Tou Nonofo Mālohi Ohage ʼe Tou Sio Kia Ia ʼAē ʼe Fakapulipuli!
“[Ko Moisese] neʼe nofo mālohi ia ohage ia ʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.”—Hepeleo 11:27, MN.
1. ʼI tana Akonaki ʼi te Moʼuga, koteā te ʼu palalau maʼuhiga neʼe fai e Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua?
KO SEHOVA ʼe ko te ʼAtua fakapulipuli. ʼI te temi ʼaē neʼe kole age e Moisese ke sio ki Tona kolōlia, neʼe tali fēnei age e Sehova: “ ʼE mole feala hau sio ki toku fofoga, heʼe mole he tagata ʼe feala hana sio kia te ʼau pea ke maʼuli.” (Ekesote 33:20) Pea neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Heeki he tahi kua mamata ki te Atua.” (Soane 1:18) ʼI te maʼuli ʼa Sesu Kilisito ʼi te kele, neʼe mole lava sio ki te ʼAtua. Kae ʼi tana Akonaki ʼi te Moʼuga, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Manuia natou e loto maʼa, e natou mamata anai ki te Atua.” (Mateo 5:8) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia ʼa Sesu?
2. He koʼe ʼe mole feala ke tou sio mata ki te ʼAtua?
2 ʼE fakahā e te Tohi-Tapu ko Sehova ʼe ko he Laumālie fakapulipuli. (Soane 4:24; Kolose 1:15; 1 Timoteo 1:17) Koia, neʼe mole fia ʼui e Sesu ʼe sio mata moʼoni anai te hahaʼi kia Sehova. ʼE moʼoni, ʼe sisio anai te kau Kilisitiano fakanofo kia Sehova ʼAtua ʼi selo, ʼi te hili ʼo tonatou fakatuʼuake ko he ʼu laumālie. Kae ko te hahaʼi ʼaē ʼe “loto maʼa” pea mo ʼamanaki maʼuʼuli ʼo heʼegata ʼi te kele, ʼe toe feala mo nātou ke nātou “mamata” ki te ʼAtua. ʼE lava hoko feafeaʼi te faʼahi ʼaia?
3. ʼE lava mahino feafeaʼi e te hahaʼi ki ʼihi ʼu kalitate ʼa te ʼAtua?
3 ʼE feala ke tou ako ʼo ʼuhiga mo Sehova mo kapau ʼe tou vakavakaʼi fakalelei te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu. ʼE lagi tou ōfo ʼi tona mālohi pea ʼe uga ai tatou ke tou fakamoʼoni ko ia te ʼAtua ia te Tupuʼaga. (Hepeleo 11:3; Apokalipesi 4:11) ʼO ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia, neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Talu mai te fakatupu o te malama-nei, ko ona lelei fakalilo [ʼa te ʼAtua], tona mafimafi heegata mo tona uhiga atua, e ha lelei ki te atamai i ana gaue.” (Loma 1:20) Koia ko te ʼu palalau ʼaē ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo te sio ki te ʼAtua, ʼe faka ʼuhiga ki te fealagia ʼaē ke tou sio ki ʼihi ʼu kalitate ʼo Sehova. ʼE fakatafito te faʼahiga sio ʼaia ki te ʼatamai mālama totonu pea mo te mahino ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaki ‘te ʼu mata ʼo te loto.’ (Efeso 1:18) Ko te ʼu palalau pea mo te ʼu aga ʼa Sesu ʼe toe fakahā lahi ai te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua. Koia neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ko ae kua mamata kia te au, kua mamata ia ki te Tamai.” (Soane 14:9) Neʼe fakahā lelei e Sesu te ʼulugaaga ʼo Sehova. Koia, ko te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te maʼuli ʼa Sesu pea mo tana ʼu akonaki ʼe feala ke tokoni mai kia tatou ke tou sio, peʼe ke tou mahino, ki ʼihi ʼu kalitate ʼa te ʼAtua.
ʼE Maʼuhiga Te Manatu Fakalaumālie
4. He koʼe kua tokolahi te hahaʼi ʼaē ʼe mole kei manatu fakalaumālie?
4 Ia ʼaho nei, ʼe tahitahiga te maʼu ʼo te tui pea mo te manatu fakalaumālie moʼoni. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “E mole mau te tui e te tagata fuli.” (2 Tesalonika 3:2) Tokolahi kua nātou tokakaga pe kia nātou totonu pea ʼe mole kei nātou tui ki te ʼAtua. ʼUhi ko tanatou maʼuli agahala pea mo tanatou mole tokagaʼi te ʼu meʼa fakalaumālie, ʼe mole feala ai ke nātou sio ki te ʼAtua ʼaki tonatou ʼatamai, he neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane: “Ko ae e ina fakahoko te kovi, e mole mamata ia ki te Atua.” (3 Soane 11) ʼUhi ʼaē ʼe mole sio mata te hahaʼi ʼaia ki te ʼAtua, koia ʼe nātou fai ohage pe ʼe mole sio ifo te ʼAtua ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai. (Esekiele 9:9) ʼE nātou fehihiʼa ki te ʼu meʼa fakalaumālie, koia ʼe mole feala ke nātou maʼu “te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua.” (Tāʼaga Lea 2:5) ʼE ʼalutahi mo te meʼa ʼaenī neʼe tohi e Paulo: “Ko he tagata e mauli o fai ki te kakano e mole ina tali te u meaofa o te Laumalie o te Atua; he kia te ia ko te vale, pea e mole feala tana iloi, koteuhi e iloi fakalaumalie te u mea aia.”—1 Kolonito 2:14.
5. Koteā ʼaē ʼe manatuʼi e nātou ʼaē ʼe nātou tokakaga ki te ʼu meʼa fakalaumālie?
5 Kae kapau ʼe tou tokakaga ki te ʼu meʼa fakalaumālie, pea ʼe tou manatuʼi tuʼumaʼu anai logola ko Sehova ʼe mole ko he ʼAtua ʼe ina lamalama te ʼu hala, kae ʼe ina ʼiloʼi mokā tou fai he ʼu meʼa ʼaki he ʼu manatu pea mo he ʼu holi ʼe kovi. ʼI tona ʼuhiga moʼoni, “ko te ʼu ala ʼo te tagata ʼe ia muʼa ʼo te ʼu mata ʼo Sehova, pea ʼe ina vakaʼi tona ʼu ʼaluʼaga fuli pe.” (Tāʼaga Lea 5:21) Kapau neʼe tou agahala, pea ʼe tou fia fakahemala pea mo kumi te fakamolemole ʼa Sehova he tou ʼofa kia te ia pea ʼe mole tou loto ke lotomamahi.—Pesalemo 78:41; 130:3.
ʼE Lava Feafeaʼi Hatatou Nonofo Mālohi?
6. Koteā te faka ʼuhiga ke tou nonofo mālohi?
6 Logola ʼe mole feala ke tou sio kia Sehova, kae tou manatuʼi tuʼumaʼu ʼe feala ia ke sio ifo kia tatou. Ko tatatou ʼiloʼi ʼaē ʼe maʼuli pea mo tou tui ʼe ōvi kia nātou ʼaē ʼe nātou kumi tana tokoni, ʼe tokoni mai anai ke tou nonofo mālohi, ko tona ʼuhiga ʼaē ke tou tui mālohi pea mo tutuʼu maʼu ʼi tatatou agatonu kia te ia. (Pesalemo 145:18) ʼE feala ke tou hage ko Moisese, ʼaē neʼe tohi fēnei e Paulo ʼo ʼuhiga mo ia: “ ʼAki te tui neʼe mavae ia ʼi Esipito, ʼo mole ina tuʼania te ʼita ʼo te hau, koteʼuhi neʼe nofo mālohi ia ohage ia ʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.”—Hepeleo 11:27, MN.
7, 8. Koteā ʼaē ʼe feala ke tou ʼui ʼo ʼuhiga mo te lototoʼa ʼa Moisese ia muʼa ʼo Falaone?
7 ʼI tana fakahoko ʼo tona fekauʼi ʼaē e te ʼAtua ke ina fakamavae te kau Iselaele mai tanatou nofo popūla ʼi Esipito, neʼe tau hā ia Moisese ia muʼa ʼo te Falaone agakovi ʼi te fale hau ʼaē neʼe fakatahi ai te kau takitaki lotu mo te ʼu pule solia. Neʼe fonu tamapua te ʼu kaupā ʼo te fale hau. Kae ko Sehova, logola tona ʼuhiga fakapulipuli, neʼe moʼoni ia kia Moisese, ʼo mole hage ko te ʼu tamapua fuli ʼaē neʼe nātou fakatātā te ʼu ʼatua mate ʼo Esipito. ʼE mole tou punamaʼuli ai ʼi te mole mataku ʼa Moisese ia Falaone!
8 Koteā ʼaē neʼe ina foaki te lototoʼa kia Moisese ke hā tuʼa lahi kia Falaone? ʼE ʼui fēnei mai e te Tohi-Tapu ko “te tagata ko Moisese neʼe lahi tokotahi tana agavaivai ʼi te ʼu tagata fuli ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi te fuga kele.” (Faka au 12:3) ʼE hā lelei ai, ko tona mālohi ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tana tui ʼaē ʼe nofo te ʼAtua mo ia, neʼe foaki ai kia Moisese te mālohi ʼaoga ke ina fakafofoga ‘ia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli’ ia muʼa ʼo te hau agakovi ʼo Esipito. Ia ʼaho nei, ko te ʼu faʼahi fea ʼe fakahā ai e nātou ʼaē ʼe “sio” ki te ʼAtua fakapulipuli, tanatou tui kia te ia?
9. Koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai ke tou haga nofo mālohi?
9 Ko te faʼahi ʼaē ʼe feala ai ke fakahā tatatou tui pea mo tou haga nofo mālohi ohage ʼe tou sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli, ʼe ko hatatou faka mafola ʼaki he lototoʼa logola te fakataga. Neʼe fakatokaga fēnei e Sesu ki tana ʼu tisipulo: “E fehia anai te tagata fuape ia koutou uhi’pe ko toku huafa.” (Luka 21:17) Neʼe ina toe ʼui fēnei kia nātou: “ ‘E mole lahiʼage te kaugana i tona Aliki.’ Kapau nee natou fakatagai au pea e natou fakatagai anai mo koutou.” (Soane 15:20) Ohage pe ko tona ʼui e Sesu, mole fualoa ʼi tana ʼosi mate, neʼe fakatagaʼi tana ʼu tisipulo, ʼo gaohi koviʼi nātou, mo pilisoni pea mo tā. (Gaue 4:1-3, 18-21; 5:17, 18, 40) Logola neʼe hoko te toe fakataga lahi, kae ko te ʼu ʼapositolo pea mo te tahi ʼu tisipulo ʼa Sesu neʼe hoko atu tanatou faka mafola te logo lelei ʼaki he lototoʼa.—Gaue 4:29-31.
10. Kapau ʼe tou falala ki te puipui ʼa te ʼAtua, pea ʼe tokoni feafeaʼi mai kia tatou ʼi te minisitelio?
10 Ohage ko Moisese, neʼe mole matataku te ʼu ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu ʼi tonatou ʼatu ʼu fili. Neʼe tui te ʼu tisipulo ʼa Sesu ki te ʼAtua, pea koia neʼe feala ai ke nātou kātakiʼi te fakatagaʼi kovi ʼo nātou. Ei, neʼe nātou haga nofo mālohi ohage ʼe nātou sisio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli. Ia ʼaho nei, ko tatatou ʼiloʼi ʼaē ʼe puipui tatou e Sehova, ʼe tou maʼu ai te mālohi, te lototoʼa pea mole tou matataku ʼi tatatou faka mafola te Puleʼaga. ʼE ʼui e te Folafola ʼa te ʼAtua: “Ko te mataku ki te tagata, koʼena te meʼa ʼaē ʼe liliu ko he hele, kae ko ia ʼaē ʼe falala kia Sehova ʼe puipui anai ia.” (Tāʼaga Lea 29:25) Koia ʼaua naʼa tou holomuli heʼe tou matataku ʼi te fakataga, peʼe tou ufiufi ʼi totatou minisitelio. Ko tatatou tui ʼe ina uga tatou ke tou faka mafola ʼaki he lototoʼa ki te ʼu vāhaʼa fale, te ʼu kaugā gāue, te ʼu kaugā ako, pea mo te tahi ʼu hahaʼi.—Loma 1:14-16.
Ko Ia ʼAē ʼe Fakapulipuli ʼe Ina Takitaki Tana Hahaʼi
11. Ohage ko tana ʼui e Petelo pea mo Suta, neʼe fakahā feafeaʼi e ʼihi neʼe fakatahi mo te kokelekasio tanatou mole manatu ki te ʼu meʼa fakalaumālie?
11 ʼE tokoni mai te tui ke tou sio ki te takitaki ʼa Sehova ia tona kautahi ʼi te kele. ʼE mole tou fatufatuʼi ai nātou ʼaē ʼe ʼi ai tanatou ʼu maʼua ʼi te kokelekasio. Ko te ʼapositolo ko Petelo pea mo te tēhina ʼo Sesu ko Suta, neʼe nā fakatokaga ʼo ʼuhiga mo ʼihi neʼe mole manatu fakalaumālie pea mo nātou laukovi ʼo ʼuhiga mo te ʼu tēhina takitaki ʼo te kau Kilisitiano. (2 Petelo 2:9-12; Suta 8) Neʼe feala koa ke palalau feiā te hahaʼi meo ʼaia ia muʼa ʼo Sehova, mo kanapaula neʼe nātou sio mata kia te ia? Kailoa ia! Kae ʼuhi ʼaē ko te ʼAtua ʼe fakapulipuli, neʼe galo ki te ʼu tagata ʼaia neʼe manatu ki te kakano ʼe nātou huʼi maʼua anai kia te ia.
12. Koteā te aga ʼe tonu ke tou fakahā kia nātou ʼaē ʼe nātou takitaki te kokelekasio?
12 ʼE moʼoni ʼe faʼufaʼu te kokelekasio Kilisitiano e te ʼu hahaʼi heʼe haohaoa. Ko te kau tagata ʼāfea ʼe feala ʼi ʼihi temi ke nātou faihala, ʼo lagi malave kia kita. Logola te faʼahi ʼaia kae ʼe fakaʼaogaʼi e Sehova te ʼu tagata ʼaia ko te ʼu tauhi ōvi ʼo tana faga ōvi. (1 Petelo 5:1, 2) Ko nātou ʼaē ʼe manatu fakalaumālie ʼe nātou ʼiloʼi ʼe fakaʼaogaʼi nātou ʼaia e Sehova moʼo takitaki tana hahaʼi. Koia, ʼi totatou ʼuhiga kau Kilisitiano, ʼaua naʼa tou fatufatu pea mo meo kae tou fakahā he fakaʼapaʼapa ki te ʼu fakatuʼutuʼu faka teokalatike ʼa te ʼAtua. Kapau ʼe tou fakalogo kia nātou ʼaē ʼe nātou takitaki tatou, pea ʼe tou fakahā ai ʼe tou sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.—Hepeleo 13:17.
Tou Faka ʼUhiga Te ʼAtua Ohage Ko Totatou Faiako Lahi
13, 14. Koteā tona faka ʼuhiga kia koutou te sio ʼaē ko Sehova ko te Faiako Lahi?
13 ʼE ʼi ai te tahi faʼahi ʼe tonu ke tou maʼu ai he manatu fakalaumālie. Neʼe fakakikite fēnei e Isaia: “Ko tou ʼu mata ʼe liliu moʼoni anai ko he ʼu mata ʼe sio ki tou Faiako Lahi.” (Isaia 30:20) ʼE tonu ke tou maʼu te tui ke tou fakamoʼoni ai ʼe ko Sehova ʼaē ʼe ina akoʼi tatou ʼaki tana kautahi ʼi te kele. (Mateo 24:45-47) Ko tatatou sio ʼaē ki te ʼAtua ohage ko totatou Faiako Lahi ʼe mole faka ʼuhiga pe ki te taupau ʼo he polokalama ako ʼo te Tohi-Tapu pea mo kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono faka Kilisitiano. ʼE faka ʼuhiga ke lahi tatatou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki mai kia tatou e te ʼAtua ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohage la, ʼe tonu ke lahi age ʼi te māhani tatatou tokaga ki te takitaki ʼaē ʼe foaki e Sehova ʼaki ia Sesu, ke ʼaua naʼa tou hēʼia ʼi te faʼahi fakalaumālie.—Hepeleo 2:1.
14 ʼI ʼihi temi ʼe tonu ke tou faiga lahi ke tou maʼu te ʼu lelei fuli ʼo te meʼa kai fakalaumālie. Ohage la, ʼe feala ke tou lau feiā pe ʼihi ʼu fakamatala ʼo te Tohi-Tapu ʼaē ʼe faigataʼa tona mahino kiai. Ka tou lau Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous ! pea lagi mole tou lau ʼihi ʼu alatike he mole tou faʼa leleiʼia ʼihi ʼu meʼa ʼe palalau kiai. Peʼe lagi tou manatu tatou ki he tahi meʼa ʼi tatatou kau ki te ʼu fono. Kae ʼe feala ke tou nofo ʼalaʼala mo kapau ʼe tou tokakaga fakalelei ki te ʼu puani ʼaē neʼe tou talanoa kiai. Ko tatatou loto fakafetaʼi ki te ako fakalaumālie ʼaē ʼe tou maʼu ʼe fakahā ai ʼe tou fakamoʼoni ko Sehova totatou Faiako Lahi.
ʼE Tonu Ke Tou Huʼi Maʼua
15. Neʼe koteā te meʼa neʼe fai e ʼihi, ohage neʼe fakapulipuli tanatou aga kia Sehova?
15 Tāfito ʼaē he kua lahi ʼaupito te agakovi ʼi “te temi fakaʼosi” ʼaenī, koia ʼe maʼuhiga ki kita tui kia te Ia ʼaē ʼe fakapulipuli. (Taniela 12:4) Kua mafola te aga fakahehema pea mo te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga. ʼE moʼoni ʼe ko he aga fakapotopoto te manatuʼi ʼaē ʼe sio ifo Sehova ki tatatou ʼu gāue tatau aipe peʼe mole feala ki te tagata ke sio mai kia tatou. Neʼe mole kei manatuʼi e ʼihi te faʼahi ʼaia. Ka mole sioʼi nātou ʼe ʼihi, pea ʼe lagi nātou fai he aga ʼe mole ʼalutahi mo te Tohi-Tapu. Ohage la, ko ʼihi neʼe mole nātou tauʼi te fia sio ʼaē ki he ʼu ʼata peʼe ko he ʼu paki ʼe kovi ʼi te Internet, mo te televisio pea mo te tahi ʼu meʼa. ʼUhi ʼaē ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe feala ke fai fakafūfū ʼi tokita loto fale, koia neʼe fai ai e ʼihi he ʼu meʼa ohage ʼe fakapulipuli tanatou aga kia Sehova.
16. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tokoni mai kia tatou ke tou mulimuli ki te ʼu lekula māʼoluga ʼa Sehova?
16 ʼE lelei ke tou manatuʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa te ʼapositolo ko Paulo: “ ʼE tou tahi huʼi maʼua anai ki te ʼAtua maʼa tatou takitokotahi.” (Loma 14:12, MN ) ʼE tonu ke tou ʼiloʼi ko te temi fuli pe ʼaē ʼe tou agahala ai, ʼe tou agahala kia Sehova. Ko te ʼiloʼi ʼo te faʼahi ʼaia ʼe tokoni mai kia tatou ke tou mulimuli ki tana ʼu lekula māʼoluga pea mo tekeʼi te aga heʼemaʼa. ʼE fakamanatuʼi fēnei mai kia tatou e te Tohi-Tapu: “ ʼE mole he meʼa e tahi neʼe fakatupu ʼe puli ki te sio ʼa te ʼAtua, kae ko meʼa fuli pe ʼe telefua pea mo ʼātea kia mata ʼo ia ʼaē ʼe tonu ke ina fakamāuʼi tatou.” (Hepeleo 4:13, MN ) ʼE moʼoni, ʼe tonu ke tou huʼi maʼua ki te ʼAtua, kae ʼe mahino ia ʼe ko totatou ʼofa lahi kia Sehova ʼaē ʼe ina uga ai tatou ke tou fai tona finegalo pea mo tou tali mo fakalogo ki tana ʼu lekula faitotonu. Koia, tou fai he ʼu tonu ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ohage ko te fili ʼo te ʼu fakafiafia pea mo tatatou aga ki te hahaʼi fafine peʼe tagata.
17. E feafeaʼi te tokaga ʼa Sehova kia tatou?
17 ʼE tokaga lahi ia Sehova kia tatou, kae ʼe mole faka ʼuhiga ʼe ina lamalama ke tou fai he hala ke ina fakatūʼa ai tatou. Kailoa ia, ʼaki he tokaga ʼofa ʼe sio ifo kia tatou ohage he tāmai ʼe ina fia fakapale tana ʼu fānau ʼaē ʼe fakalogo. ʼE fakaloto fīmālie te ʼiloʼi ʼaē ko tatatou Tāmai ʼi selo ʼe fiafia ʼi tatatou tui pea “e ina fakapale natou e natou kumi iaʼia.” (Hepeleo 11:6) ʼOfa pe ke tou tui katoa kia Sehova pea mo “tauhi kia te ia ʼaki he loto ʼe katoa.”—1 Fakamatala 28:9.
18. ʼUhi ʼaē ʼe sio ifo Sehova kia tatou pea mo ina tokagaʼi tatatou agatonu, koteā te fakapapau ʼe fakahā mai ʼi te Tohi-Tapu?
18 ʼE ʼui fēnei ia Tāʼaga Lea 15:3: “ ʼE tuku te ʼu mata ʼo Sehova ki te ʼu potu fuli pe, ʼo sio ai ki te kau agakovi pea mo te kau agalelei.” Ei, ʼe sio te ʼAtua ki te hahaʼi agakovi pea ʼe ina tokagaʼi nātou ʼo mulimuli pe ki tanatou aga. Kae kapau ʼe tou kau “ ʼi te kau agalelei,” pea ʼe feala ke tou tui papau ʼe tokaga Sehova ki tatatou ʼu gāue agatonu. ʼE mālohi tatatou tui mokā tou ʼiloʼi ‘ ʼe mole ʼalunoa tatatou gāue ʼi te ʼAliki’ pea ko ia ʼaē ʼe fakapulipuli ʼe mole ina ‘galoʼi anai tatatou gāue mo totatou ʼofa neʼe tou fakahā ʼo ʼuhiga mo tona huafa.’—1 Kolonito 15:58; Hepeleo 6:10.
Tou Fakaafe Sehova Ke Ina Sivisivi Tatou
19. Koteā ʼihi ʼu lelei ʼe tou maʼu mai he tui mālohi kia Sehova?
19 ʼI totatou ʼuhiga kaugana agatonu ʼa Sehova, ʼe tou maʼuhiga kia te ia. (Mateo 10:29-31) Logope ʼe fakapulipuli, kae ʼe feala ke liliu kia tatou ko he tahi ʼe moʼoni, pea ʼe feala ke tou taupau fakalelei tatatou ʼu felogoi maʼuhiga mo ia. Kapau ʼe feiā tatatou aga ki tatatou Tāmai ʼaē ʼi selo, pea ʼe tou maʼu ai he ʼu tapuakina. Ko tatatou tui mālohi ʼe tokoni mai kia tatou ke tou maʼu he loto ʼe maʼa pea mo he leʼo ʼo loto ʼe lelei ia muʼa ʼo Sehova. Ko he tui ʼe mole malualoi ʼe ina toe tāʼofi tatou ke ʼaua naʼa tou maʼu he ʼu faʼahiga maʼuli e lua. (1 Timoteo 1:5, 18, 19) Ko tatatou tui mālohi ki te ʼAtua ʼe ko he faʼifaʼitaki lelei pea ʼe feala ke lotomālohi ai ia nātou ʼi ʼotatou tafa. (1 Timoteo 4:12) Tahi ʼaē meʼa, ʼe uga e tatatou tui ʼaia ke tou fai te meʼa ʼaē ʼe leleiʼia e Sehova pea ʼe fiafia ai tona loto.—Tāʼaga Lea 27:11.
20, 21. (a) He koʼe ʼe lelei ke sio ifo Sehova kia tatou? (b) ʼE tou lava faka ʼuhiga feafeaʼi kia tatou te Pesalemo 139:23, 24?
20 Kapau ʼe tou manatu fakapotopoto, pea ʼe tou fiafia ʼi te sio ifo ʼa Sehova kia tatou. ʼE tou loto anai ke sio ifo kia tatou pea ʼe tou toe loto foki ke ina sivisivi katoa tatatou ʼu manatu pea mo tatatou ʼu aga. ʼI te faikole, ʼe lelei ke tou kole kia Sehova ke ina kumikumi ia tatou pea mo fakasiosio pe ʼi ai hatatou ʼu holi ʼe kovi. ʼE mahino ia ʼe feala ke tokoni mai ke tou tauʼi totatou ʼu faigataʼaʼia pea ke tou fai te ʼu fetogi ʼaē ʼe ʼaoga. ʼE ʼalutahi te faʼahi ʼaia mo te hiva fēnei ʼa te tagata fai pesalemo ko Tavite: “Sivisivi ʼau, Ê ʼAtua, pea ke ke ʼiloʼi toku loto. Vakaʼi ia ʼau, pea ke ke ʼiloʼi taku ʼu manatu ʼaē ʼe ʼepu, mo ke sio peʼe ʼi ai he ala fakatupu mamahi ia te ʼau, pea mo taki ʼau ʼi te ala ʼo te ʼu temi heʼegata.”—Pesalemo 139:23, 24.
21 Neʼe kole e Tavite ke sivisivi e Sehova tona loto ke sio peʼe ʼi ai “he ala fakatupu mamahi” ia te ia. Ohage ko te tagata fai pesalemo, ʼe mole tou loto koa ke kumi e te ʼAtua totatou loto pea ke ina vakaʼi peʼe ʼi ai he ʼu holi ʼe kovi? Koia ʼaki te tui tou kole kia Sehova ke ina sivisivi tatou. Kae e feafeaʼi leva mo kapau ʼe tou hoha ʼuhi ko he hala neʼe tou fai peʼe kapau ʼe ʼi ai he meʼa ʼe kovi ʼi totatou loto? Tou haga kole fakamalotoloto ki totatou ʼAtua ʼofa, ia Sehova, pea mo tou agavaivai ʼo fakalogo ki te takitaki ʼo tona laumālie maʼoniʼoni pea mo te tokoni ʼo tana Folafola. ʼE feala ke tou falala ʼe lagolago mai anai kia tatou pea mo tokoni anai kia tatou ke tou haga mulimuli ʼi te ala ʼaē ka ina taki ki te maʼuli heʼegata.—Pesalemo 40:11-13.
22. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fakatotonu ke tou fai ʼo ʼuhiga mo Ia ʼaē ʼe fakapulipuli?
22 Ei, ʼe tapuakina anai tatou e Sehova ʼaki te maʼuli heʼegata mo kapau ʼe tou mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ina fakamaʼua mai. ʼE mahino ia ʼe tonu ke tou fakamoʼoni ki tona mālohi pea mo tona pule, ohage ko tona fai e te ʼapositolo ko Paulo ʼi tana tohi fēnei: “Ki te Hau o te u sekulo, ki te Atua e tahi, heegata mo lilo, ia te fakaapaapa mo te kololia ki te u sekulo mo te u sekulo. Ameni!” (1 Timoteo 1:17) ʼOfa pe ke tou fakahā tuʼumaʼu te loto manavasiʼi ʼaia kia Sehova. Pea tatau aipe te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke hoko, kae ke ʼaua naʼa tou lotolotolua ʼi tatatou fakatotonu ʼaē ke tou haga nonofo mālohi ohage ʼe tou sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
• ʼE lava feafeaʼi ki te hahaʼi ke nātou sio ki te ʼAtua?
• Kapau ʼe moʼoni Sehova kia tatou, pea ʼe feafeaʼi anai tatatou aga mokā fakatagaʼi tatou?
• Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ke liliu Sehova ko totatou Faiako Lahi?
• He koʼe ʼe tonu ke tou loto ke sivisivi tatou e Sehova?
[Paki ʼo te pasina 18]
Neʼe mole mataku Moisese ia Falaone, ʼo gāue ohage neʼe sio kia Sehova, te ʼAtua fakapulipuli
[Paki ʼo te pasina 21]
ʼAua naʼa tou fai ohage ʼe mole feala ke sio ifo Sehova ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE tou kumi fakamalotoloto te ʼatamai mālama ʼa te ʼAtua heʼe kia tatou ko ia totatou Faiako Lahi