ʼe ko he meʼa ʼofa fakalaumālie te fealagia ʼaē ke tou fakaloto mālohiʼi te tui ʼa ʼihi ʼaki tatatou ʼu palalau. Ko te fevaevaeʼaki ʼo te ʼu meʼa ʼofa fakalaumālie ʼaia ʼe ko he lagolago ʼaia ki tatatou tui pea mo he fefakaloto mālohiʼaki.
Pea ʼe mahino papau ia ʼe ʼaoga ke tou fai te faʼahi ʼaia. ʼI te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī ʼaē ʼe tou maʼuʼuli ai, ʼe tou tau fuli mo te ʼu fihifihia. Kae kapau ʼe tou vaevae tuʼumaʼu he ʼu fakaloto mālohi, pea ʼe feala ki te faʼahi ʼaia ke tokoni kia tatou ke tou faʼa kātaki. Ko te ʼui ʼaē ke tou fevaevaeʼaki—ke tou foaki pea ke tou tali—ʼe ko he faʼahi ʼe maʼuhiga moʼo taupau ia te mālohi fakalaumālie. ʼE moʼoni, ʼi ʼihi temi ʼe ʼaoga kia tatou fuli he ʼu fakaloto mālohi, kae ʼe toe feala pe foki mo tatou ke tou fakaloto mālohiʼi ʼihi.
Kapau ʼe tou ʼiloʼi kua lotovaivai hotatou tēhina pe ko hotatou tuagaʼane, pea ʼe lagi feala ‘ke tou fakaloto fīmālieʼi ia nātou ʼaē ʼe tau mo he ʼu faʼahiga mamahi kehekehe, ʼaki te fakaloto fīmālie ʼaē ʼe fai mai e te ʼAtua moʼo fakaloto fīmālieʼi ʼo tatou.’ (2 Kolonito 1:3-5) ʼI te faka Keleka ʼe faka ʼuhiga te kupu fakaloto fīmālie (pa·raʹkle·sis) ki te “pāui ʼo he tahi ke haʼu ki ʼotatou tafa.” Kapau ʼe tou nonofo ʼi te ʼu tafa ʼo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane moʼo tokoni kia nātou mokā ʼe ʼaoga kiai, pea ʼe mahino papau ia ʼe tou maʼu anai mo tatou te tokoni ʼaia mokā ʼe ʼaoga anai kia tatou.—Tagata Tānaki 4:9, 10; vakaʼi ia Gāue 9:36-41.
Ko te tahi meʼa ʼaē ʼe toe lelei ʼaupito, ʼe ko te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼaē ʼe fai e te ʼu tagata ʼāfea ʼaki te ʼofa. Logope la ʼi ʼihi lakaga ʼe nātou fai te ʼu ʼaʼahi ʼaia moʼo fai ʼo he ʼu tokoni faka Tohi-Tapu ki he faʼahi ʼe tonu ke tou tokakaga kiai, kae ʼi te agamāhani ko te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼe ko he ʼu lakaga ʼaia moʼo fakaloto mālohiʼi, moʼo ‘fakafimālieʼi te ʼu loto.’ (Kolose 2:2) Ka fai e te ʼu tagata taupau te ʼu ʼaʼahi ʼaia ʼaē ʼe nātou fakaloto mālohiʼi te tui, pea ʼe nātou foaki moʼoni ai he meʼa ʼofa fakalaumālie. Ohage ko Paulo, ʼe nātou sio anai ʼe ko he fakapale lahi te faʼahiga foaki ʼaia, pea ʼe tuputupu anai ia nātou he “fakaʼamu mālohi” ke nātou sio ki tonatou ʼu tēhina.—Loma 1:11.
Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ki te tagata ʼāfea ʼi Sepania, pea koʼeni te meʼa ʼaē neʼe hoko: “Ko Ricardo, te kiʼi tama ʼe taʼu 11, neʼe hage neʼe mole ina faʼa leleiʼia te ʼu fono pea mo te kokelekasio. Koia neʼe ʼau kole ai ki te ʼu mātuʼa ʼa Ricardo peʼe feala haku ʼaʼahi tanā tama, pea neʼe nā tali lelei te faʼahi ʼaia. Neʼe nātou nonofo ʼi te ʼu moʼuga, pea ʼe hola katoa takita ʼalu motokā kiō nātou. Neʼe fiafia Ricardo ʼi tana sio ʼaē ʼe ʼau tokaga kia ia, pea neʼe ina tali lelei te ʼu tokoni ʼaē neʼe ʼau fai age kia ia. Mole fualoa, pea neʼe liliu ko he kaugā fagona pea neʼe lahi tana gāue ʼi te kokelekasio. Neʼe mole kei umiuminoa kae neʼe kua liliu ko he tahi ʼe fiafia pea ʼe mole kei mataku ʼi te palalau mo te hahaʼi. Ko te tokolahi ʼi te kokelekasio neʼe nātou feʼekeʼaki: ‘Koteā ʼaē neʼe hoko kia Ricardo?’ Neʼe hage ko tanatou hoki fakatokagaʼi ʼaia ʼo Ricardo. ʼI taku fakakaukauʼi te maʼuhiga ʼo te ʼaʼahi faka tauhi ōvi ʼaia, neʼe mahino ai kia ʼau neʼe lahi age tona fua lelei kia ʼau ia Ricardo. Ka hū mai ki te Fale ʼo te Puleʼaga, pea ʼe mata fiafia, pea ʼe lele mai ʼo ʼalofa mai. ʼE ko he meʼa fakafiafia taku sio ʼaē ki tana tuputupu ʼi te faʼahi fakalaumālie.”
ʼE mahino papau ia, ko te ʼu ʼaʼahi faka tauhi ōvi, ohage ko te ʼaʼahi ʼaia, ʼe tapuakina ʼaupito. ʼE ʼalutahi te ʼu ʼaʼahi ʼaia mo te meʼa ʼaē neʼe kole fēnei e Sesu: “Taki ʼo fafaga taku ʼu kiʼi faga ōvi.” (Soane 21:16) Kae ʼe mole gata pe ki te kau tagata ʼāfea te fealagia ʼaē ke nātou foaki te ʼu meʼa ʼofa fakalaumālie ʼaia. Ko te hahaʼi fuli ʼi te kokelekasio ʼe feala ke nātou uga ʼihi ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue lelei. (Hepeleo 10:23, 24) Ohage pe ko te haʼi fakatahi ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou kake ʼi te ʼu moʼuga, ʼo toe feiā aipe ʼe tou pipiki fakatahi ʼaki te ʼu noʼo fakalaumālie. Koia, ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai pea mo tatatou ʼu palalau, ʼe feala ke malave ki ʼihi. ʼE feala ke tou fakavaivai te ʼu noʼo ʼaē ʼe nātou fakatahiʼi tatou, mo kapau ʼe tou fai he ʼu palalau ʼe fakatupu lavea peʼe tou fai fatufatu. (Efesi 4:29; Sake 3:8) Kae kapau ʼe tou fai he ʼu palalau fakaloto mālohi ʼe fakafuafua lelei, pea mo he ʼu tokoni ʼofa, pea ʼe feala anai ki te ʼu tēhina ke nātou tauʼi tonatou ʼu faigataʼaʼia. Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou vaevae anai he ʼu meʼa ʼofa fakalaumālie ʼe tologa.—Tāʼaga Lea 12:25.
Tou Fakahā Te Kolōlia ʼo Te ʼAtua ʼi Hona ʼAluʼaga Katoa
Kua mahino kia tatou ʼe maʼu e te kau Kilisitiano fuli he faʼahiga charisme. Neʼe foaki mai kia tatou te ʼamanaki maʼuhiga ʼaupito ʼo te maʼuli heʼegata. ʼE tou toe maʼu foki mo te ʼu meʼa ʼofa fakalaumālie, ʼaē ʼe feala ke tou fevaevaeʼaki. Pea ʼe feala ke tou faiga ke tou uga ʼihi ke nātou fai hanatou ʼu fakatuʼutuʼu lelei. ʼE maʼu e ʼihi te tahi ʼu meʼa ʼofa ʼi te ʼu pilivilesio ʼaē ʼe tuku age kia nātou. Ko te ʼu meʼa ʼofa fuli ʼaia ʼe ko he ʼu fakamoʼoni ʼo te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua. Pea mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te ʼAtua ʼe ina foaki mai te ʼu meʼa ʼofa fuli ʼaē ʼe tou maʼu, koia ʼe mahino papau ia ʼe mole he ʼuhiga ʼo hatatou laupisi.—1 Kolonito 4:7.
ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe lelei anai ke tou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī, ‘ ʼE ʼau fakaʼaogaʼi koa te faʼahiga charisme ʼaē ʼe ʼau maʼu moʼo faka kolōliaʼi ia Sehova, ia Ia ʼaē ʼe ina foaki “te meʼa ʼofa lelei fuli pea mo te mōlaga haohaoa fuli”? (Sake 1:17) ʼE ʼau faʼifaʼitaki koa kia Sesu pea mo tauhi ki ʼihi ʼo mulimuli ki toku ʼu fealagia pea mo toku ʼu ʼaluʼaga?’
Neʼe fakanounou fēnei e te ʼapositolo ko Petelo totatou maʼua ʼi te faʼahi ʼaia: “ ʼO fai ki te meʼa ʼofa [khaʹri·sma] ʼaē kua tuku atu kia koutou takitokotahi, koutou fakaʼaogaʼi te meʼa ʼofa ʼaia, ʼo koutou fetauhiʼaki, ohage ko he kau tagata tauhi ʼapi lelei ʼo te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua, ʼaia ʼe hā ʼi he ʼu agaaga kehekehe. Ka palalau he tahi, ke palalau ohage neʼe ko te ʼu folafola taputapu ʼo te ʼAtua; ka tauhi he tahi, pea ke tauhi ohage ko he tahi ʼe fakalogo ki te mālohi ʼaē ʼe foaki e te ʼAtua; ke feala ia meʼa fuli, ke faka kolōliaʼi te ʼAtua ʼaki ia Sesu Kilisito.”—1 Petelo 4:10, 11.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Ko te hahaʼi ʼe toko 913 ʼaē neʼe mamate, ʼo kau ai mo Jim Jones.