Ko Te Kau Kilisitiano Moʼoni Fuli ʼe Tonu Ia Nātou Ko He Kau Faka Mafola Evaselio
“Fai te gāue ʼa te tagata faka mafola evaselio [peʼe misionea].”— 2 Timoteo 4:5, tā fakapilitānia ʼi te ʼu kumiʼaga, nota.
1. Koteā koa te logo lelei ʼaē neʼe fagonogono e te kau faka mafola evaselio ʼi te ʼuluaki sēkulō?
KOTEĀ koa te faka ʼuhiga ʼo he tagata faka mafola evaselio ia ʼaho nei? Ko koutou koa ko he kau tagata faka mafola evaselio? Ko te kupu ʼaē ko te “tagata faka mafola evaselio” ʼe haʼu mai te kupu keleka euaggelistes, ko tona faka ʼuhiga “ko te tagata faka mafola ʼo te logo lelei”. Talu te fakatuʼu ʼo te kokelekasio kilisitiano ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, ko te logo lelei faka kilisitiano neʼe ina hikihiki te maʼuli mai te ʼAtua pea mo tala ko Sesu Kilisito ʼe toe liliu mai anai moʼo fai tana pule ʼi tona Puleʼaga ki te malamanei. — Mateo 25:31, 32; 2 Timoteo 4:1; Hepeleo 10:12, 13.
2. a) Neʼe feafeaʼi koa te hikihiki ʼo te logo lelei ʼi te temi nei? b) Koteā koa te gāue ʼaē ʼe fakamaʼua ki te kau kilisitiano fuli ʼo te temi nei?
2 Talu mai te taʼu 1914, kua ʼiloga lelei te fakaʼiloga ʼaē neʼe foaki e Sesu ʼo ʼuhiga mo tana toe liliu mai pea mo tana ʼafio fakapulipuli (Mateo 24:3-13, 33). Koia foki, ko te logo lelei ʼe pipiki ki ai te talanoa ʼaē “ko te puleʼaga ʼo te ʼAtua kua ōvi mai”. (Luka 21:7, 31; Maleko 1:14, 15.) ʼIo, kua hoko te temi ʼaē ʼe hoko katoa ai te fakakikite ʼa Sesu ʼaē ʼe tuʼu ia Mateo 24:14: “Ko te logo lelei ʼaenī ʼo te puleʼaga ʼe faka mafola anai ʼi te kele katoa, moʼo fakamoʼoni ki te ʼu puleʼaga katoa; pea hoki hoko mai ai leva mo te fakaʼosi.” Pea tahi foki, ko te faka mafola evaselio ʼo te temi nei ʼe pipiki ki te kalagaʼi mālohi ʼo te kua pule ʼa te Puleʼaga ʼo te ʼAtua pea ko tana ʼu tapuakina ʼe ina foaki anai kia nātou ʼaē ʼe nātou fakalogo. Ko te kau kilisitiano fuli ʼe tonu ke nātou fai te gāue ʼaia pea mo nātou fai ‘he kau tisipulo’. — Mateo 28:19, 20; Fakahā 22:17.
3. a) Koteā te tahi faka ʼuhiga ʼo te kupu ʼaē “tagata faka mafola evaselio” (Vakaʼi ʼi te Auxiliaire pour une meilleure intelligence de la Bible, pasina 504, kolone 2, palakalafe 1)? b) Koteā koa te ʼu fehuʼi ʼe fai ki ai?
3 Ko te tahi meʼa maʼuhiga ʼi te faka mafola ʼo te logo lelei, ʼe fakaʼaoga e te Tohi-Tapu te kupu “tagata faka mafola evaselio” ʼi hona ʼaluʼaga makehe moʼo fakaʼiloga ia nātou ʼaē ʼe mavae ʼi ʼonatou fenua ʼo ʼolo ki he ʼu koga meʼa ʼe mole heʼeki faka mafola ai te logo lelei. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe lahi te kau misionea faka mafola evaselio, ohage ko Filipo, Paulo, Palenapasi, Silasi, pea mo Timoteo (Gāue 21:8; Efesi 4:11). Kae koteā te ʼui ki totatou temi, tāfito talu mai te taʼu 1914? Ia ʼaho nei, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou gāue feiā koa ʼi honatou fenua feiā aipe mo hanatou liliu ko he kau misionea faka mafola evaselio?
Te ʼu gāue lahi talu mai te taʼu 1919
4, 5. Koteā te ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te gāue faka evaselio neʼe fai ʼi te ʼosi hili ʼo te taʼu 1914?
4 ʼI te fakaʼosiʼosi ʼo te ʼUluaki Tau faka malamanei ʼi te taʼu 1918, ko te kau kaugana ʼa te ʼAtua neʼe nātou felāveʼi mo te fakafeagai lahi mai te kau ʼaposita ʼo feiā aipe mo te kau takitaki lotu ʼo te keletiate pea mo ʼonatou ʼu kaumeʼa faka politike. ʼIo, ko te kau evaselio kilisitiano moʼoni neʼe hage kua nātou momoe ʼi sūnio ʼo te taʼu 1918 ʼi te temi ʼaē neʼe fakatūʼa ai te ʼu tagata ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi Amelika ke pilisoniʼi ia taʼu e 20, ʼuhi ko te ʼu fakakovi loi ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo nātou. Neʼe lava koa ke fakagata e te ʼu fili ʼo te ʼAtua ia te faka mafola ʼo te logo lelei?
5 ʼE ko he meʼa fakaofoofo, ʼi te māhina ʼo malesio 1919 ko te ʼu tagata ʼaia ʼo te Sosiete neʼe hāo mai te pilisoni pea ki muli age neʼe ʼiloʼi tonatou ʼāteaina ʼi te ʼu fakakovi loi ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo nātou. ʼI tonatou faka ʼāteaina mai ʼaia, neʼe mahino ki te kau kilisitiano fakanofo ʼe kei lahi te ʼu gāue ke fai ia muʼa ʼo tonatou tānaki anai ki tonatou fakapale ʼi te lagi ʼo pule fakatahi mo Sesu ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. — Loma 8:17; 2 Timoteo 2:12; 4:18.
6. Neʼe feafeaʼi koa te tuputupu ʼa te gāue faka evaselio ʼi te taʼu 1919 ki te taʼu 1939?
6 ʼI te taʼu 1919, neʼe ko te kiʼi toko 4 000 hahaʼi neʼe kau ki te faka mafola ʼo te logo lelei. Hili ki ai taʼu e ʼuafulu, neʼe tokolahi ia nātou neʼe nātou foaki ia nātou ko he kau misionea faka mafola evaselio, pea neʼe fekauʼi ia nātou ki te ʼu fenua ʼo Afelika, Asia, pea mo Eulopa. ʼI te taʼu 1939 pe, kua ʼosi ia taʼu e 20 ki te fagonogono ʼo te Puleʼaga, kua fakalaka ia te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te toko 73 000. Ko te tuputupu fakatalakitupua ʼaia neʼe hoko logope te ʼu fakataga maʼuhiga ʼaē neʼe fai ohage ko te ʼu kamakamata ʼo te kokelekasio faka kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō. — Gāue 6:7; 8:4, 14-17; 11:19-21.
7. ʼI te taʼu 47 ʼo totatou temi mo te taʼu 1939, koteā te ʼu ʼaluʼaga tatau neʼe hoko ʼo ʼuhiga mo te gāue faka evaselio kilisitiano?
7 Kae, tokolahi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te temi ʼaia neʼe nātou nonofo ʼi te ʼu fenua polotesita, ʼaē ʼe palalau tāfito ki te lea fakapilitānia. ʼIo, neʼe laka ʼi te 75 ki te 100 ʼo te toko 73 000 hahaʼi faka mafola ʼaia ʼo te Puleʼaga neʼe ko te kau Ositalalia, te kau Pilitania, te kau Kanata, te kau Niusila pea mo te kau Amelika. Ohage ko te meʼa neʼe hoko, ʼi te lagi taʼu 47 ʼo totatou temi, neʼe ʼaoga ke fakaloto mālohiʼi te ʼu tagata faka mafola evaselio ke nātou tokaga tāfito ki te ʼu fenua ʼo te kele ʼaē ʼe mole heʼeki gāueʼi.
8. ʼI te taʼu 1992, koteā koa ʼaē neʼe fakahoko e te Faleako ʼo Kalaate?
8 Ko te ʼu tapuʼi mo te ʼu fakataga ʼaē ʼi te temi tau, neʼe mole feala ke nātou tāʼofi te mālohi ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼo Sehova ʼaē neʼe ina uga tana kau kaugana ke nātou teuteu ki he toe faka mafola lahi. ʼI te taʼu 1943, neʼe mālohi ai te Lua Tau faka malamanei, neʼe fakatuʼu e te kautahi ʼa te ʼAtua ia te Fale Ako ʼo Kalaate ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke lahi ia te fakahā ʼo te logo lelei. ʼI malesio 1992, ko te Fale Ako ʼaia neʼe ina fekauʼi te toko 6 517 misionea ki te ʼu fenua kehekehe e 171. Pea tahi foki ʼaē meʼa, neʼe akoʼi te ʼu tagata ke nātou gāue ʼi te ʼu filiale ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi te ʼu fenua kehe. ʼI te taʼu 1992, ko te toko 75 ʼi te toko 97 tagata takitaki ʼo te ʼu filiale, neʼe ako ʼi Kalaate.
9. Ko te polokalama ako feafeaʼi ʼaē neʼe kau ki te tuputupu ʼo te faka mafola?
9 Ko ʼihi polokama akonaki neʼe fai moʼo ako te hahaʼi ʼa Sehova ke nātou faka mafola mo hikihiki te lelei ʼo tanatou gāue faka mafola evaselio. Ohage la, ko te Ako ʼo te minisitelio faka teokalatike ʼe fai ʼi te ʼu kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te kele katoa. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe ʼalu tahi mo te fono gāue ʼi te vāhaʼa fuli, ke akoʼi te toko miliona hahaʼi faka mafola ʼo te Puleʼaga ke nātou fai fakalelei tonatou minisitelio ʼi te ʼu api. ʼE ʼi ai foki mo te Ako ʼo te minisitelio ʼo te Puleʼaga, ʼaē ʼe ina foaki te ako maʼuhiga ki te kau tagata ʼāfea mo te kau tagata faifekau faka minisitelio ke nātou tokaga lelei ki te ʼu kokelekasio ʼaē ʼe tuputupu. Ko te Fale Ako ki te kau pionie neʼe tokoni aipe ki te kau faka mafola evaselio katoa ke nātou fai fakalelei tanatou gāue fagonogono. Ko te Ako ki te gāue faka minisitelio neʼe hoki fai nei pe ʼi te ʼu fenua kehekehe moʼo tokoni ki te kau tagata ʼāfea selipatea pea mo te kau tagata faifekau selipatea ke nātou liliu ko he kau Timoteo ʼo te temi ʼaenī.
10. Koteā koa te fua ʼo te ʼu ako lelei fuli ʼaia neʼe fai e te kautahi ʼa te ʼAtua (fakapipiki ki ai te fakamatala ʼaē ʼi te encadré)?
10 Koteā te fua ʼo te ʼu ako fuli ʼaia? ʼI te taʼu 1991, neʼe maʼu te tānaki foʼou ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe toko fā miliona te tupu hahaʼi faka mafola ʼe nātou gāue mālohi ʼi te ʼu fenua e 212. Neʼe mole tatau ia mo te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi te taʼu 1939, neʼe laka ʼi te 70 ki te 100 ia nātou ʼaia ko te kau katolika, te kau orthodoxe, hahaʼi ʼe mole lotu faka kilisitiano, peʼe ko ʼihi atu fenua ʼaē ko te lea fakapilitānia neʼe mole ko hanatou lea māhani. — Vakaʼi te meʼa ʼaē ʼe tohi “Te tuputupu talu mai te taʼu 1939”.
He koʼe koa neʼe fua manuʼia?
11. Neʼe ko ai koa ʼaē neʼe tuku ki ai e te ʼapositolo ko Paulo te fua manuʼia ʼo tana gāue?
11 Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe mole nātou tuku kia nātou te tuputupu ʼaia. ʼE nātou fai pe tanatou gāue ohage pe ko tona fai ʼaē e te ʼapositolo ko Paulo, ʼi tana fakamahino aē ʼi tana tohi ki te kau Kolonito. “Ko ai koa ia Apolosi? Pea ko ai koa ia Paulo? Ko te ʼu minisi neʼe feala ai ke koutou tui, ʼio, ohage ko tona foaki e te ʼAliki kia nāua takitokotahi. Ko ʼau neʼe ʼau to, ko Apolosi neʼe ina fakavai, kae ko te ʼAtua ʼaē neʼe ina fakatuputupu; koia ʼe mole ko ʼaē ʼe ina to ʼaē ʼe ʼi ai hona ʼuhiga, pe ko ʼaē ʼe ina fakavai, kae ko te ʼAtua ʼaē ʼe ina fakatuputupu. Heʼe ko tatou ko te kau kaugā gāue ʼa te ʼAtua. Ko koutou ko te gāueʼaga ʼa te ʼAtua, — te gāueʼaga ʼe gāueʼi, — te fale ʼo te ʼAtua.” — 1 Kolonito 3:5-7, 9.
12. a) Koteā koa te tuʼulaga ʼa te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi te fua manuʼia ʼo te evaselio faka kilisitiano? b) Ko ai koa ʼaē neʼe hinoʼi ko te Pule ʼo te kokelekasio faka kilisitiano, pea koteā te meʼa maʼuhiga tāfito moʼo fakahā tatatou fakalogo ki tana takitaki?
12 ʼE moʼoni ia ko te tuputupu fakatalakitupua ʼaē ʼe hoko ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼe hoko ʼaki te tapuaki ʼa te ʼAtua. Ko te gāue ʼa te ʼAtua. ʼI tanatou mahino ki te faʼahi ʼaia, ʼe nātou haga maʼuliʼi, ʼi hanatou ako tuʼumaʼu te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE nātou fakatafito fuli tanatou ʼu felogoi ʼi te fai faka mafola ʼaki te Tohi-Tapu (1 Kolonito 4:6; 2 Timoteo 3:16). ʼE toe fua manuʼia tanatou evaselio heʼe nātou fakamoʼoni kia Ia ʼaē neʼe hinoʼi e te ʼAtua ko te Pule ʼo te kokelekasio, ia te ʼAliki ko Sesu Kilisito (Efesi 5:23). Ko te kau kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou fakahā te faʼahi ʼaia ʼi tanatou gāue fakatahi mo nātou ʼaē neʼe hinoʼi e Sesu ko te kau ʼapositolo. Ko te ʼu tagata ʼaia mo ʼihi age ʼu tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio ʼi Selusalemi, neʼe nātou faʼufaʼu fakatahi te kolesi pule faka kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō. Mai te lagi, ko te ʼAliki ko Sesu Kilisito neʼe ina fakaʼaoga te kau kilisitiano kua māhani moʼo fakanofo he kau fakafofoga pea mo foaki he takitaki ki te gāue faka evaselio. Ko te lagolago mālohi ʼa Paulo ki te fakatuʼutuʼu fakaʼatua ʼaia neʼe tupu ai te tuputupu ʼo te ʼu kokelekasio ʼaē neʼe ina ʼaʼahi (Gāue 16:4, 5; Kalate 2:9). ʼO feiā pe mo te temi nei, ko he tokaga lelei ki te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo lagolago mālohi ki te takitaki ʼaē ʼe fai mai e te Kolesi pule, ko te kau kilisitiano faka mafola evaselio, ʼe nātou tau anai mo te fua manuʼia ʼi tanatou minisitelio. — Tito 1:9; Hepeleo 13:17.
Tokagaʼi te hahaʼi ohage ʼe nātou māʼoluga age
13, 14. a) Koteā te tokoni neʼe foaki e te ʼapositolo ko Paulo ia Filipe 2:1-4? b) He koʼe koa ʼe maʼuhiga ke tou manatuʼi te tokoni ʼaia mokā ʼe tou kau ki te gāue faka evaselio?
13 Ko te ʼapositolo ko Paulo neʼe ina fakahā tona ʼofa moʼoni kia nātou ʼaē ʼe nātou kumi te moʼoni pea neʼe mole ʼiloga ia ia he aga fia māʼoluga mo fakapalatahi. Koia, neʼe feala ke ina tokoniʼi ai tona ʼu kau fagona kilisitiano ke nātou ‘tokagaʼi te hahaʼi ohage ʼe nātou māʼoluga age’. — Filipe 2:1-4.
14 ʼO feiā aipe, ki te kau kilisitiano faka mafola evaselio ʼo te temi nei, ʼe mole tonu ke nātou fia māʼoluga age ʼi tonatou vāhaʼa ʼaē mo te hahaʼi lanu kehekehe pea mo te ʼu agaʼi fenua. Ko te tagata Fakamoʼoni ʼa Sehova Amelika neʼe hinoʼi ke misionea ʼi Afelika, neʼe ina ʼui ʼo fēnei: “ ʼE ʼau ʼiloʼi ʼe mole tou māʼoluga. ʼE lagi lahi tatatou ʼu paʼaga pea mo te meʼa ʼaē ʼe higoaʼi ko te ako, kae ko nātou ʼaia [te hahaʼi ʼo te fenua] ʼe nātou maʼu te ʼu kalitate ʼe laka age ʼi ʼatatou ʼu kalitate.”
15. ʼE feafeaʼi koa kia nātou ʼaē neʼe hinoʼi ki he ʼu fenua kehe tanatou fakahā te fakaʼapaʼapa moʼoni ki he fai ʼo he ʼu tisipulo?
15 Tou fakahā he fakaʼapaʼapa moʼoni kia nātou ʼaē ʼe tou fagonogono ki ai te logo lelei, ʼe faigafua anai kia nātou hanatou tali te logo ʼo te Tohi-Tapu. Kapau, ʼe fakahā e te misionea faka mafola evaselio tana maʼuli fiafia mo nātou ʼaē neʼe hinoʼi ke tokoni kia nātou, ʼe ko he tahi ʼaenā meʼa lelei. Ko te misionea neʼe fua manuʼia tana gāue ia taʼu e 38 ʼi Afelika, neʼe ina ʼui ʼo fēnei: “ ʼE ʼau logoʼi ʼi toku loto, ko te fenua ʼaia ko toku ʼapi pea ko nātou ʼaē ʼi te kokelekasio ʼaē neʼe hinoʼi ʼau ki ai, ko toku ʼu tēhina mo tuagaʼane. ʼI taku liliu ʼo mālōlō ʼi Kanata, neʼe mole hage kia ʼau ko hoku fenua. ʼI te vāhaʼa fakaʼosi ʼo taku mālōlō, kua ʼau hohaʼa ke ʼau toe liliu ki Afelika. ʼE ʼau logoʼi tuʼumaʼu pe te meʼa ʼaia. Neʼe ʼau tala kia nātou ʼaē ʼe nātou ako te Tohi-Tapu mo ʼau pea mo te ʼu tēhina mo te ʼu tuagaʼane toku fiafia ʼaē ʼi taku toe liliu mai, pea neʼe nātou fiafia ʼi taku fia nofo mo nātou.” — 1 Tesalonika 2:8.
16, 17. a) Koteā koa te faigataʼaʼia neʼe tali e te kau misionea tokolahi pea mo te kau evaselio ʼo te ʼu fenua ʼaia koteʼuhi ke nātou fai fakalelei tanatou minisitelio? b) Koteā te meʼa neʼe hoko ki te misionea ʼuhi he neʼe felogoi ki te lea ʼo te fenua?
16 Ka nātou felāveʼi mo he ʼu faʼahiga lea kehekehe ʼi tonatou telituale, tokolahi neʼe nātou haga ʼo ako te lea ʼa te hahaʼi, ʼo fakahā ʼaki aipe tanatou tokaga ʼaē ki te hahaʼi ohage ʼe nātou māʼoluga age. Neʼe fakatokagaʼi e te misionea: “ ʼI te potu toga ʼo Afelika, ʼe tautau hoko ai te ʼu femahalohaloʼaki ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua ʼaē ʼo Afelika mo te hahaʼi ʼo te ʼu fenua ʼo te Eulopa. Kae ko tatatou palalau ki te lea ʼo te fenua ʼe puli fakavilivili atu aipe te ʼu femahalohaloʼaki ʼaia.” Ko te felogoi ki te lea ʼa te hahaʼi ʼaē ʼe tou fagonogono ki ai te logo lelei, ʼe ko he tokoni lahi ia ke lave ki tonatou ʼu loto. ʼE fakamaʼua foki he toe gāue mo he faʼa kātaki faka agavaivai. Ko te misionea ʼi te fenua ʼo Asia, neʼe ina ʼui ʼo fēnei: “ ʼI hotatou kataʼi tuʼumaʼu ʼuhi ko he ʼu hāla ʼo te ʼu palalau ʼe feala ia ke liliu ko he ʼahiʼahi. ʼE lagi faigafua age hona līaki.” Kae ko te ʼofa ʼaē ki te ʼAtua pea mo te hahaʼi neʼe tokoni aipe ki te misionea ʼaia ke loto faʼa kātaki. — Maleko 12:30, 31.
17 Koia, ʼe lave ʼi te loto ʼo te hahaʼi mokā ko he matāpule ʼe faiga ke ina fagonogono te logo lelei ʼi tanatou lea. ʼE tautau hoko te ʼu tapuakina fakapuna’maʼuli. Ko te fafine kilisitiano, neʼe misionea ʼi te kolo ʼo Afelika ko Lesotho neʼe fai palalau faka Sesotho ki te fafine ʼe gāue ʼi te fale fai tapi. Ko te minisi ʼo te puleʼaga mai te tahi kolo ʼo Afelika neʼe foli ʼi te ʼu koga meʼa ʼaia neʼe logo ki te felogoi. Neʼe hoho mai kia nāua pea mo fakamālo ki te tuagaʼane. ʼO nā fai palalau ai ʼi te lea ʼa te minisi ʼo te puleʼaga. Neʼe fehuʼi age e te minisi: “He koʼe koa neʼe mole ke haʼu ki [toku fenua] ʼo gāue ai mo taku hahaʼi heʼe ke poto lelei ʼi te lea faka swahili?” Neʼe tali fakapotopoto age e te misionea: “ ʼE ko he manatu lelei ʼaia. Kae ko ʼau foki ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova, pea ʼi temi nei ko tamatou fagonogono ʼe tapuʼi ʼi tou fenua.” Pea neʼe ina tali age: “ ʼE mole ko mātou fuli ʼaē ʼe fakafeagai ki takotou fagonogono. Ko ʼihi ia mātou ʼe mātou ʼoʼofa ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Lagi ʼe ʼi ai anai he ʼaho ʼe tali anai ke koutou akonaki faʼitaliha ki tamatou ʼu hahaʼi.” Ki muli age, neʼe fiafia te misionea ʼaia ʼi tana logo ʼaē kua fakagafua te tauhi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te fenua ʼaia.
Te tali fakalelei ke līaki he ʼu lelei
18, 19. a) Koteā te meʼa maʼuhiga ʼaē neʼe haga fai e Paulo moʼo faʼifaʼitakiʼi tona Pule, ko Sesu Kilisito? b) Fakamatala he meʼa neʼe hoko (he fakamatala ʼi te palakalafe peʼe ko he meʼa neʼe hoko kia koutou) ʼe fakahā ʼaki ai te maʼuhiga ʼaē ʼo te tuku ʼo he aga ʼe feala faka tūkia ai ia nātou ʼaē ʼe tou fagonogono ki ai te logo lelei.
18 ʼI te tohi e te ʼapositolo ko Paulo te meʼa ʼaenī: “Ke koutou faʼifaʼitaki kia te ʼau, ohage pe ko taku faʼifaʼitakiʼi ʼaē ia neʼe talanoa ki te maʼuhiga ʼaē ʼo te tuku ʼo he fai ʼo he meʼa ke tūkia ai niʼihi, ʼi tana ʼui ʼo fēnei: “Koia peʼe koutou kakai, peʼe koutou ʼiʼinu, peʼe koutou fai he tahi age meʼa, ke koutou fai fuli pe moʼo te kolōlia ʼo te ʼAtua. Ke koutou tokakaga naʼa koutou liliu ko he ʼu meʼa fakatūkiaʼaga ki te kau Sutea pea mo te kau Keleka pea mo te kokelekasio ʼa te ʼAtua. Ohage ko ʼau totonu, ʼe leleiʼia ʼau e te hahaʼi fuli ʼi te meʼa fuli, ʼi taku mole kumi toku lelei, kae ʼau kumi te lelei ʼo te tokolahi, koteʼuhi ke hāofaki ia nātou.” — 1 Kolonito 10:31-33; 11:1.
19 Ko te kau faka mafola evaselio ʼe hage ko Paulo, ʼaē ʼe nātou tali lelei ke nātou fai he ʼu sakilifisio ʼo ʼuhiga mo nātou ʼaē ʼe nātou fai faka mafola ki ai, ʼe nātou utu te ʼu tapuakina. Ohage la, ʼi te kolo ʼo Afelika, ko te taumātuʼa misionea neʼe kakai ʼi te otele ʼo te kolo ʼaia moʼo fakamanatu tonā ʼaho ʼohoana. Ko tanā ʼuluaki fakatuʼutuʼu ke nā toʼo he foʼi vino, koteʼuhi ʼe mole tapuʼi ʼi te Tohi-Tapu ia te inu fakapotopoto ʼo te kava (Pesalemo 104:15). Kae neʼe nā toe fakakaukau age ʼe mole nā fai anai he meʼa feiā ke lave kovi ki te hahaʼi ʼo te fenua ʼaia. Neʼe toe manatuʼi e te tagata ʼohoana ʼaia, “ki muli age, neʼe mā felāveʼi mo te tagata ʼaē neʼe pule ʼi te otele ʼaia pea neʼe mā kamata tana ako Tohi-Tapu. Hili ki ai te temi fualoa, neʼe ina ʼui mai ʼo fēnei kia māua: ‘Kei koulua manatuʼi takolua ʼomai ʼaē ʼo kakai ʼi te otele? Neʼe mātou nonofo fuli ʼi te tuʼa matapā ʼo te fale kuka ʼo sioʼi koulua. Ko tona ʼuhiga ʼaē neʼe ʼui mai e te kau misionea ʼo te ’Ēkelesia kia mātou ʼe mole lelei tamatou ʼinu te kava. Kae ʼi tanatou ʼomai ʼaē ki te otele, neʼe nātou ʼiʼinu faʼifaʼitaliha. Koia, neʼe mātou fakatotonu ai kapau ʼe koulua totogi he ʼu kava, ʼe mole mātou fagono anai kia koulua mokā ʼe koulua ʼomai ʼo fai faka mafola mai kia mātou.’ ” ʼI te temi nei, ko te tagata pule ʼaia mo ʼihi age neʼe gāue mo ia ʼi te otele kua nātou papitema, ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
Kei lahi pe te gāue ke fai
20. He koʼe koa ʼe maʼuhiga ke tou loto faʼa kātaki ʼo tou faka mafola faka mālohi, pea koteā te pilivilisio neʼe fai fakafiafia e te tokolahi?
20 ʼI te kua vave ʼosi ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼo te tuʼu ʼaenī, ʼe tokolahi kei nātou nonofo hoha ke nātou fagono ki te logo lelei, pea kua maʼuhiga age ʼi te temi nei ki te kilisitiano takitokotahi ke loto faʼa kātaki ohage ko he tagata faka mafola evaselio agatonu (Mateo 24:13). ʼE feala koa ha kotou kau fakamālohi ki te gāue ʼaia ke koutou faka mafola ʼi hona faʼahiga fai faka makehe ohage ko Filipo, Paulo, Palenapasi, Silasi pea mo Timoteo? Tokolahi neʼe nātou fai te faʼahi ʼaia ʼi tanatou kau ki te pionie katoa pea mo nātou tali lelei ke nātou ʼolo ʼo gāue ʼi ʼihi koga meʼa ʼe ʼaoga tāfito ai te gāue.
21. Neʼe feafeaʼi te avahi ʼo te ‘matapā lahi ki te gāue’ ki te hahaʼi ʼa Sehova?
21 ʼE mole heʼeki fualoa, ko te ʼu gāueʼaga lahi moʼo faka mafola neʼe hoki avahi nei ʼi te ʼu fenua ʼo Afelika, Asia, ʼi te potu hahake ʼo te Eulopa, ko te ʼu fenua ʼaia neʼe tapuʼi ai e te ʼu puleʼaga te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ohage ko te ʼapositolo ko Paulo, ‘ko te matapā lahi neʼe avahi ki te gāue’ ʼa te hahaʼi ʼa Sehova (1 Kolonito 16:9). Ohage la ko te kau misionea faka mafola evaselio ʼaē neʼe hoki aʼu atu nei ki te fenua ko Mozambique ʼi Afelika neʼe mole feʼauga ki te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fia ako te Tohi-Tapu. ʼE ko he meʼa fakafiafia kia tatou ʼi te kua fakagafua ʼo te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi te koga meʼa ʼaia ʼi te ʼaho 11 ʼo fepualio 1991!
22. Logope pe ko te telituale ʼo totatou fenua ʼe gāueʼi lelei peʼe kailoa, koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fakatuʼutuʼu fuli ki ai ʼo fai?
22 ʼI te ʼu fenua ʼaē neʼe fakagafua tuʼumaʼu ai pe te tauhi, ko ʼotatou ʼu tēhina ʼe nātou toe fiafia aipe ʼi te tuputupu ʼaia. ʼIo, logope pe kofea te faʼahi ʼaē ʼe tou nonofo ai, ʼe kei “lahi tuʼumaʼu pe te gāue ke fai ʼi te ʼAliki”. (1 Kolonito 15:58.) ʼAki te meʼa ʼaia, tou haga fakaʼaoga fakapotopoto te temi ʼaenī kei toe ʼo tahi ‘fai te gāue ʼa te tagata faka mafola evaselio, ʼo tou fai ke katoa totatou minisitelio’. — 2 Timoteo 4:5; Efesi 5:15, 16.
ʼE feala koa ha kotou fakamatala?
◻ Koteā koa te tagata faka mafola evaselio?
◻ Neʼe feafeaʼi koa te hikihiki ʼo te logo lelei ʼi te ʼosi hili ʼo te taʼu 1914?
◻ Neʼe feafeaʼi koa te tuputupu ʼa te gāue faka mafola ʼo te evaselio talu mai te taʼu 1919?
◻ Koteā koa te ʼu meʼa tāfito ʼaē neʼe kau ki te fua manuʼia ʼo te gāue faka mafola ʼo te evaselio?
[Talanoa ʼo te pasina 19]
Te Tuputupu Talu Mai Te Taʼu 1939
Tou fakatokagaʼi age te ʼu fenua ʼaē neʼe fekauʼi ki ai te kau misionea ʼo Kalaate. ʼI te taʼu 1939, neʼe ko te toko 636 hahaʼi faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼi te potu hihifo ʼo Afelika. Pea ʼi te taʼu 1991, ko tona hahaʼi kua fakalaka ʼi te 200 000 tupu ʼi te ʼu fenua e 12 ʼo Afelika. Neʼe kau foki te kau misionea ki te tuputupu fakatalakitupua ʼaia ʼi te ʼu fenua ʼo te potu toga ʼo Amelika. ʼI Pelesile, neʼe ko te toko 114 hahaʼi faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼi te taʼu 1939 ʼaē kua fakalaka tuʼa lua nei ʼi te toko 335 039 ʼi ʼapelili ʼo te taʼu 1992. Neʼe hoko te tuputupu ʼaia ʼi te aʼu ʼa te kau misionea ki te ʼu fenua ʼo Asia. Lolotoga ʼo te Lua Tau faka malamanei, neʼe mālohi ia te fakataga ki te kiʼi kūtuga Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Saponia, pea neʼe kua hage tanatou gāue kua gata. Pea ʼi te taʼu 1949, ko te toko 13 misionea neʼe ʼomai ʼo tokoni kia nātou ki te toe fai ʼo te gāue. ʼI te taʼu gāue ʼaia neʼe ko te kiʼi toko hogofulu hahaʼi pe neʼe faka mafola ʼi te fenua katoa ʼo Saponia, kae ʼi te māhina ʼo ʼapelili 1992, ko te tānaki katoa ʼo te hahaʼi faka mafola neʼe aʼu ki te toko 167 370.
[Talanoa ʼo te pasina 21]
Ko Te Keletiate Pea Mo Te Faigataʼa ʼo Te Lea
Ko ʼihi ʼi te kau misionea ʼo te keletiate neʼe nātou tokaga fakamalotoloto ʼo ako te ʼu lea kehe, kae tokolahi ia nātou ʼaia neʼe nātou ʼamanaki ke palalau te hahaʼi ʼo te fenua ki tanatou lea. Ohage ko tona fakamatala e Geoffrey Moorhouse ʼi tana tohi Te kau misionea (fakapilitānia) ʼo fēnei:
“Ko te faigataʼaʼia neʼe tupu mai, ʼi te hage ʼaē ko te ʼiloʼi ʼo te lea ʼo te fenua ʼe ko he meʼa pe ia ʼe ʼaoga moʼo kau ki te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu. Ne mole lahi he ʼu meʼa neʼe fai e te hahaʼi takitokotahi peʼe ko te ʼu sosiete ʼaē ʼe nātou fakagāueʼi ia nātou, ke feala ai he ʼiloʼi papau peʼe poto lelei te misionea ʼi te palalau ki he tahi ʼo te fenua ʼi te lea ʼo te fenua ʼaia, heʼe ko te puleʼaki pe ʼaia e tahi, ʼe feala ia ke mahino lelei te hahaʼi ʼo te fenua ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe talanoa ki ai. Neʼe ako takitahi e te kau misionea te ʼu ʼuluaki palalau faigafua ʼo te lea ʼo te fenua (...) kae ʼi tuʼa atu ʼo te poto veliveli ʼaia kua maʼu, ko te ʼu faipalalau ʼe fai ia ʼi te lea ʼaē ʼe higoa ko te pitisini fakapilitānia ʼaē ia ʼe logo kovi pea mo faka hihigo, ʼo mahino mai ai leva ko te tagata ʼo te fenua ʼe maʼua ke fai pe ki te lea ʼa te tagata ʼaē ʼe haʼu. ʼI tona ʼuhiga kovi ʼosi leva, ʼe ko he faʼahiga fakahā ia ʼo te maʼuhiga ʼo te lanu ʼo ʼaē ʼe matāpule ʼi te fenua.”
ʼI te taʼu 1922 ko te Fale ako ʼo te ʼu ako ʼaē ʼo te potu mata laʼā pea mo faka afelika ʼi Lonitoni neʼe nā ta te fakamatala ʼo ʼuhiga mo te faigataʼaʼia ʼaē ki te ʼu lea. ʼE ʼui ʼo fēnei e te alatike: “ ʼE tatau tamā manatu, ko te nivo ʼo te poto ʼaē ʼi te ʼu lea ʼo te ʼu fenua lanu ʼaē kua lavaʼi e te kau misionea (...) ʼe mole feʼauga pea ʼe mālalo fau ʼaupito ia.”
Ko te kau misionea ʼo te Sosiete Watch Tower neʼe hage kia nātou ia te ako ʼo te lea ʼo te fenua ko he maʼua, ʼe ko he tokoni ʼaia ki te fakamatala ʼo te fua manuʼia ʼo tanatou gāue misionea.