CAPÍTULO 78
Naquiiñeʼ chuʼ mayordomo ni runi jneza que listu
SIEMPRE NAQUIIÑEʼ CHUʼ MAYORDOMO NI RUNI JNEZA QUE LISTU
BEEDA GUNI DIVIDIR JESÚS
Deruʼ bisiene Jesús ziuu ti «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» lu Reinu stiʼ Dios (Lucas 12:32). Peru naquiiñeʼ gusisaca ca ni nuu lu grupu riʼ privilegiu naroʼbaʼ riʼ. Pur nga bisiene Jesús ca ni chichuu lu Reinu riʼ gápacaʼ ti actitud galán.
Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ chuʼcaʼ listu para ora gueeda. Guniʼbe: «Lachuu listu ne lagacu xhábatu, ne laucaaguí lámpara stitu; lagaca casi ca hombre ni cabeza guibiguetaʼ xpixuaanacaʼ de ti guendaxheelaʼ para guxhélecaʼ ora guedandabe ne guxhidxinabe ra puertaʼ. ¡Ziecheʼ ca mozo que pa nexhenacaʼ ora guedandá xpixuaanacaʼ!» (Lucas 12:35-37).
Qué ñaca nagana para ca discípulo que ñénecaʼ ni guníʼ Jesús. Ca mozo ni riete lu ejemplu que nuucaʼ listu, cabézacaʼ guibiguetaʼ xpixuaanacaʼ. Bisiene Jesús laacabe: «Pa gueedabe [xpixuaanacaʼ] galaa gueelaʼ, o nacándaruʼ, ne gúʼyabe laacaʼ nuucaʼ listu la? ¡ziuucaʼ nayecheʼ!» (Lucas 12:38, biiyaʼ nota).
Rusihuinni ca diidxaʼ riʼ, cadi cayabi si Jesús laacabe naquiiñeʼ gúnicabe dxiiñaʼ jneza. Ne nánnanu zacá ni, purtiʼ laaca riete Xiiñiʼ Hombre lu ejemplu riʼ. Gudxi Jesús ca discípulo stiʼ: «Ngaca nga laatu, lachuu listu, purtiʼ ti hora ni cadi lica caníʼ íquetu zeeda Xiiñiʼ Hombre» (Lucas 12:40). Nga rusihuinni zeeda Jesús, ne racalaʼdxiʼ chuʼ ca xpinni listu —jmaruʼ si ca ni nuu lu «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ»— ora gueeda.
Nuu Pedro guiene chaahuiʼ ni guníʼ Jesús, ngue runi gunabadiidxaʼ laabe: «Señor, ¿ñee para laasidu nga caguíxheluʼ ejemplu riʼ la? o para guiráʼ ca binni riʼ?». Para biquiiñeʼ Jesús sti ejemplu casi maca bizeeteʼ, para guicabi Pedro: «¿Tuu nga ni dxandíʼ naca mayordomo ni runi jneza, ni nuu xpiaaniʼ, ni chigusaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ ca ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi ne gudii guendaró biaʼ caquiiñecabe ne órapeʼ caquiiñecabe ni yaʼ? ¡Ziecheʼ mozo que ora gueeda xpixuaanaʼ, pa cayuni ni gúdxibe laa guni! Dxandíʼ peʼ cayabeʼ laatu: zusaana xpixuaanaʼ laa para guʼyaʼ guiráʼ ni napa» (Lucas 12:41-44).
«Xpixuaanaʼ» ni riete lu primé ejemplu que nga Jesús, Xiiñiʼ Hombre. Ne «mayordomo ni runi jneza» ni riete lu guiropa ejemplu ca zeeda gaca caadxi hombre ni nuu lu «grupuhuiiniʼ de dendxuʼ» ni zacaa Reinu (Lucas 12:32). Jesús guníʼ zudii caadxi de ca ni nuu lu grupu riʼ guendaró «ca ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi» ne zudiicaʼ ni «órapeʼ caquiiñecabe ni» ne biaʼ caquiiñeʼ guicaacabe. Biene Pedro ne xcaadxi discípulo stiʼ Jesús zabiguetaʼ Xiiñiʼ Hombre despué. Ne tiempu gueeda Xiiñiʼ Hombre la? zatachaahuiʼ modo guicaa «ca ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ lidxi» guendaró espiritual, laacabe nga ca xpinni Jesús.
Ne guniʼruʼ Jesús xiñee naquiiñeʼ gataná ca discípulo stiʼ ne chuʼcaʼ cuidadu modo nácacaʼ, purtiʼ pa qué gúnicaʼ ni la? zándaca gueeda gucaalucaʼ xcaadxi xcompañérucaʼ. Gudxi Jesús laacabe: «Peru pa chuʼ dxi guiníʼ mozo que ndaaniʼ ladxidóʼ “Candaaruʼ para gueeda xpixuaanaʼ” ne guzulú cuʼ golpe ca esclavu ne ca criada que ne gó ne gueʼ ne xhudxi, zeeda xpixuaanaʼ mozo que ti dxi ni cadi cabeza ne ti hora ni qué ganna, ne guizáʼ naná modo guni castigarbe laa ne zaguube laa lade ca binni ni qué ruzuubaʼ stiidxaʼ Dios» (Lucas 12:45, 46).
De raqué guníʼ Jesús beeda ucaaguí «ti bele ndaaniʼ guidxilayú». Ne zanda guininu huayúnibe ni, purtiʼ ni rusiidiʼ Jesús rucaani binni tinde diidxaʼ ne runduuxeni ca tradición ne guiráʼ cosa rusiidiʼ binni, casi ñaca nucaaguibe ni né bele. Ne ruchiá ca ni rusiidiʼ Jesús que binni, purtiʼ «zucaalú hombre bixhoze ne zucaalú bixhoze laa, zucaalú gunaa jñaa ne zucaalú jñaa laa, zucaalú gunaa xuaalidxi ne zucaalú xuaalidxi laa» (Lucas 12:49, 53).
Maʼ guniʼné Jesús ca discípulo stiʼ, peru yanna maʼ chiguiníʼnebe ca binni que. Stale de ca binni que, cadi cayuni crecaʼ laabe ngue Mesías. Ngue runi rábibe laacaʼ: «Ora gúʼyatu guiasa ti za neza oeste la? nagueendaca riniʼtu “Zeeda ti tormenta”, ne dxandíʼ raca ni. Ne ora gúʼyatu gundubi ti bi nisa, riniʼtu: “Zaca nandáʼ”, ne dxandíʼ raca ni. Aque hipócrita laatu, nánnatu xi zazaaca pur modo rihuinni guidxilayú ne guibáʼ, peru ¿xiñee qué riénetu xi raca significar ni cayaca yanna riʼ pue?» (Lucas 12:54-56). Rihuínnica cadi nuucabe listu.