Tonatou Maʼuli
“ ʼE Mole ʼIloʼi Peʼe Feafeaʼi Anai Tokotou Maʼuli ʼApogipogi”
NEʼE FAKAMATALA E HERBERT HENNINGS
“ ʼI taku toe liliu mai te ʼuafu ʼo te kolo ʼo Tema ki te ʼu pilō ʼo te Sosiete Watch Tower ʼi Ghana, neʼe ʼau fakaheka te tūpulaga neʼe fia ʼalu ki te kolo lahi. Neʼe ʼau fai ki ai te fagonogono faigamālie. ʼI taku manatu neʼe lelei ʼosi taku fai! Kae ʼi tama kaku ki te koga meʼa ʼaē neʼe fia ʼalu kiai, neʼe hifo ʼaia ʼi te motokā pea hola fakavilivili.”
KO TE faʼahi ʼaia neʼe ko he fakaʼiloga kia ʼau, ko he meʼa foʼou ʼe ʼamanaki hoko ki toku maʼuli. ʼI muʼa ʼo taku fakamatala atu te meʼa ʼaē neʼe hoko, ʼe ʼau fia fakahā atu muʼa pe neʼe feafeaʼi taku haʼu ki Ghana, heʼe ko ʼau ko te tagata mai Kanata.
Neʼe ko te vaelua ʼo te māhina ʼo Tesepeli 1949, ʼi te tuʼa kolo ʼo Toronto, ʼi Kanata. Neʼe hoki ʼosi age pe tamatou keli te meta katoa ʼo te kele ʼaisi moʼo ʼave te vai ki te ʼapi foʼou. Ko tomatou kiʼi kūtuga gāue ʼaē kua mokosisia pea mo gaʼegagaʼe, neʼe mātou fakapupu ʼi te afi, ʼo mātou fakatalitali ke fetuku mātou e te kamio. Fokifā pe, ko Arnold Lorton, ʼaē ʼe kau ʼi te kau gāue, neʼe palalau ki “te ʼu tau pea mo te ʼu logo ʼo he ʼu tau,” “mo te fakaʼosi ʼo te malamanei,” pea mo te tahi ʼu kupu ko taku hoki logoe kiai. Neʼe mole kei ʼi ai he tahi neʼe palalau, ʼo nātou lotolotolua, pea ko ʼihi neʼe nātou ʼiʼita ki ai. Neʼe fēnei taku manatu ʼi te lakaga ʼaia, ‘ ʼE lotomālohi te tagata ʼaenī! Neʼe mole he tahi neʼe fia fakalogo ki ai, kae ʼe hoko atu pe tana palalau.’ Kae ko te ʼu palalau ʼaē neʼe ina fai neʼe malave kia ʼau. Neʼe hoko te ʼu faʼahi ʼaia hili kiai te ʼu kiʼi taʼu ʼi te ʼosi ʼo te Lua Tau Faka Malamanei, pea neʼe mole heʼeki ʼau logo ki he meʼa feiā ʼi te lotu Christadelphe (te ʼu Tēhina ʼo Kilisito), te lotu ʼo toku famili talu mai te taitupu mo te taitupu. Neʼe ʼau fakalogo fakalelei pea neʼe ʼau tāʼofi tana ʼu fakamahinohino.
Neʼe mole tuai pea neʼe ʼau fakaōvi kia Arnold ke ina fakamatala mai he tahi ʼu meʼa. Mokā ʼau toe manatu ki muʼa atu, ʼe ʼau tokagaʼi tana agalelei ʼo ia mo tona ʼohoana, ko Jean, kia ʼau ʼi te temi ʼaia neʼe kei ʼau taʼu 19 pea neʼe mole heʼeki ʼau poto ʼi te ʼu meʼa ʼo te maʼuli. Neʼe ʼau tau ʼalu fakafokifā ki tonā ʼapi ʼo fai palalau mo nāua. Neʼe nā fakatonutonuʼi taku faʼahiga manatu, pea mo tokoni mai ki te fakatokatoka ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai, ʼaē neʼe fakatupu maveuveu ki toku ʼatamai he neʼe kei ʼau tūpulaga. Hili te ʼu māhina e hogofulu ki te ʼuluaki meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi tamatou fakapupu ʼi te afi ʼi te vaʼe ala, neʼe ʼau papitema leva ʼi te ʼaho 22 ʼo ʼOketopeli 1950, ʼo ʼau liliu ko te Fakamoʼoni ʼa Sehova kua fakatahi mo te kokelekasio ʼo Willowdale ʼi te North York, pea ʼi te temi nei ʼe kau ʼi te tuʼa kolo ʼo Toronto.
ʼE ʼAu Haʼele Ki Muʼa Mo ʼOku ʼu Tēhina
Neʼe kua fakaaʼu ke faigataʼa taku nofo ʼi fale, ʼi te temi ʼaē neʼe mahino ai kia Papa neʼe kua ʼau lotomālohi ke ʼau taupau maʼu te lotu foʼou ʼaē kua ʼau tui kiai. Neʼe mole heʼeki faʼa fualoa neʼe fakaʼī ia Papa e te tagata konahia, koia ʼi ʼihi temi neʼe faigataʼa te felogoi mo ia. Neʼe maʼuli kinakina ia Mama, mo toku ʼu tēhina muli e lua pea mo toku ʼu tuagaʼane muli e lua. Neʼe toe lesili faigataʼa ʼuhi ko te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Koia neʼe mata fakapotopoto kia ʼau haku mavae ʼi fale ke feala he tokalelei ʼo taku ʼu mātuʼa, pea ke feala haku nofo maʼu ʼi te “ala ʼo te moʼoni.”—2 Petelo 2:2, MN.
ʼI te fakaʼosi ʼo te temi vela ʼo te taʼu 1951, neʼe ʼau fetogi nofoʼaga pea neʼe ʼau kau ki te kiʼi kokelekasio ʼi Coleman, ʼi Alberta. Ko te ʼu tēhina tūpulaga e lua, ia Ross Hunt mo Keith Robbins, neʼe maʼumaʼua ʼi te fai faka mafola temi katoa, neʼe nā pionie katoa. Neʼe nā tokoni mai kia ʼau ke ʼau holi ki te gāue ʼaia. Pea ʼi te ʼaho 1 ʼo Malesio 1952, neʼe ʼau liliu ai ko te pionie katoa.
ʼE ʼau manatuʼi lelei te fakaloto mālohi ʼaē neʼe fai mai kia te ʼau. Neʼe tonu muʼa ke ʼau ako, pea neʼe ko he ʼahiʼahiʼi ʼaia ʼo ʼoku. Ki muli age, ʼi taku ʼosi gāue pionie taʼu katoa ʼi te Kokelekasio ʼo Lethbridge, ʼi Alberta, neʼe ʼau maʼu te fakaafe neʼe mole ʼau ʼamanaki kiai, ke ʼau tagata taupau feʼaluʼaki. Neʼe tonu ke ʼau ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼaē neʼe mavetevete ʼi te potu hahake ʼo Kanata mai Moncton, ʼi Nouveau Brunswick, ki Gaspé, ʼi Québec.
ʼI toku taʼu 24 pea mo toku kei foʼou ʼi te moʼoni, neʼe ʼau logoʼi neʼe mole ʼau mata feʼaugaʼia, tāfito mo kapau ʼe fakatatau ia ʼau ki ʼihi kau Fakamoʼoni kua katoa tonatou ʼuhigaʼi Kilisitiano. Neʼe lauʼi māhina taku faiga fakamalotoloto. Ki muli age neʼe hoko mai te tahi meʼa fakapunamaʼuli.
Ko Te Faleako ʼo Kalaate Pea Mo Taku ʼAlu Ki Gold Coast
ʼI Sepetepeli 1955, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau fakatahi mo te toko teau kau ako ʼo te 26 kalasi ʼo te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo te Sosiete Watchtower ʼi South Lansing, ʼo New York. Neʼe ʼaoga tonu kia ʼau te ʼu māhina ʼaia e nima ʼo he ako pea mo he akoako mālohi. Neʼe toe fakaloto mālohiʼi taku faiga e te taʼi kūtuga lotomālohi ʼaia. Lolotoga te temi ʼaia, neʼe ʼi ai te tahi meʼa neʼe tuputupu ia ʼau, ʼo koloaʼia ai toku maʼuli ʼo kaku mai ki te ʼaho nei.
Neʼe ʼi ai te tuagaʼane neʼe kei ʼeva, ko Aileen Stubbs, neʼe kau ʼi te kau ako ʼaē neʼe teuteu ki te gāue faka misionea. Ko te meʼa ʼaē neʼe ʼau tokagaʼi ia Aileen neʼe ko tana fakapotopoto, mo tana aga fakapoipoi, pea mo tona maʼuli fiafia. Neʼe punamaʼuli ʼi taku fakahā age ki ai taku fia ʼohoana mo ia. Kae neʼe mole fakafisi ki te meʼa ʼaē neʼe ʼau kole age! ʼAki te fakatuʼutuʼu neʼe ma lototahi kiai, neʼe ʼalu ia Aileen ki Costa Rica, ʼo gāue misionea ai, pea kia ʼau neʼe ʼau ʼalu ʼo misionea ʼi te Gold Coast (ʼi te temi nei ko Ghana), ʼi te Potu Uesite ʼo Afelika.
ʼI te tahi uhu ʼo te māhina ʼo Maio 1956, neʼe ʼau ʼalu ki te pilō ʼo te tēhina ko Nathan Knorr ʼi te laufata hogofulu, ʼi New York. ʼI te temi ʼaia neʼe ko ia te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower. Neʼe hinoʼi ia ʼau ke ʼau tagata taupau ʼi te filiale moʼo tokaga ki te gāue fai faka mafola ʼi Gold Coast, ʼi Togoland (ʼi te temi nei ko Togo), mo Côte dʼIvoire, mo Haute-Volta (ʼi te temi nei ko Burkina Faso), pea mo Gambie.
ʼE kei ʼau manatuʼi pe te ʼu palalau ʼa te Tēhina ko Knorr ohage pe ko hana palalau neʼe ina fai ʼanāfi. Neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼE mole ko he meʼa ke fakavilivili. Ako muʼa mo te ʼu tēhina ʼaē ʼi ai ʼaē kua māhani. Mokā ke logoʼi kua ke tokalelei ki te faʼahi ʼaia, pea ʼe tonu ke fakahoko tau gāue ʼi tou ʼuhiga taupau ʼo te filiale. . . . Koʼeni te tohi ʼaē ʼe hinoʼi ai koe. ʼE ke kamata anai tau gāue mokā hili ʼaho e fitu.”
Neʼe ʼau manatu fēnei: ‘ ʼAho pe e fitu. Kae neʼe ina ʼui “ ʼe mole ko he meʼa ke fakavilivili”?’ Neʼe ʼau mavae mai ai kua ʼau faikehe ʼosi.
Neʼe hoholo vave te ʼu ʼaho. Mole tuai pea neʼe ʼau folau ʼi te vaka, ʼo hifo ʼi te vaitafe ʼo te East River, ʼo fakalaka ʼi te ʼu pilō ʼo Brooklyn, pea kamata ai taku folau ki Gold Coast ia ʼaho e 21.
Neʼe lahi tamā fefaitohiʼaki mo Aileen. Neʼe hoki ma toe felāveʼi ʼi te 1958 pea neʼe ma ʼohoana ʼi te ʼaho 23 ʼo ʼAukusito ʼo te taʼu ʼaia. ʼE ʼau fakafetaʼi tuʼumaʼu kia Sehova ʼi tana foaki he hoa matalelei feiā.
Lolotoga taʼu e 19, neʼe ʼau leleiʼia te pilivilesio ʼaē ko te gāue tahi mo te kau misionea pea mo ʼoku ʼu tēhina mo tuagaʼane Afelika ʼi te filiale ʼo te Sosiete. ʼI te kamata, neʼe tokosiʼi te famili ʼo te Petele, pea kua nātou toko 25 ʼi te temi nei. Ko te temi ʼaia neʼe ko he ʼu temi neʼe faigataʼa, neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe hoko, pea neʼe ko te ʼu temi neʼe ʼi ai tona fua. Kae ʼe tonu ke ʼau tala fakahagatonu atu, neʼe faigataʼa kia ʼau te ʼaele vela pea mo māhūhū. Neʼe hage pe ʼe ʼau tafe kakava tuʼumaʼu, pea mo palapala tuʼumaʼu, pea ʼi ʼihi temi, neʼe ʼau tautau ʼitaʼita ai. Kae neʼe ko he meʼa fakafiafia moʼoni, he neʼe tuputupu tamatou kau fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼi Ghana mai te toko 6 000 tupu ʼi te taʼu 1956 ʼo kaku ki te toko 21 000 ʼi te taʼu 1975. Pea ʼe toe lesili tamatou fiafia koteʼuhi ʼi te fenua ʼaia, kua gāue ai te toko 60 000 kau Fakamoʼoni ʼi te temi nei.
Ko He “ ʼApogipogi” Neʼe Mole Ma ʼAmanaki Kiai
ʼI te ʼu taʼu 1970, neʼe ʼau kamata logologo mahaki kae neʼe mole ʼau ʼiloʼi peʼe koteā. Neʼe ʼau ʼalu ki te tōketā ʼo vakavakaʼi katoa pe koteā toku mahaki, pea neʼe ina ʼui mai “ ʼe ʼau lelei ʼosi pe.” Kae koteā ʼaē ʼe ʼau gaʼegaʼe feiā ai, pea mo hage ʼe mole ʼau mālōlō lelei? Ko potu e lua neʼe ʼau maʼu ai te ʼu tali kiai, pea neʼe ʼau punamaʼuli ai. ʼE moʼoni, neʼe hage ko te meʼa neʼe tohi e Sakopo: “ ʼE mole koutou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi anai tokotou maʼuli ʼi te ʼapogipogi.”—Sakopo 4:14, MN.
Ko te ʼuluaki fakaʼiloga ʼo te mahaki, neʼe ko ia ʼaē neʼe hoko mo te tūpulaga ʼaē neʼe ʼau fakaheka ke ʼau tuku ki te kolo lahi pea neʼe ʼau fai faka mafola ki ai. Neʼe mole pe la ʼau tokagaʼi taku palalau hoholo, pea ʼi te temi fuli neʼe ʼāsili vave pea mo mālohi taku palalau. ʼI tama kaku ki te koga meʼa ʼaē neʼe tonu ke hifo ai te tūpulaga, neʼe ʼau punamaʼuli ʼi tana hifo ʼaia ʼi te motokā ʼo hola. ʼI te agamāhani ko te hahaʼi ʼo Ghana ʼe mole hoko matataku, ʼe nātou aga fakatokatoka. ʼE hoko tahitahiga te meʼa ʼaē neʼe fai e te tūpulaga. Koia neʼe ʼau heka ai ʼo fakakaukau, pea neʼe ʼau mahino ai ʼe ʼi ai toku fihifihia. Kae neʼe mole ʼau ʼiloʼi pe koteā. Kae neʼe ʼau ʼiloʼi papau neʼe ʼi ai toku fihifihia.
Lua, ʼi tama ʼosi fai palalau fakahagatonu, neʼe ʼui fēnei mai e Aileen: “ ʼIo, kapau ʼe mole ko he fihifihia fakasino, pea ʼe lagi ko he fihifihia ʼi tou fakakaukau.” Koia neʼe ʼau tohi ʼi te lisi te ʼu faʼahi fuli ʼo toku fihifihia, pea neʼe ʼau ʼalu ki te tōketā ʼaē ʼe gāue ki te mahaki ʼo te fakakaukau. ʼI taku ʼosi lau age ki ai te lisi ʼo toku ʼu fihifihia, neʼe ina tali fēnei mai: “Ko te meʼa ʼaia ʼe tautau hoko. ʼE ke maʼu te psychose maniaco-dépressive.”
Neʼe ʼau punamaʼuli ʼosi! ʼI ʼihi temi neʼe ʼau logo lelei pea ʼi ʼihi temi neʼe ʼau logo kovi, pea neʼe tonu ia ke ʼau faiga mālohi ʼi te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa mai kiai. Neʼe ʼau kamata kumi he puleʼaki. Kae neʼe mole ʼi ai he tahi neʼe ina ʼiloʼi lelei pe koteā he meʼa ke fai. Neʼe ko he faiga fakaloto mamahi ʼosi!
Neʼe ma loto aipe ke ma fakatuʼutuʼu ʼi tomā maʼuli, ke ma hoko atu te pilivilesio ʼaē ko te gāue temi katoa, pea neʼe kei lahi te gāue ʼaē neʼe tonu ke fai. Neʼe tuʼa lahi taku faikole fakamalotoloto fēnei: “Sehova, kapau ʼe ke finegalo kiai, pea ʼe ʼau ‘maʼuli anai pea mo ʼau fai anai te meʼa ʼaenī.’ ” (Sakopo 4:15) Kae neʼe mole hoko feiā. Koia, ʼi tamā ʼosi fakasiosio fakahagatonu, neʼe ma fakatuʼutuʼu ke ma mavae ʼi Ghana pea mo mavete mo tomā ʼu kaumeʼa lelei ʼe tokolahi, kae ma toe liliu ki Kanata ʼi Sūnio 1975.
ʼE Tokoni Mai Ia Sehova ʼAki Tana Hahaʼi
Neʼe ʼau mahino ai leva neʼe mole ʼau maʼua tāfito, pea neʼe mole ko ʼau tokotahi pe ʼaē neʼe tau mo te mahaki ʼaia. Neʼe ʼau mahino lelei ki te ʼu palalau ʼa 1 Petelo 5:9, MN: “Koutou ʼiloʼi ko te ʼu meʼa ʼaia ʼo ʼuhiga mo te ʼu mamahi ʼe hoko ki te famili katoa ʼo tokotou ʼu tēhina ʼi te malamanei.” ʼI taku mahino ki te ʼu palalau ʼaia, neʼe ʼau kamata sio ai ki te faʼahiga tokoni ʼa Sehova kia māua logope la te fetogi ʼaenī neʼe mole ma loto kiai. Neʼe ko he meʼa matalelei te ʼaluʼaga kehekehe ʼaē neʼe tokoni mai ai te ‘famili ʼo te ʼu tēhina.’
Logope neʼe mole ma maʼu meʼa, kae neʼe mole lītuʼa ia Sehova kia māua. Neʼe ina uga tomā ʼu kaumeʼa ʼi Ghana ke ʼōmai ʼo tokoni mai kia māua ʼi te faʼahi faka koloā pea mo ʼihi ʼaluʼaga. ʼAki he lotomamahi ʼaupito, neʼe ma mavae mai te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe kua ma ʼoʼofa ʼaupito ai, pea ma fakatuʼutuʼu ke ma kātakiʼi te “ ʼapogipogi” ʼaia neʼe mole ma ʼamanaki kiai.
Neʼe tali fakaleleiʼi māua e Lenora, te tēhina lahi ʼo Aileen, pea mo tona ʼohoana ko Alvin Friesen, pea neʼe nā taupau māua lolotoga te ʼu māhina. Neʼe fai mai te ʼu palalau fakaloto mālohi e te tōketā ʼiloa ʼe ina sivi te fakakaukau: “ ʼE ke toe lelei anai ʼi te ʼu māhina e ono ka hoa mai.” Lagi neʼe ina ʼui mai te faʼahi ʼaia ke feala haku loto falala, kae ko te meʼa ʼaē neʼe ina fakahā mai neʼe mole hoko ʼi te hili ʼo te ʼu taʼu e ono. ʼO aʼu mai ki te ʼaho nei, ʼe ʼau kātakiʼi te mahaki ʼaē kua fakahigoaʼi ʼi te temi nei ko te trouble bipolaire du comportement. ʼE mahino ia ko he higoa matalelei maʼa te mahaki, kae ʼe ʼiloʼi lelei e nātou ʼaē ʼe tau mo te mahaki ʼaia, ko te higoa matalelei ʼaia ʼe mole ina faka ʼuhiga ʼe faigafua te tauʼi ʼo te ʼu fakaʼiloga logo kovi ʼo te mahaki.
ʼI te temi ʼaia, neʼe tau te tēhina ko Knorr mo te mahaki mamahi neʼe iku ai mo tona mate ʼi Sūnio 1977. Logope la te faʼahi ʼaia, kae neʼe ina maʼu tona temi mo tona mālohi moʼo fai mai tana ʼu tohi loaloaga, neʼe ko he ʼu tohi fakaloto mālohi neʼe ina fai ai he ʼu palalau fakaloto fīmālie pea mo he ʼu tokoni. ʼE kei ʼau taupau pe te ʼu tohi ʼaia. Neʼe ʼaoga lahi tana ʼu palalau moʼo fakasiʼisiʼi te ʼu fakakaukau kovi ʼaē neʼe hake tuʼumaʼu ia ʼau.
ʼI te fakaʼosi ʼo te taʼu 1975, neʼe tonu ia ke ma lītuʼa ki tomā ʼu pilivilesio maʼuhiga kae ma tokakaga muʼa ki toku mahaki. Neʼe mamahi ʼoku mata ʼi te mālamagia ʼo te laʼā. Ko te ʼu logoaʼa fakapunamaʼuli ʼaē ʼe kīkī neʼe hage he ʼu pa fana. Neʼe ʼau lotohoha mokā feʼoloʼaki te hahaʼi. Neʼe ko he meʼa faigataʼa taku kau ki te ʼu fono faka Kilisitiano. Kae neʼe ʼau mahino katoa ki te maʼuhiga ʼo te ʼu fakatahi fakalaumālie. Moʼo tauʼi te potu ʼaia, neʼe ʼau tau hū ki te Fale ʼo Te Puleʼaga kae kua heheka te hahaʼi, pea neʼe ʼau mavae ʼi te kamata fetuʼulaki ʼo te hahaʼi ʼi te ʼosi fono.
Ko te kau ki te fai faka mafola neʼe ko he tahi ʼaia faigataʼaʼia. ʼI ʼihi temi, māʼia mokā ʼau kaku ki he loto fale, neʼe mole pe la ʼau lavaʼi te lomi ʼo te meʼa tagi ʼo te ʼu muʼa matapā. Kae neʼe mole ʼau lītuʼa ki te gāue ʼaia, he neʼe mahino kia ʼau ʼaki totatou minisitelio ʼe tou hāofaki ai ia tatou totonu pea mo te hahaʼi ʼaē ʼe nātou tali lelei. (1 Timoteo 4:16) Hili pe ʼaia, pea neʼe ʼau lava lolomi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau logoʼi ʼi toku loto, pea neʼe ʼau ʼalu ki te tahi matapā, pea neʼe ʼau toe ʼahiʼahi. ʼI taku haga kau ki te fai faka mafola, neʼe ʼau taupau ai he faʼahiga maʼuli fakalaumālie ʼe lelei, pea neʼe ʼau lotomālohi ai moʼo kātakiʼi toku mahaki.
Mai te ʼaluʼaga ʼaē ʼe hoko hoholo anai te mahaki ʼo te trouble bipolaire du comportement, kua mahino ai kia ʼau ko toku mahaki ʼaia ʼe ʼi ai anai tona mafuliʼaga ki toku maʼuli lolotoga te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. ʼI te 1981 pea mo te 1982, neʼe ʼi ai te ʼu alatike maʼuhiga ʼi te Réveillez-vous !a ʼAki te ʼu alatike ʼaia, neʼe ʼau kamata mahino ai ki te ʼuhiga ʼo te mahaki ʼaia, pea neʼe lahi te ʼu puleʼaki neʼe ʼau ako moʼona kātakiʼi.
Ko Te Tauʼi ʼo Te Mahaki
Neʼe fakamaʼua ki te ʼu potu fuli ʼaia he ʼu sakilifisio pea mo he ʼu fetogi ʼi te maʼuli ʼo toku ʼohoana. Kapau ʼe koutou taupau mahaki ʼi he ʼu ʼaluʼaga ʼe tatau mo ia ʼaenī, pea ʼe lagi koutou leleiʼia anai tana ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te mahaki ʼaia:
“Ko te mahaki ʼe hage ʼe ina fakatupu he fetogi fakafokifā ʼi te aga. ʼE feala pe kia ia ʼaē ʼe mahaki ke fetogi ʼi he kiʼi temi siʼi pe, ʼe ko he tagata fakaloto mālohi ʼe ina maʼu he ʼu fakatuʼutuʼu pea mo manatu foʼou, pea ʼe liliu te tagata ʼaia ʼe ko he tahi ʼe gaʼegaʼe, ʼe nofo mo he ʼu fakakaukau kovi, peʼe ʼitaʼita. Kapau ko ia ʼaē ʼe taupau mahaki ʼe mole ina ʼiloʼi te ʼuhiga ʼo te mahaki, pea ʼe feala pe ke tupu ʼaki hana ʼita pea mo lotolotolua. ʼE mahino ia, ʼe fetogi vave anai te ʼu fakatuʼutuʼu, pea ʼe kita kamata tauʼi te lotovaivai pea mo te lotomamahi.”
Kia ʼau, ʼe ʼau tuʼania mokā ʼau logo fīmālie. Ku ʼau ʼiloʼi ʼe ʼosi pe taku logologo lelei pea ʼau logo kovi ʼosi. Koia maʼaku ʼe lelei age haku logologo mahaki ʼi haku logo fīmālie, koteʼuhi ʼe ʼau nofo maʼu lolotoga ni ʼu ʼaho pea ʼe mole ʼau fai anai he meʼa ʼe mole leleiʼia anai e he tahi. ʼE tokoni lelei mai ia Aileen ʼo fakatokaga mai ke ʼau lotomālohi, pea mo fakaloto fīmālieʼi ʼau pea mo lagolago mai mokā ʼau lotomamahi ʼaupito.
ʼE ko he meʼa fakatupu tuʼutāmaki moʼoni takita tokaga fau kia kita mokā mole tokakaga mai te hahaʼi, tāfito ʼi te temi ʼaē ʼe kovi ai te mahaki. ʼE feala pe hakita mavae ʼo nofo tokotahi, tāfito mokā kita logo kovi peʼe mole kei kita tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe logoʼi e te hahaʼi ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe laga ai te mahaki ʼaia. Ki muʼa atu, neʼe faigataʼa haku tali te ʼiloga lelei ʼo toku fihifihia ʼi te faʼahi ʼo toku fakakaukau pea mo te faʼahi ʼo toku loto. Neʼe tonu ke ʼau faiga mālohi ke ʼau mahino ko toku mahaki ʼe mole haʼu mai tuʼa, ohage la ko he fakatuʼutuʼu neʼe mole hoko lelei peʼe ko he tahi mai tuʼa. ʼE ʼau tautau fakamanatuʼi te potu ʼaenī, ‘ ʼE mole heʼeki he meʼa kua fetogi ʼi tuʼa atu. ʼE mole haʼu te fihifihia mai tuʼa, kae mai loto.’ ʼAki te temi, neʼe ʼau fetogitogi taku faʼahiga manatu.
ʼAki te ʼu taʼu, neʼe ma ako toko lua te fepalalau fakahagatonu ʼaki pea mo agatonu kia māua totonu pea mo te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo toku ʼaluʼaga. ʼE ma faiga ke ma taupau he manatu fakapotopoto, pea mo faigaʼi ke ʼaua naʼa puleʼi tomā maʼuli e te mahaki.
Ko He “ ʼApogipogi” ʼe Lelei Age
ʼAki te ʼu faikole fakamalotoloto pea mo he ʼu tuʼuga faiga, neʼe tapuakina pea mo tokoni mai ia Sehova kia māua. ʼI te temi nei kua ma matutuʼa. Kua vakaʼi tuʼumaʼu ʼau e te tōketā, kae mole lahi taku folo ʼakau, pea ʼe mole heʼeki fetogi toku mahaki. ʼE ma fiafia ʼi tamā ʼu pilivilesio gāue. ʼE kei ʼau tagata ʼāfea pe ʼi te kokelekasio. ʼE ma faigaʼi tuʼumaʼu ke ma lagolago ki tomā ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te tui.
ʼE moʼoni, ohage ko tona ʼui ia Sakopo 4:14, MN: “ ʼE mole koutou ʼiloʼi peʼe feafeaʼi anai tokotou maʼuli ʼi te ʼapogipogi.” ʼE mole fetogi anai te faʼahi ʼaia ʼi te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ʼaenī. Kae ʼe toe moʼoni mo te ʼu palalau ʼa Sakopo 1:12, MN: “Manuʼia te tagata ʼaē ʼe ina kātakiʼi te ʼahiʼahi, koteʼuhi ka liliu anai ko he tagata kua ʼahiʼahiʼi, ʼe ina maʼu anai te kolona ʼo te maʼuli ʼaē neʼe fakapapauʼi e Sehova kia nātou ʼe haga ʼofa kia te ia.” ʼOfa pe kia tatou fuli ke tou lotomālohi ʼi te temi nei, pea mo tou manatuʼi te ʼu tapuakina ʼa Sehova ki te ka haʼu.
[Kiʼi nota]
a Vakaʼi te ʼu alatike ʼo te ʼu Réveillez-vous ! ʼo te ʼaho 8 ʼo Novepeli 1981 “Vous pouvez surmonter vos problèmes”; ʼo te ʼaho 8 ʼo Tesepeli 1981 “Vos armes contre la dépression”; pea mo te ʼaho 22 ʼo Sanualio 1982 “Traitements médicaux contre la dépression grave.”
[Paki ʼo te pasina 26]
ʼE ʼau nofo tokotahi ʼi toku kiʼi kogafale
[Paki ʼo te pasina 26]
Mo toku ʼohoana, ia Aileen
[Paki ʼo te pasina 28]
ʼI te Fakatahi “Te Logo Lelei Heʼegata” ʼaē neʼe hoko ʼi Tema, ʼi Ghana, ʼi te 1963