ʼAua Naʼa Koutou Tuku Takotou Lele Ki Te Maʼuli!
“Tou faʼa kātaki ʼo feleleʼi ʼi te lele ʼaē kua tuku mai kia tatou.”—Hepeleo 12:1.
1, 2. Koteā te ʼu meʼa maʼuhiga ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī, ʼaē ʼe fiafia ai te kau kaugana ʼa Sehova?
ʼE TOU maʼuʼuli ʼi te ʼu temi makehe pea mo faigataʼa. Kua hili kiai taʼu e 80 tupu, ʼi te taʼu 1914, neʼe fakanofo ke Hau ia Sesu ʼi te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼaē ʼe ʼi selo. Neʼe kamata ai “te ʼaho ʼo te ʼAliki” pea mo “te temi fakaʼosi” ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. (Fakahā 1:10; Taniela 12:9) Talu mai te temi ʼaia, neʼe toe ʼāsili ai te maʼuhiga ʼo te lele ʼa te kau Kilisitiano ki te maʼuli. ʼE faiga mālohi te kau kaugana ʼa te ʼAtua ke nātou haʼele fakatahi mo te saliote ʼa Sehova, tana kautahi ʼaē ʼe ʼi selo, ʼaē ʼe haʼele tuʼumaʼu ki muʼa moʼo fakahoko ʼo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼa Sehova.—Esekiele 1:4-28; 1 Kolonito 9:24.
2 ʼE fiafia koa te hahaʼi ʼa Sehova ʼi tanatou kau ʼi te ‘lele’ ʼaē ki te maʼuli heʼegata? ʼE mahino ia! Neʼe nātou fiafia ʼaupito ʼi tanatou sio ki te tānaki ʼo te toe ʼo te ʼu tēhina ʼo Sesu, pea ʼe nātou fiafia ʼi tanatou mahino ʼaē, kua vave ʼosi te fakaʼiloga ʼo te toe ʼo te toko 144 000. (Fakahā 7:3, 4) Tahi ʼaē meʼa, ʼe nātou fiafia ʼi tanatou ʼiloʼi ʼaē, ko te Hau ʼaē neʼe hinoʼi e Sehova kua ina toʼo tana hele piko moʼo tuʼusi ʼo “te taʼukai ʼo te kele.” (Fakahā 14:15, 16) Pea ʼe lahi te taʼukai ʼaia! (Mateo 9:37) ʼI te temi nei, kua tānaki te toko nima miliona hahaʼi—“te toe hahaʼi tokolahi, ʼe mole feala hona lau e he tahi, mai te ʼu fenua fuli pea mo te ʼu telepi pea mo te ʼu hahaʼi pea mo te ʼu lea fuli.” (Fakahā 7:9) ʼE mole he tahi ʼe feala ke ina ʼui peʼe lahi feafeaʼi anai te toe hahaʼi tokolahi ʼaia ʼi te temi ʼo te fakaʼosi, heʼe mole he tagata ʼe feala hana lau peʼe tokofia anai te hahaʼi ʼaia.
3. Koteā te ʼu fihifihia ʼaē ʼe hoko kia tatou ʼi tatatou faiga ʼaē ke tou fiafia?
3 ʼE moʼoni, ʼe faiga e Satana ke ina faka tūkia tatou peʼe ina fakamāmālie tatatou lele ʼi te lele faka Kilisitiano. (Fakahā 12:17) Pea ʼe ko he meʼa faigataʼa te haga fai ʼo tatatou lele ʼuhi ko te ʼu tau, mo te ʼu hoge, mo te ʼu mahaki, pea mo te tahi ʼu fihifihia ʼaē ʼe hoko ʼi te temi fakaʼosi ʼaenī. (Mateo 24:3-9; Luka 21:11; 2 Timoteo 3:1-5) Kae ʼe fakafiafia totatou ʼu loto he kua fakaōvi mai te fakaʼosi ʼo te lele ʼaia. ʼE tou faiga ke tou maʼu te faʼahiga manatu ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo ke maʼu e te kau Kilisitiano ʼo tona temi: “Koutou fakafiafia tuʼumaʼu ʼi te ʼAliki. ʼE ʼau toe tala atu anai: koutou fakafiafia!”—Filipe 4:4.
4. Koteā te faʼahiga manatu ʼaē neʼe maʼu e te kau Kilisitiano ʼo Filipe?
4 ʼE mahino ia, ko te kau Kilisitiano ʼaē neʼe faitohi ki ai te ʼapositolo ko Paulo, neʼe nātou fiafia ʼi tanatou tui, he neʼe ʼui fēnei age e Paulo kia nātou: “Ke hoko atu takotou fakafiafia ʼi te ʼAliki.” (Filipe 3:1) Ko te kau Filipe neʼe ko te kokelekasio neʼe loto fia foaki pea mo agaʼofa, pea neʼe nātou tauhi ʼaki he lototoʼa pea mo he loto fiafia. (Filipe 1:3-5; 4:10, 14-20) Kae ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe mole feiā fuli te kau Kilisitiano. Ohage la, neʼe ko he meʼa fakatupu tuʼania te tahi kau Kilisitiano Sutea ʼaē neʼe faitohi ki ai ia Paulo ʼi tana tohi ki te kau Hepeleo.
“Ke Makehe Tatatou Tokaga”
5. (a) Neʼe feafeaʼi te manatu ʼa te kau Kilisitiano Hepeleo ʼi te temi ʼaē neʼe faʼufaʼu ai te ʼuluaki kokelekasio faka Kilisitiano? (b) Koutou fakamatala pe neʼe feafeaʼi te tahi kau Kilisitiano Hepeleo ʼi te taʼu 60 ʼo totatou temi.
5 Ko te kokelekasio faka Kilisitiano ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe faʼufaʼu e te kau Sutea pea mo te kau poloselite, pea neʼe fakatuʼu ʼi Selusalemi ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi. Neʼe feafeaʼi te kokelekasio ʼaia? Kapau ʼe koutou lau te ʼu ʼuluaki kapite ʼo te tohi ʼo Gāue, pea ʼe koutou fakatokagaʼi anai neʼe ko te kokelekasio neʼe lotomālohi pea mo fiafia, logope la te ʼu fakataga ʼaē neʼe hoko kiai. (Gāue 2:44-47; 4:32-34; 5:41; 6:7) Kae ʼaki te temi, neʼe fetogi leva tonatou ʼaluʼaga, pea ʼe hā mai, ko te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano Sutea neʼe nātou fakamāmālie tanatou lele ki te maʼuli. ʼE ʼui fēnei e te tohi ʼo ʼuhiga mo tonatou ʼaluʼaga ʼi te taʼu 60 ʼo totatou temi: “Neʼe kua nātou fakapepeʼe pea mo fiu, pea neʼe nātou lotomamahi koteʼuhi neʼe mole hoko te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou fakaʼamu kiai, pea neʼe tuai te fakahoko ʼo tanatou ʼamanaki, neʼe nātou agahala ʼi tonatou loto faʼifaʼitaliha pea neʼe mole nātou maʼuliʼi te tui ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli pe ʼo tonatou maʼuli. Neʼe ko he kau Kilisitiano, kae neʼe nātou meʼa noaʼi te kolōlia ʼo te pāui ʼaē neʼe fai kia nātou.” Koteā te meʼa ʼaē neʼe tupu ai te feiā ʼo te kau Kilisitiano fakanofo? ʼE tou tali anai ki te fehuʼi ʼaia ʼi tatatou vakaʼi te ʼu koga ʼo te tohi ʼa Paulo ki te kau Hepeleo (ʼaē neʼe fai ʼi te vaʼevaʼe taʼu 61 ʼo totatou temi). Ko te sivi ʼo te tohi ʼaia ʼe tokoni anai kia tatou fuli ʼi te temi ʼaenī ke ʼaua naʼa tou tō ki te vaivai fakalaumālie ʼaia.
6. Koteā te ʼu kehekehe ʼo te tauhi ʼo te Lao Faka Moisese pea mo te tauhi ʼaē ʼe fakatafito ki te tui kia Sesu Kilisito?
6 Neʼe mavae te kau Kilisitiano ʼi te Lotu Faka Sutea, ko he lotu neʼe ʼui ʼe fakalogo ki te Lao ʼaē neʼe foaki age e Sehova ʼaki ia Moisese. ʼE hā mai, ko ʼihi kau Kilisitiano Sutea neʼe kei nātou fia mulimuli ki te Lao ʼaia, heʼe lolotoga ni ʼu sēkulō neʼe ko te fealagia pe ʼaia e tahi ke nātou fakaōvi ai ki te ʼAtua, pea neʼe ko he fakatuʼutuʼu maʼuhiga ʼaia ki te tauhi, he neʼe kau kiai te gāue ʼa te kau pelepitelo, mo te ʼu sakilifisio ʼaē neʼe fai tuʼumaʼu, pea mo te fale lotu logona ʼo Selusalemi. Kae neʼe mole tatau mo te Lotu Faka Kilisitiano. Neʼe tonu ai ke kita maʼu te sio fakalaumālie, ohage ko Moisese, ʼaē “neʼe sio maʼu ki te totogi ʼo te fakapale [ʼaē neʼe heʼeki hoko mai]” pea “neʼe nofo mālohi ohage neʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.” (Hepeleo 11:26, 27) ʼE hā mai, ko te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano Sutea neʼe mole nātou maʼu te sio fakalaumālie ʼaia. Neʼe nātou haʼele ketu kae neʼe mole kei nātou feleleʼi ke nātou aʼu ki te meʼa ʼaē neʼe nātou lele kiai.
7. ʼE lava ke lave feafeaʼi te tuʼu ʼaenī ki tatatou lele ki te maʼuli?
7 ʼE feiā koa ia ʼaho nei? ʼE moʼoni, ʼe mole tou ʼui anai ʼe tatau ʼosi. Kae ʼe tou maʼuʼuli ʼi he sosiete ʼe fialahi. Ko te mālama, ʼe ina foaki he ʼu meʼa matalelei, kae ʼe ina fakamaʼua ki te hahaʼi ke nātou gāue kinakina kiai. Tahi ʼaē meʼa, tokolahi ia tatou ʼe tou maʼuʼuli ʼi he ʼu fenua ʼe manatu pe te hahaʼi kia nātou. Kapau ʼe tou tuku totatou loto ke fakaneke e te ʼu meʼa ʼaia, pea ʼe fakapōʼuli anai ‘te ʼu mata ʼo totatou loto.’ (Efesi 1:18) ʼE lava feafeaʼi anai ke lelei tatatou lele ki te maʼuli mo kapau ʼe mole kei tou ʼiloʼi lelei pe kofea ʼaē ka tou ʼolo kiai?
8. Koteā te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe māʼoluga ai te Lotu Faka Kilisitiano ʼi te tauhi ʼaē neʼe fakatafito ki te Lao?
8 Moʼo fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano Sutea, neʼe fakamanatuʼi age e Paulo kia nātou, te lelei age ʼo te Lotu Faka Kilisitiano ʼi te Lao Faka Moisese. ʼE moʼoni, ʼi te temi ʼaē neʼe kei faʼufaʼu ai ia te puleʼaga ʼo Iselaele e te hahaʼi ʼa Sehova ʼaē neʼe nātou maʼuliʼi te Lao, neʼe felogoi ia Sehova mo nātou ʼaki tana kau polofeta. Kae ʼe ʼui e Paulo, ʼi te temi nei ʼe palalau ia Sehova “ ʼaki te ʼAlo ʼaē neʼe ina fakanofo ke ina maʼu te tōfiga ʼo meʼa fuli, pea ʼaki ia ia neʼe ina fai te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa.” (Hepeleo 1:2) Tahi ʼaē meʼa, ʼe lahi age ia Sesu ʼi te ʼu hau ʼaē neʼe kau ki te hākoga ʼo Tavite, “te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe lagolago” kia ia. ʼE toe māʼoluga age ʼi te kau ʼaselo.—Hepeleo 1:5, 6, 9.
9. Ohage ko te kau Kilisitiano Sutea ʼo te temi ʼo Paulo, he koʼe ʼe tonu ke “makehe tatatou tokagaʼi” te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼui mai e Sehova?
9 Koia, neʼe fai e Paulo te tokoni ʼaenī ki te kau Kilisitiano Sutea: “ ʼE tonu kia tatou ke makehe tatatou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē kua tou logo kiai, ke ʼaua naʼa tou tafea.” (Hepeleo 2:1) Logope la neʼe kua tapuakinaʼi ia nātou ʼi tanatou maʼu te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo Kilisito, kae neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa neʼe maʼua ke nātou fai. Neʼe tonu ke nātou tokagaʼi fakalelei te Folafola ʼa te ʼAtua moʼo tauʼi ʼo te faʼahiga manatu ʼa te sosiete faka Sutea ʼaē neʼe nātou maʼuʼuli ai. ʼE toe feiā pe mo tatou ʼi te temi nei, ʼe tonu ke “makehe tatatou tokagaʼi” te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼui mai e Sehova ʼuhi ko te faʼahiga manatu ʼo te mālama ʼaenī. Ko tona faka ʼuhiga, ʼe tonu ke tou ako tuʼumaʼu pea mo tou mulimuli lelei ki tatatou polokalama lau ʼo te Tohi-Tapu. Ohage ko tona ʼui ki muli age e Paulo ʼi tana tohi ki te kau Hepeleo, ʼe toe faka ʼuhiga kiai ke tou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono pea mo te kalagaʼi ʼo tatatou tui ki te hahaʼi. (Hepeleo 10:23-25) Ko te ʼu gāue ʼaia ʼe tokoni anai kia tatou ke tou nonofo ʼalaʼala, ke ʼaua naʼa puli tatatou sio ki totatou ʼamanaki faka kolōlia. Kapau ʼe fakafonu totatou ʼatamai ʼaki te ʼu manatu ʼa Sehova, pea ʼe mole feala anai ke tou tūkia ʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe fai mai e te mālama ʼaenī kia tatou.—Pesalemo 1:1-3; Tāʼaga Lea 3:1-6.
“Koutou Haga Fefakaloto Mālohiʼi ʼAki”
10. (a) Koteā te meʼa ʼaē ʼe feala ke hoko kia ia ʼaē ʼe mole makehe tana tokagaʼi te Folafola ʼa Sehova? (b) ʼE lava feafeaʼi hatatou “haga fefakaloto mālohiʼi ʼaki”?
10 Kapau ʼe mole tou tokaga fakalelei ki te ʼu meʼa fakalaumālie, pea ʼe faigataʼa anai hatatou tui ki te ʼu fakapapau ʼa te ʼAtua. Neʼe toe hoko pe te faʼahi ʼaia ʼi te ʼuluaki sēkulō, ʼi te temi ʼaē neʼe faʼufaʼu ai te ʼu kokelekasio e te kau Kilisitiano fakanofo pea neʼe kei maʼuʼuli ai te tahi kau ʼapositolo. Neʼe fai e Paulo te fakatokaga ʼaenī ki te kau Hepeleo: “Koutou tokaga, ʼu tēhina, naʼa tuputupu ʼi he tahi ia koutou he loto ʼe kovi ʼe tuigataʼa ʼi tana fakamamaʼo ʼi te ʼAtua maʼuli; kae ke koutou haga fefakaloto mālohiʼi ʼaki ʼi te ʼaho fuli pe, ʼi te temi ʼaē ʼe kei feala ai ke ʼui ‘ko te ʼAho nei,’ naʼa fakafefeka he tahi ia koutou ʼuhi ko te mālohi fakahala ʼo te agahala.” (Hepeleo 3:12, 13) ʼI henī ʼe fakaʼaogaʼi e Paulo te kupu “tokaga,” ʼo ʼasi mai ai te maʼuhiga ʼaē ke tou nonofo ʼalaʼala. ʼE feala ke hoko he tuʼutāmaki kia tatou! ʼE feala ke tuputupu te tuigataʼa—peʼe ko te “agahala”—ʼi totatou loto, pea ʼe feala ai ke tou fakamamaʼo ʼi te ʼAtua, ka mole tou fakaōvi ki ai. (Sake 4:8) ʼE fakamanatuʼi mai e Paulo ke tou “haga fefakaloto mālohiʼi ʼaki.” ʼE ʼaoga kia tatou te ʼofa ʼo totatou famili fakatautehina. “Ko ʼaē ʼe fia nofo tokotahi ʼe ina kumi tona holi ʼo ia tokotahi; pea ʼe fakafeagai anai ki te poto fuli pe ʼaē ʼe ʼaoga.” (Tāʼaga Lea 18:1) Ko te holi ki te ʼofa fakatautehina ʼaia ʼe ina uga te kau Kilisitiano ʼi te ʼaho nei, ke nātou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono ʼo te kokelekasio pea mo te ʼu fakatahi lalahi.
11, 12. He koʼe ʼe mole tonu ke tou fakafeauga pe ki te ʼu ʼuluaki akonaki faka Kilisitiano?
11 ʼI tana hoko atu ʼo tana tohi, ʼe fai e Paulo te tahi tokoni maʼuhiga ʼaenī: “Talu mai fualoa, logope la kua tonu ke koutou faiakonaki, kae kua toe ʼaoga ia ke akoʼi koutou e he tahi talu mai te kamataʼaga ʼo te ʼu ʼuluaki akonaki ʼo te ʼu folafola taputapu ʼo te ʼAtua; pea kua toe ʼaoga kia koutou te huʼa pipi, ka mole ko te meʼa kai fefeka. . . . Ko te meʼa kai fefeka ʼe ʼa te hahaʼi lalahi, maʼa nātou ʼaē, ʼaki tanatou fakaʼaogaʼi, kua nātou akoʼi tonatou ʼatamai ke ina ʼiloʼi te lelei pea mo te kovi.” (Hepeleo 5:12-14) ʼE mahino mai, ko ʼihi Kilisitiano Sutea neʼe mole nātou faiga ke nātou tuputupu ʼi tonatou ʼu fealagia fakalaumālie. Neʼe mole nātou lavaʼi te tali ʼo te ʼu fakamahino foʼou ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te Lao pea mo te silikosisio. (Gāue 15:27-29; Kalate 2:11-14; 6:12, 13) Neʼe kei lagi faka maʼuhigaʼi e ʼihi te ʼu talatisio ohage ko te Sapato ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu vāhaʼa fuli, pea mo te ʼAho ʼo te ʼu Faifakalelei ʼaē neʼe fai ʼi te taʼu fuli.—Kolose 2:16, 17; Hepeleo 9:1-14.
12 Koia, ʼe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼI tatatou kua tuku te akonaki ʼo te kamataʼaga ʼo ʼuhiga mo Kilisito, tou hiki atu ki te ʼuhigaʼi hahaʼi fakapotopoto.” (Hepeleo 6:1) Ko te tagata lele loaloaga ʼaē ʼe tokaga lelei ki tana meʼa kai, ʼe faigafua age anai tana kātakiʼi te lele ʼaē ʼe loaloaga pea mo fakatupu gaʼegaʼe. ʼO toe feiā pe, ko te Kilisitiano ʼaē ʼe tokaga lelei ki tana meʼa kai fakalaumālie—ʼo mole ina fakafeauga ʼaki pe ki te ʼu ‘akonaki ʼo te kamata’ ʼaē ʼe faigafua—ʼe feala anai tana hoko atu tana lele ʼo aʼu ki te fakaʼosi. (Vakaʼi ia 2 Timoteo 4:7.) Ko tona faka ʼuhiga, ʼe tonu ke tou fia ʼiloʼi “te laulahi, mo te loa, mo te māʼoluga pea mo te loloto” ʼo te moʼoni, ke feala ai hatatou tuputupu ki te ʼuhigaʼi hahaʼi fakapopoto.—Efesi 3:18.
“ ʼE ʼAoga Kia Koutou Te Faʼa Kātaki”
13. Neʼe fakahā feafeaʼi e te kau Kilisitiano Sutea tanatou tui ʼi muʼa atu?
13 ʼI te ʼosi pe ʼo te Penikosite ʼo te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe nofo agatonu te kau Kilisitiano Sutea logope la te ʼu fakataga mālohi ʼaē neʼe hoko kia nātou. (Gāue 8:1) Neʼe lagi manatu ia Paulo ki te faʼahi ʼaia ʼi te temi ʼaē neʼe ina tohi ai: “Koutou manatuʼi tuʼumaʼu te ʼu ʼaho ki muʼa atu, ʼi te temi ʼaē neʼe ʼosi fakamālamaʼi ai koutou, pea neʼe koutou kātakiʼi ai te tau lahi ʼi te ʼu mamahi.” (Hepeleo 10:32) Ko tanatou faʼa kātaki agatonu ʼaia neʼe ko he fakahā ʼo tonatou ʼofa ki te ʼAtua pea neʼe faigafua ai tanatou palalau fakahagatonu kia te ia. (1 Soane 4:17) ʼE fakaloto mālohiʼi nātou e Paulo ke ʼaua naʼa nātou tuku te taʼi faʼahiga palalau ʼaia ʼuhi ko te mole feʼauga ʼo tanatou tui. ʼE ina fakatotonu fēnei age kia nātou: “ ʼE ʼaoga kia koutou te faʼa kātaki, ke feala hakotou maʼu te fakahoko ʼo te fakapapau ʼi takotou ʼosi fai te finegalo ʼo te ʼAtua. Heʼe kei toe ‘te kiʼi temi siʼipe,’ pea ‘ko ia ʼaē ʼe haʼu, ʼe tau mai anai pea ʼe mole tuai anai.’ ”—Hepeleo 10:35-37.
14. Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tokoni mai kia tatou ke tou faʼa kātaki, tatau aipe pe kua fualoa tatatou tauhi kia Sehova?
14 E feafeaʼi kia tatou ia ʼaho nei? Ko tatou fuli, neʼe tou lotomālohi ʼi te temi ʼaē neʼe tou ʼuluaki logo ai ki te moʼoni faka Kilisitiano. ʼE kei tou maʼu koa te lotomālohi ʼaia? Peʼe ‘kua tou līaki koa tatou te ʼofa ʼaē neʼe tou maʼu ʼi te kamata’? (Fakahā 2:4) Kua tou lotovaivai koa, peʼe tou lotomamahi pea mo fiu ʼi te fakatalitali ki Halamaketone? Kae koutou fakakaukauʼi muʼa te faʼahi ʼaenī. ʼE kei taulekaleka te moʼoni ohage pe ko tona taulekaleka ʼi te kamata. ʼE kei Hau ia Sesu kia tatou ʼi selo. ʼE kei tou ʼamanaki ki te maʼuli heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele, pea ʼe kei tou felogoi pea mo Sehova. Pea ʼaua naʼa galo kia koutou: “Ko ia ʼaē ʼe haʼu, ʼe tau mai anai pea ʼe mole tauhala anai.”
15. Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe hoko kia Sesu, neʼe kātakiʼi feafeaʼi e ʼihi Kilisitiano te ʼu fakataga mālohi?
15 Koia, ʼe tonu te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Paulo ia Hepeleo 12:1, 2: “Tou līaki te ʼu meʼa fuli pe ʼaē ʼe mamafa pea mo te agahala [te tuigataʼa] ʼaē ʼe ina tāʼofi gafua ia tatou, pea ke tou faʼa kātaki ʼo feleleʼi ʼi te lele ʼaē kua tuku mai kia tatou, ʼo tou sioʼi tuʼumaʼu ia Sesu, te Takitaki ʼo tatatou tui pea mo Ia ʼaē ʼe ina faka haohaoa. ʼUhi ko te fiafia ʼaē neʼe fakapapau age kia te ia, neʼe ina kātakiʼi te pou fakamamahi, ʼo ina meʼa noaʼi te ufiufi, pea heka ia ʼi te toʼomataʼu ʼo te hekaʼaga hau ʼo te ʼAtua.” ʼE lahi te ʼu ʼahiʼahi neʼe kātakiʼi e te kau kaugana ʼa te ʼAtua ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī. Ohage ko Sesu ʼaē neʼe nofo agatonu ʼo aʼu ki te mate, neʼe kātakiʼi e ʼihi tēhina mo tuagaʼane te ʼu fakataga mālohi ʼaupito—te ʼu lotoʼā fakamamahi, te gaohi koviʼi ʼo nātou, te fakaʼalikiʼi ʼo nātou, pea mo te mate. (1 Petelo 2:21) ʼE mole ʼofa koa la totatou loto kia nātou mokā tou vakaʼi tonatou agatonu?
16, 17. (a) Koteā te ʼu ʼahiʼahi ʼaē ʼe kātakiʼi e te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano ʼo ʼuhiga mo tanatou tui? (b) Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou manatuʼi, ke feala ai hatatou haga hoko atu tatatou lele ki te maʼuli?
16 Kae ki te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano, neʼe tonu te ʼu palalau ʼaenī ʼa Paulo: “ ʼI takotou tauʼi te agahala ʼaia, neʼe heʼeki koutou kātakiʼi ʼo aʼu ki te ligi toto.” (Hepeleo 12:4) Kae ʼi te mālama ʼaenī, ʼe mole faigafua kia tatou te haʼele ʼi te moʼoni. ʼE lotovaivai ʼihi ʼuhi ko “te ʼu palalau fakafeagai . . . ʼa te kau agahala” ʼaē ʼe nātou fai ʼi tonatou fale gāue peʼe ko tonatou faleako, pea ʼe nātou kātakiʼi te kau vāvā peʼe nātou tauʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou fia fakaneke ia nātou ke nātou agahala. (Hepeleo 12:3) Ko ʼihi, ʼuhi ko te mālohi ʼo te ʼu fakahala, neʼe nātou lotovaivai ai ʼi tanatou faiga mālohi ʼaē ke nātou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto ʼa te ʼAtua. (Hepeleo 13:4, 5) Ko te kau ʼaposita neʼe nātou fakatupu kovi ki te maʼuli fakalaumālie ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe nātou fakalogo ki tanatou ʼu akonaki kovi. (Hepeleo 13:9) Ko ʼihi neʼe mole kei nātou fiafia, ʼuhi ko tanatou vāhaʼa kovi mo te ʼu tēhina mo tuagaʼane. Ko ʼihi kau Kilisitiano kua nātou lotovaivai, he neʼe nātou faka maʼuhigaʼi fau te ʼu fakafiafia. Pea ko te tokolahi ʼe nātou maʼuli tuʼania ʼuhi ko te ʼu faigataʼaʼia ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī.
17 ʼE moʼoni, ko te ʼu fihifihia ʼaia ʼe mole ko he ʼu fihifihia ʼe tou ‘kātakiʼi ʼo aʼu ki te ligi toto.’ Pea ʼi ʼihi temi, ʼe hoko kia tatou he ʼu fihifihia ʼuhi ko te ʼu tonu ʼaē neʼe tou fai. Kae ko te ʼu fihifihia fuli ʼaia, ʼe ko he ʼahiʼahiʼi ʼo tatatou tui. Koia, ʼe tonu ai ke tou vakaʼi tuʼumaʼu te faʼifaʼitaki taulekaleka ʼaē neʼe tuku mai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te faʼa kātaki. ʼOfa pe ke ʼaua naʼa galo kia tatou te ʼamanaki taulekaleka ʼaē ʼe tou maʼu. ʼOfa pe ke tou tui tuʼumaʼu, ko Sehova “ ʼe liliu ko ia ʼaē ʼe ina fakapale ia nātou ʼaē ʼe nātou kumi moʼoni ia ia.” (Hepeleo 11:6) Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou maʼu anai te mālohi ʼaē ʼe ʼaoga kia tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie ke tou haga hoko atu tatatou lele ki te maʼuli.
ʼE Feala Ke Tou Kātakiʼi
18, 19. ʼE hā feafeaʼi mai ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko, neʼe mulimuli te kau Kilisitiano Hepeleo ʼo Selusalemi ki te tokoni ʼa Paulo?
18 Neʼe tali feafeaʼi e te kau Kilisitiano Sutea te tohi ʼa Paulo? Hili kiai taʼu e ono ʼi te ʼosi fai ʼo te tohi ki te kau Hepeleo, neʼe hoko ai te tau ʼi Sutea. ʼI te taʼu 66 ʼo totatou temi, neʼe nofoʼi ia Selusalemi e te kau solia Loma, ʼo fakahoko ai te ʼu folafola ʼaenī ʼa Sesu: “Ka koutou sisio anai ʼe takatakai ia Selusalemi e he ʼu kautau neʼe faka ʼapitaki-tau, pea ke koutou ʼiloʼi kua ōvi mai tona maumau.” (Luka 21:20) Kae ke feala he hāofaki ʼo nātou ʼaē ka nonofo ʼi Selusalemi ʼi te temi ʼaia, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Koia, ko nātou ʼaē ka nonofo anai ʼi Sutea, ke nātou feholaki ki te ʼu moʼuga, pea ko nātou ka nonofo anai ʼi tona lotolotoiga ke nātou mavae mai ai, pea ko nātou ʼaē ka nonofo anai ʼi te ʼu potu ʼo te tuvao ke ʼaua naʼa nātou hū kiai.” (Luka 21:21) Koia, ko te tau ʼa te kau Sutea mo te kau Loma neʼe ko he ʼahiʼahi: ʼE mavae anai koa te kau Kilisitiano Sutea ʼaia ʼi Selusalemi, te potu tāfito ʼaia ʼo te tauhi faka Sutea pea ko te kolo ʼaia neʼe tuʼu ai te fale lotu logona?
19 Kae neʼe hoko te meʼa fakafokifā, he neʼe mavae te kau Loma. ʼE hā mai, neʼe manatu ai te kau Sutea lotu, neʼe ko he fakamoʼoni ʼaia ʼo te puipui e te ʼAtua tonatou kolo taputapu. Neʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano? ʼE fakahā mai e te hisitolia, neʼe nātou feholaki. Pea ʼi te taʼu 70 ʼo totatou temi, neʼe toe liliu mai te kau Loma pea neʼe nātou maumauʼi katoa ia Selusalemi ʼo nātou matehi ai te hahaʼi tokolahi. Neʼe hoko ai ki Selusalemi “te ʼaho ʼo Sehova” ʼaē neʼe fakakikite e Soele. Kae neʼe mole kei nonofo ai te kau Kilisitiano agatonu. Neʼe nātou “hāo” ʼi te ʼaho ʼaia.—Soele 2:30-32; Gāue 2:16-21.
20. ʼI tatatou ʼiloʼi ʼaē kua ōvi mai te “ ʼaho [lahi] ʼo Sehova,” koteā te meʼa ʼaē ʼe tonu ke tou fai?
20 ʼE tou ʼiloʼi ia ʼaho nei, kua vave pe te temi ʼaē ka hoko ai anai te tahi “ ʼaho [lahi] ʼo Sehova” ki te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. (Soele 3:12-14) ʼE mole tou ʼiloʼi pe ko te temi fea ʼaē ka hoko ai anai te ʼaho ʼaia. Kae ʼe fakapapauʼi mai e te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe hoko moʼoni anai! ʼE fakahā mai e Sehova, ʼe mole tauhala anai. (Hapakuke 2:3; 2 Petelo 3:9, 10) Koia, ke “makehe tatatou tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē kua tou logo kiai.” Tou tokaga ke ʼaua naʼa vaivai tatatou tui, ke ʼaua naʼa liliu ko he “agahala ʼe ina tāʼofi gafua ia tatou.” Tou lotomālohi ke tou kātakiʼi ʼo aʼu ki te fakaʼosi. Tou manatuʼi, ko te kautahi ʼa Sehova ʼaē ʼe ʼi selo ʼe hage ko he saliote, ʼe haʼele ki muʼa. ʼE ina fakahoko anai tana ʼu fakatuʼutuʼu. Koia, ʼofa pe kia tatou fuli ke tou haga hoko atu tatatou lele, pea ke ʼaua naʼa tou tuku tatatou lele ki te maʼuli!
ʼE Koutou Manatuʼi Koa?
◻ Koteā te tokoni ʼa Paulo ki te kau Filipe ʼaē ʼe tonu ke tou mulimuli kiai mo kapau ʼe tou fia haga hoko atu tatatou lele ki te maʼuli?
◻ Koteā te meʼa ʼaē ka tokoni anai kia tatou ke tou tauʼi te manatu ʼo te mālama ʼaenī?
◻ ʼE lava feafeaʼi hatatou fefakaloto mālohiʼi ʼaki ke tou haga hoko atu tatatou lele faka Kilisitiano?
◻ Koteā te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke nātou fakamāmālie te lele ʼa te kau Kilisitiano?
◻ ʼE lava tokoni feafeaʼi mai kia tatou te faʼifaʼitaki ʼa Sesu ke tou faʼa kātaki?
[Paki ʼo te pasina 8, 9]
Ko te kau Kilisitiano, ohage ko he kau tagata lele, ʼe mole tonu ke nātou tuku he ʼu meʼa ke nātou fakagata tanatou lele
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE mole he meʼa ʼe feala ke ina tāʼofi te saliote ʼa Sehova ʼaē ʼe ʼi selo, ke ina fakahoko tana fakatuʼutuʼu