CAPÍTULO 6
Ximodo gacané binni xiiñiʼ ora jma maʼ ziniisicaʼ
1, 2. Xi ridxaagalú cani nahuiiniʼ ora maʼ ziniisicaʼ, ne xi zacané laacaʼ chuʼcaʼ nayecheʼ.
NANNA dxíchinu cadi ngueca diʼ nga gapa binni ti xiiñiʼ de gaayuʼ iza qué gapa tobi de trece iza o jma, purtiʼ guiráʼ ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni napa trece dede diecinueve iza ridxaagalucaʼ stale guendanagana. Neca zacá, zanda guibánicabe nayecheʼ ne cueendúcabe ni galán. Ejemplu stiʼ José, David, Josías ne Timoteu rusihuínnicani zanda guni cani nahuiiniʼ ca dxiiñaʼ gudiicabe laacaʼ jneza ne chuʼcaʼ gaxha de Jiobá (Génesis 37:2-11; 1 Samuel 16:11-13; 2 Reyes 22:3-7; Hechos 16:1, 2). Zacaca cayuni stale de laacabe yanna. Zándaca runibiaʼluʼ chupa chonna de laacabe.
2 Peru para caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ nabé nagana raca para laacaʼ ora ridíʼdicaʼ lu ca iza ra maʼ ziniisicaʼ. Nuu tiru riuucabe nayecheʼ ne nuu tiru riuucabe triste. Laacabe racaláʼdxicabe gudii bixhózecabe ne jñaacabe lugar gúnicabe ni riuuláʼdxicabe, ne ridxiichicabe ora qué rudiicaʼ lugar laacabe gúnicabe ni. Peru huaxiéʼ nánnacabe xii nga ni jma jneza gúnicabe, nga runi caquiiñeʼ gannaxhii bixhózecabe ne jñaacabe laacabe ne cadi guireecaʼ gana de gacanecaʼ laacabe. Lu ca iza ra maʼ ziniisi ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ zanda chuʼcaʼ nayecheʼ, peru ziuu tiru qué zánnacaʼ xi gúnicaʼ ne zaqueca bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Ximodo zanda gacané bixhózecabe ne jñaacabe laacabe ora maʼ nuucabe lu ca iza ca yaʼ.
3. Xi zanda guni binni ti ganna xiiñiʼ guni ni jneza ora maʼ huaniisi.
3 Ora rinanda cani napa xiiñiʼ guiráʼ conseju ni zeeda lu Biblia jma nagueenda racanecaʼ laacabe lu ca iza nabé nagana cadíʼdicabe, ti ora maʼ huaniisicabe gánnacabe gúnicabe ni jneza. Dede dxiqué hasta nagasi, guiráʼ cani runi stipa pur chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia huabeenducaʼ ni galán ne zaqueca xiiñicaʼ, neca de gadxé gadxé lugar laacaʼ (Salmo 119:1).
LAGUINÍʼ NI NUU NDAANIʼ LADXIDOʼTO
Bisaana ni cayúniluʼ ora gacalaʼdxiʼ xiiñiluʼ güiné lii diidxaʼ
4. Xiñee nabé risaca güiné binni xiiñiʼ diidxaʼ ora maʼ ziniisi.
4 Biblia cayabi laanu: «Pa qué güíneluʼ stobi diidxaʼ laasitu la? qué zaca diʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ» (Proverbios 15:22). Dxi guca xiiñitu nahuiiniʼ, byuíʼnetu laacabe diidxaʼ, peru yanna ra jma maʼ ziniisicabe jmaruʼ si caquiiñeʼ güínetu laacabe diidxaʼ, purtiʼ maʼ qué riuupecabe yoo ne jma stale tiempu riuucabe né cani rinécabe scuela ne xcaadxi xcompañérucabe. Pa qué güínetu ca xiiñitu diidxaʼ ne qué gábitu laacabe ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼto, zuni sentírcabe casi ora guirutiʼ rácatu laacabe. Yanna, xi zanda gúnitu para cadi gusaana de güínetu xiiñitu diidxaʼ yaʼ.
5. Xiñee nabé risaca güiné cani nahuiiniʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ diidxaʼ.
5 Cásica binni ne zaqueca xiiñiʼ ni jma maʼ ziniisi naquiiñeʼ cueecaʼ tiempu para güicaʼ diidxaʼ. Dxandíʼ, jma nagana zaca para xiiñicabe güiné laacabe diidxaʼ que dxi guca jma nahuiiniʼ. Peru cadi guiaandaʼ laatu «ora guirutiʼ gusiidiʼ jneza runiti ti guidxi; peru ora nuu stale tu gudii conseju rilá ni» (Proverbios 11:14). Zanda gacané ca diidxaʼ riʼ guiráʼ binni, cásica nahuiiniʼ zaqueca ni huaniisi. Cani nahuiiniʼ ni riene ni na ca diidxaʼ riʼ nánnacaʼ caquiiñeruʼ gusiidicabe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, purtiʼ biaʼ nuucabe ca jma ridxaagalúcabe guendanagana que dxi gúcacabe jma nahuiiniʼ. Naquiiñeʼ gudiicabe cuenta, bixhózecabe ne jñaacabe ni naca xpinni Cristu jma zanda gudiicaʼ conseju laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ maʼ gudíʼdicaʼ ra cadíʼdicabe, ne stale iza maʼ bisihuínnicaʼ nabé nadxiicaʼ laacabe. Nga runi, ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni nuu xpiaaniʼ, qué zudxiidéchecaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ ora maʼ cadíʼdicaʼ lu ca iza ca.
6. Xi naquiiñeʼ guni binni ni nadxii ne riene xiiñiʼ ora gacalaʼdxiʼ xiiñiʼ güiné laa diidxaʼ.
6 Para ganda güiné binni xiiñiʼ diidxaʼ, naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur gusaanacaʼ ni cayúnicaʼ ora gacaláʼdxicabe güinécabe laacaʼ diidxaʼ. Naquiiñeʼ chuʼ cani napa xiiñiʼ listu para gucaadiágacaʼ ora gacalaʼdxiʼ xiiñicaʼ güiné laacaʼ diidxaʼ, neca nuu tiru zácani nagana para laacaʼ. Biblia na nuu «tiempu para cadi guininu ne tiempu para guininu» (Eclesiastés 3:7). Ora guiníʼ ique xiiñitu ni jma maʼ ziniisi caquiiñeʼ guiniʼné laatu la? óraca nga jma galán gucaadiágatu laa. Zándaca tobi de laatu maʼ gulee tiempu para guʼndaʼ Biblia, guiziilaʼdxiʼ o guni dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi. Peru pa racalaʼdxiʼ xiiñitu guiniʼné laatu, jma galán guchaatu ni naguixhe íquetu gúnitu ne gucaadiágatu laa, purtiʼ pa qué gúnitu zacá, maʼ qué zuyubi xiiñitu güiné laatu diidxaʼ. Guietenaláʼdxinu ejemplu stiʼ Jesús. Ti biaje ora gucaláʼdxibe niziiláʼdxibe málasi bidxiña stale binni ra nuube, oraqueca bizulú bisiidibe laacaʼ ne maʼ biyúbibe sti hora guiziiláʼdxibe (Marcos 6:30-34). Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ nánnacaʼ nabé nuu xhiiñaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ, peru naquiiñeʼ gánnacaʼ nuucabe para gacanécabe laacaʼ ora iquiiñecaʼ laacabe. Nga runi, naquiiñeʼ chuʼtu listu para gucaadiágatu ca xiiñitu ne guiénetu laacaʼ.
7. Xi cadi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ.
7 Guietenaláʼdxinu ximodo biʼniʼ sentirnu dxi gúcanu nahuiiniʼ ne cadi gusiáʼndanu guyuu stale cosa ni bisiecheʼ laanu. Nga runi, naquiiñeʼ guyúbitu modo guni sentir xiiñitu galán ora maʼ nuuné laatu. Ximodo riquiiñeʼ cani napa xiiñiʼ tiempu sticaʼ ora gastiʼ cayúnicaʼ yaʼ. Pa nabé riquiiñecabe tiempu stícabe para gúnicabe xcaadxi cosa lugar de chuʼnécabe binnilídxicabe la? qué zandaa zudii xiiñicabe cuenta. Pa guiníʼ ique xiiñicabe jma rizaalaʼdxiʼ cani rizané scuela laa que bixhoze ne jñaa la? zápacaʼ guendanagana.
XI ZANDA GUINIʼTU
8. Ximodo zanda gusiidiʼ binni xiiñiʼ risaca nga gúnicaʼ dxiiñaʼ, guibánicaʼ jneza ne cadi cuánacaʼ.
8 Pa cani napa xiiñiʼ caʼruʼ gusiidicaʼ laacabe pabiáʼ risaca gúnicabe dxiiñaʼ ne cadi cuánacabe la? yanna nga naquiiñeʼ gúnicaʼ ni laga ziniisicabe (1 Tesalonicenses 4:11; 2 Tesalonicenses 3:10). Laaca naquiiñeʼ gacanecaʼ xiiñicaʼ para guni crécabe de guidubi ladxidóʼcabe nabé risaca guibánicabe jneza ne chúʼcabe nayá nezalú Dios (Proverbios 20:11). Zanda gusiidicabe xiiñicabe stale cosa pur ni gúnicabe. Cásica zanda chuulaʼdxiʼ ti hombre ni cadi naca xpinni Cristu guiziidiʼ de Dios ora guʼyaʼ pabiáʼ galán xpiaʼ xheelaʼ ni naca xpinni Cristu la? zacaca zanda chinanda ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia ora gúʼyacaʼ pabiáʼ galán xpiaʼ bixhózecaʼ ne jñaacaʼ (1 Pedro 3:1). Peru cadi caquiiñeʼ si quíxhecabe ti ejemplu para xiiñicabe, purtiʼ fuera de ra lídxicabe nuu tu qué riguixhe ti ejemplu galán nezalucaʼ ne runadiágacaʼ ne ruuyacaʼ xcaadxi cosa ni rucaa laacaʼ gúnicaʼ ni cadi jneza. Nga runi, cani rizaalaʼdxiʼ xiiñiʼ la? naquiiñeʼ gánnacaʼ xi riníʼ íquecabe de ni ruuyacabe ne rucaadiágacabe, ne para nga naquiiñeʼ güínecaʼ laacabe diidxaʼ (Proverbios 20:5).
9, 10. Xiñee naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ pora nga maʼ zanda gatané ti hombre ti gunaa, ne xi zanda iquiiñecabe para gusiénecabe ni laacaʼ.
9 Xi zanda güínetu xiiñitu yaʼ. Tobi de ca cosa ni güínetu laacabe nga pora maʼ zanda gatané ti hombre ti gunaa. Ñee raca nagana para laatu güínetu ca xiiñitu de tema ca la? Pa zacá ni, caquiiñeʼ gúnitu stipa pur gusiénetu ni laacabe, pacaa stobi zusiidiʼ ni laacabe. Ne qué gánnatu ximodo gusiene xcaadxi binni ni laacabe pa qué gúnitu ni. Pa lu Biblia cuzeeteʼ Jiobá de tema ca, ñee cadi rábitu laaca naquiiñeʼ guiniʼtu de laani la? (Proverbios 4:1-4; 5:1-21.)
10 Naquiiñeʼ gudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ lu Biblia zeeda stale conseju ni caníʼ pora maʼ zanda gatané ti hombre ti gunaa, ne galán pa gúnitu ni na ca libru ne ca revista ni cuzeeteʼ de laani ni huabee ca testigu stiʼ Jiobá. Zanda gúʼndanetu xiiñitu ca capítulo ni rábitu zanda gacané laacaʼ ni zeeda lu ca volumen 1 ne 2 stiʼ Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas. Ne zándaca dede zadxagayaatu pabiáʼ zacaneni laacaʼ.
11. Ximodo jma jneza gusiiditu xiiñitu guni ni na Jiobá.
11 Xii nga ni jma naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ. Apóstol Pablu guníʼ xi laani né ca diidxaʼ riʼ: «Lausiidi [xiiñitu] ne laulidxe laacabe. Lausiniisi laacabe modo na Señor» (Efesios 6:4). Cadi gusaana de gusiiditu ca xiiñitu de Jiobá. Ne jmaruʼ si naquiiñeʼ gusiiditu laacabe gannaxhiicabe laabe ne guiale de ndaaniʼ ladxidóʼcabe gúnicabe ni nabe. Laaca zacanetu laacabe stale né ejemplu stitu. Pa guʼyaʼ ca xiiñitu nadxiitu Jiobá de guidubi ladxidoʼto, guidubi xhiálmatu ne guidubi xquendabiaanitu la? zándaca gucaa nga laacabe gúnicabe zacaca (Mateo 22:37). Ne pa gúʼyacabe riguixhe íquetu gúnitu xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabánitu ne qué ricá íquepetu gápatu bidxiichi la? zándaca zúnicabe zacaca (Eclesiastés 7:12; Mateo 6:31-33).
Ni zacané binnilídxitu nga cadi gusaana de gúʼndatu Biblia
12, 13. Xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ ti chuulaʼdxiʼ binnilídxicaʼ ora guʼndanécabe laacaʼ Biblia.
12 Tobi de ca cosa ni jma zacané xiiñitu gucaadiaga Jiobá nga gúʼndanetu laa Biblia guiráʼ semana (Salmo 119:33, 34; Proverbios 4:20-23). Nabé risaca cadi gusaana de gúnitu ni (Salmo 1:1-3). Laatu ne xiiñitu jma naquiiñeʼ quixhe íquetu gúnitu ni que xcaadxi cosa. Ti hombre ni napa xiiñiʼ guníʼ sicaríʼ: «Ni chiguundané binnilidxi naquiiñeʼ gacané laacabe guni sentírcabe galán. Neca cadi guendariguite ni, guirácabe naquiiñeʼ chúʼcabe nayecheʼ. Zándaca gaca nagana para ca xiiñibe gusisácacaʼ ni, peru naquiiñeʼ gúnibe stipa pur gacanebe laacaʼ gucaadiágacaʼ. Pa qué gaca ni modo gudíxhebe ni la? cadi naquiiñeʼ guireebe gana, ne caquiiñeʼ gúnibe stipa pur guiree ni jneza sti biaje». Hombre riʼ laaca guníʼ runi orar ante guʼndané binnilidxi ti guinabaʼ gacané Jiobá laacabe chuuláʼdxicabe guiziidicabe (Salmo 119:66).
13 Ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ naquiiñeʼ gúʼndanecaʼ binnilídxicaʼ. Dxandíʼ, nuu tu laa huaxiéʼ nanna gusiidiʼ ne zándaca gaca nagana para laa guni ni modo chuulaʼdxiʼ binnilidxi. Peru pa dxandíʼ nadxiitu ca xiiñitu ni jma maʼ ziniisi ne rusihuínnitu ni la? ziale de ndaaniʼ ladxidoʼto gacanetu laacabe guiniisicabe ndaaniʼ xquidxi Dios (1 Juan 3:18). Zándaca ziuu ora zaguiche ruaacabe ora guiníʼnetu laacabe, peru zudiicabe cuenta nabé rizaaláʼdxitu laacabe.
14. Ximodo zanda gúnitu ni na Deuteronomio 11:18, 19 ora gusiiditu ca xiiñitu de Dios.
14 Cadi ora si gúʼndanetu binnilídxitu Biblia nga guiniʼtu de Dios. Ñee rietenaláʼdxitu ni biʼniʼ mandar Jiobá guni cani napa xiiñiʼ la? Sicaríʼ guniʼbe: «Napa xidé gápatu ca diidxaʼ stinneʼ riʼ ndaaniʼ ladxidoʼto ne lu xhiálmatu ne gundiibitu cani lu natu casi ti seña, ne napa xidé iquiiñetu cani casi ti venda ni riliibi lucuatu. Laaca naquiiñeʼ gusiiditu cani xiiñitu, ne guiniʼtu de laacani ora maʼ nuutu ra lídxitu ne ora maʼ zetu paxaraa ne ora gátatu ne ora guiásatu» (Deuteronomio 11:18, 19; zanda gúʼndaluʼ Deuteronomio 6:6, 7). Ca diidxaʼ ca qué riníʼdicani caquiiñeʼ guiníʼnetu xiiñitu de Dios cada ratu. Peru binni ni nadxii xiiñiʼ qué zusaana de guyubi pora nga zanda guiniʼné binnilidxi de Jiobá para iguidxi fe sticaʼ.
NAQUIIÑEʼ GUCAADIAGA CANI NAHUIINIʼ ORA UGUU JNÉZACABE LAACAʼ
15, 16. 1) Ximodo naquiiñeʼ uguu jneza binni xiiñiʼ. 2) Tuu nga cani maʼ gudixhe Jiobá uguu jneza cani nahuiiniʼ ne tuu nga cani naquiiñeʼ gudii lugar uguu jnézacabe laacaʼ.
15 Ximodo naquiiñeʼ uguu jneza binni xiiñiʼ. Zanda gúnicabe ni ra güinécabe xiiñicabe diidxaʼ ti ganda guchaacaʼ modo laacaʼ. Cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ quixhe íquecaʼ gacanecaʼ laacabe gúnicabe ni jneza. Nga runi, cadi naquiiñeʼ guni castigárcabe laacaʼ guiráʼ ora, neca ziuu biaje zúnicabe ni. Dxi guca ca xiiñitu jma nahuiiniʼ guluu jnézatu laacaʼ, ne yanna ra jma maʼ ziniisicaʼ caquiiñerucaʼ ni, ne zándaca jma naquiiñeʼ gúnitu ni yanna que dxiqué. Ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni nuu xpiaaniʼ nánnacaʼ zacá ni.
16 Biblia na: «Tutiica ni nahuati qué rulabi ora uguu jneza bixhoze laa, peru tutiica gudii lugar uguu jnézacabe laa nuu xpiaaniʼ» (Proverbios 15:5). Stale nga ni rusiidiʼ textu riʼ. Cusihuínnini primeru napa xidé uguu jneza binni xiiñiʼ ti gulabi xiiñicabe ni gábicabe laacaʼ. Jiobá bisaana dxiiñaʼ ca lu naʼ cani napa xiiñiʼ, neca hombre nga jma ribézabe guni ni. Peru para nga naquiiñeʼ gucaadiaga xiiñicabe ca conseju ni gudiicabe laa. Zaziidibe stale ne maʼ qué zucheepebe pa gucaadiágabe ora uguu jneza bixhózebe ne jñaabe laabe (Proverbios 1:8). Biblia na: «Tu qué rulabi ora uguu jnézacabe laa reeda gaca binni pobre ne rituilú, peru ni rudii lugar uguu jnézacabe laa rusisácacabe laa» (Proverbios 13:18).
17. Xiñee cadi galán tiidisú binni ora uguu jneza xiiñiʼ.
17 Cadi naquiiñeʼ tiidisú binni ora uguu jneza ca xiiñiʼ. Pa gulídxecabe xiiñicabe guiráʼ ora pur intiica si cosa, zándaca gucaacabe laacaʼ guiníʼ íquecaʼ qué zanda gúnicaʼ xiixa jneza (Colosenses 3:21). Peru laaca cadi naquiiñeʼ gudiicabe lugar guni xiiñicabe guiráʼ ni gacalaʼdxiʼ, pacaa qué zánnacaʼ xii nga ni jneza ne ni cadi jneza ne zápacaʼ guendanagana. Proverbios 29:17 na: «Biʼniʼ castigar xiiñiluʼ ne zatadxí ladxidoʼloʼ ne ziuu xhiálmaluʼ nayecheʼ». Peru versículo 21 na: «Pa tuuxa gudii lugar guni mozo stiʼ guiráʼ ni racalaʼdxiʼ dede dxi nahuiiniʼ, ora maʼ guiniisibe qué zudiibe xquíxepeʼ pur cani gúnicabe pur laabe». Neca cuzeeteʼ textu riʼ de ti mozo la? laaca zanda guizaaca nga né xiiñiʼ binni.
18. Xi zusihuinni binni ora uguu jneza ca xiiñiʼ, ne xi zabeendú pa qué gusaana de uguu jneza laacabe.
18 Ora nanna binni uguu jneza xiiñiʼ rusihuinni dxandíʼ nadxii laabe (Hebreos 12:6, 11). Ne pa nápatu xiiñitu, nánnatu ziuu biaje zúnitu stipa pur cadi gusaana de uguu jnézatu laa ora caquiiñeʼ ni. Ne zándaca dede guiníʼ íquetu jma galán cadi gulídxetu xiiñitu para cadi chuʼdindenetu laa ora guicá tema guni ni gacalaʼdxiʼ. Peru cani guiníʼ ique zacá la? despué maʼ qué zanda guni mandar binnilidxi (Proverbios 29:15; Gálatas 6:9).
BISIIDIʼ XIIÑILUʼ GUNI DXIIÑAʼ NE IQUIIÑEʼ TIEMPU STIʼ JNEZA
19, 20. Ximodo gacanetu xiiñitu ganna cuiʼ xi guni para chuʼ nayecheʼ.
19 Dxiqué ribeza binni gacané xiiñiʼ laa lu dxiiñaʼ layú o ndaaniʼ lidxi. Ca dxi stinu riʼ, stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ nápacaʼ stale tiempu para gúnicaʼ ni riuuláʼdxicaʼ sin chuʼ tu guʼyaʼ laacaʼ. Ne yanna riʼ ridoo stale cosa ra zanda guniti binni tiempu stiʼ. Ne cumu huaxiéʼ rusisaca binni guiráʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia la? jma nagueenda runi xiiñiʼ binni cosa malu.
20 Nga runi, cani napa xiiñiʼ zusihuínnicaʼ nuu xpiaanicaʼ pa cuicaʼ xi zanda guni xiiñicaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ. Peru naquiiñeʼ gánnacabe zeʼ dxi ziniisi xiiñicabe. Zándaca cada iza tiidiʼ zacalaʼdxiʼ xiiñicabe gúʼyacabe laacaʼ casi ti binni huaniisi. Nga runi, jma jneza gudiicabe lugar xiiñicabe cuiʼ xi guni para chuʼ nayecheʼ laga ziniisi, peru zanda gúnicabe zacá pa ni cuiʼ xiiñicabe gusihuinni cayuni ni riuulaʼdxiʼ Dios. Zándaca ziuu tiru zabí xiiñicabe ti saa ni cadi jneza gucaadiaga o guidxaaga binni ni qué runi ni jneza. Óraca la? naquiiñeʼ guiniʼnécabe laa ti ganna xi guni sti ora.
21. Ximodo zanda gacanetu ca xiiñitu guiziidicaʼ cuʼ biaʼcaʼ tiempu iquiiñecaʼ para chuʼcaʼ nayecheʼ.
21 Pabiáʼ tiempu naquiiñeʼ gudii binni xiiñiʼ para chuʼ nayecheʼ yaʼ. Ndaaniʼ caadxi guidxi rucaacabe cani nahuiiniʼ guiníʼ íquecaʼ nápacaʼ derechu chuʼcaʼ nayecheʼ biaʼ tiempu gacaláʼdxicaʼ. Pa zacá ni ra nabézatu la? zándaca guicá ique ca xiiñitu puru si chichítecaʼ, chizacaʼ paxaraa o gúnicaʼ xcaadxi cosa para cadi gusaana de chuʼcaʼ nayecheʼ. Nga runi, naquiiñeʼ gacanetu laacabe guiziidicabe cueecabe tiempu para gúnicabe xcaadxi cosa, casi chuʼnécabe binnilídxicabe, gúʼndacabe Biblia stúbicabe, guidxaagacabe ca xpinni Cristu ni dxandíʼ nadxii Dios, chécabe guendaridagulisaa ne gacanécabe ndaaniʼ lídxicabe. Zacá jma zacá íquecabe gúnicabe ni na Stiidxaʼ Dios que gúnicabe xcaadxi cosa ni qué risaca (Lucas 8:11-15).
22. Xi zanda guni binni para cadi iquiiñeʼ xiiñicaʼ guiráʼ tiempu sticaʼ para si chuʼcaʼ nayecheʼ.
22 Rey Salomón guníʼ: «Maʼ biiyaʼ gástiruʼ sti cosa jma galán para binni que guiecheʼ ne guni ni jneza biaʼ dxi guibani; ne laaca maʼ biiyaʼ jma galán gó guiráʼ hombre ne dxandipeʼ gueʼ ne guiecheʼ pur ca dxiiñaʼ nadipaʼ ni runi. De Dios zeeda ca cosa sicarú riʼ» (Eclesiastés 3:12, 13). Dxandíʼ, jneza nga guni binni xiixa para chuʼ nayecheʼ, peru cadi galán iquiiñeʼ guiráʼ tiempu stiʼ para ngasi. Laaca galán guni binni dxiiñaʼ né gana. Yanna riʼ, stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ qué gánnadicaʼ pabiáʼ galán runi sentir binni ora runi dxiiñaʼ nadipaʼ, ne despué de guni chaahuicaʼ xiixa guendanagana guidxaagalucaʼ rudiicaʼ cuenta pabiáʼ risácacaʼ. Nuu de cani napa xiiñiʼ qué ricá íquecaʼ gusiidicaʼ xiiñicaʼ ti dxiiñaʼ ni ganda gacané laacabe despué, peru naquiiñeʼ gúnicaʼ stale stipa pur gacanecaʼ laacabe. Yanna laatu yaʼ, ñee zacanetu ca xiiñitu guiziidicaʼ ti dxiiñaʼ la? Pa gusiiditu ca xiiñitu gúʼyacaʼ risaca nga gúnicaʼ dxiiñaʼ né gana ne chuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni la? ziaacaʼ gúnicaʼ ni jneza ne zabeenducaʼ ni galán biaʼ dxi guibánicaʼ.
ORA JMA MAʼ ZINIISI CA XIIÑITU
Gudxi ca xiiñiluʼ pabiáʼ nadxiiluʼ ne rusisácaluʼ laacaʼ
23. Pora nga riquiiñeʼ gabi binni xiiñiʼ galán ni biʼniʼ.
23 Neca gapa binni guendanagana né ca xiiñiʼ ni jma maʼ ziniisi, dxandíʼ ni na conseju ni zeeda lu Biblia riʼ: «Qué ziuu dxi initilú enda ranaxhii» (1 Corintios 13:8). Qué chuʼ dxi gusaana de gusihuínnitu nadxiitu laacabe. Laguinabadiidxaʼ laca laatu: «Ñee rabeʼ ca xiiñeʼ galán modo biʼniʼ chaahuicaʼ xiixa guendanagana bidxaagalucaʼ la? Ñee rusihuinneʼ nadxieeʼ laacabe ora gúnicabe zacá ne rusisacaʼ laacabe ante guiaandaʼ naa ni bíʼnicabe la?». Neca nuu biaje zápatu xiixa bichenda né ca xiiñitu, pa gudiicabe cuenta nadxiitu laacabe zándaca jma nagueenda gaca para laacabe gusihuínnicabe nadxiicabe laatu.
24. Xi textu cusihuinni ni zazaaca ora gusiidiʼ binni xiiñiʼ de Dios, peru xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laacaʼ.
24 Naquiiñeʼ gánnatu zadxiña dxi maʼ ca xiiñitu nga cuicaʼ xi gúnicaʼ lu ca cosa ni jma risaca. Zándaca ziuu ora qué ziuuláʼdxitu cani quixhe íquecabe gúnicabe. Yanna, pa guiníʼcabe maʼ qué zúnicabe ni na Jiobá yaʼ. Cadi guiaandaʼ laatu, zándaca gueeda guizaaca nga, purtiʼ dede né caadxi ángel stiʼ Jiobá qué nucaadiágacaʼ conseju stibe ne bicaalucaʼ laabe (Génesis 6:2; Judas 6). Xiiñiʼ binni cadi zeeda gaca casi ti computadora ni riquiiñeʼ ti programa para guni guiráʼ ni gacalaʼdxiʼ tuuxa, sínuque laasicabe zanda cuícabe xi gúnicabe. Peru Jiobá zabidxi cuenta laacabe pur cani quixhe íquecabe gúnicabe. Neca chuʼ tu gudxiideche Jiobá, stale de cani nahuiiniʼ ca qué zusaana de guni ni nabe. Nga runi, dxandíʼ ni na ca diidxaʼ ni zeeda lu Proverbios 22:6: «Bisiidiʼ xiiñiluʼ neza ra naquiiñeʼ saʼ; neca guióʼxhobe qué zareechube de neza ca».
25. Ximodo zusihuínnitu cudiitu xquíxepeʼ Jiobá pur bidii laatu xiiñitu.
25 Nga runi, lagusihuinni guizáʼ nadxiitu ca xiiñitu. Laguni stale stipa pur chinándatu ca conseju ni zeeda lu Biblia para gusiniisitu laacabe. Laguluíʼ laacabe nabánitu modo riuulaʼdxiʼ Dios. Pa gúnitu zacá, ora guiniisicabe zaca xpiáʼcabe galán ne zusisácacabe Dios. Zacá zusihuínnitu cudiitu xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bidii laatu xiiñitu.