«Naa nuaaniáʼ laatu»
«Ni rizané stiidxaʼ Jiobá que guníʼ [...]: “«Naa nuaaniáʼ laatu», nga nga ni na Jiobá”.» (AGEO 1:13.)
1. Gunáʼ nga ca dxi bichaaga Jesús ca dxi stinu riʼ.
GUIZÁʼ risaca ca dxi nabáninu yanna riʼ. Ca diidxaʼ riguixhená ni cá lu Biblia na maʼ nabáninu lu «dxi stiʼ Señor» ni bizulú lu iza 1914 (Revelación 1:10, NM). Zándaca maʼ huayuundaluʼ de laani ne nannuʼ bichaaga Jesús «dxi ibigueta Hombre Biseenda Dios» ora maʼ cayuni mandar lu Reinu ne «ca dxi bibani Noé» ne laaca bichaagabe ni ne «ca dxi bibani Lot» (Lucas 17:26, 28). Dxandíʼ, Biblia na bisihuinni cani xi chiguizaaca yanna. Peru nuu sti cosa ni bizaaca dxiqué ni cusihuinni xi chiguizaaca yanna ni caquiiñeʼ guiene chaahuinu.
2. Xi dxiiñaʼ bidii Jiobá Ageo ne Zacarías gúnicaʼ.
2 Guidúʼyanu ximodo bibani binni ca dxi stiʼ Ageo ne Zacarías, ca hombre riʼ gúcacabe ni riguixhená stiʼ Dios. Xi diidxaʼ riguixhená guníʼ ca hebreu riʼ caquiiñeʼ gucaadiaga xquidxi Jiobá ca dxi stinu riʼ yaʼ. Guirópacabe guzanécabe stiidxaʼ Jiobá ne guyécabe ra nuu ca judíu ni bireecaʼ de esclavu Babilonia. Dxiiñaʼ gucuaacabe nga gábicabe ca israelita que zacané Dios laacaʼ gucuicaʼ yuʼduʼ que sti biaje (Ageo 1:13; Zacarías 4:8, 9). Nécapeʼ huaxiéʼ ni bicaacabe lu ca libru stícabe, laaca nuu cani lade «irá Xquiʼchi Dios, [ni] Espíritu Santu uníʼ xi ica, ne nuu ni para usiidi ni laanu ne para ulidxe ni laanu ne para gabi ni laanu paraa cuchéʼ nu ne para acané ni laanu ibani nu casi na Dios» (2 Timoteo 3:16).
Riquiiñeʼ guizaaláʼdxinu ni guníʼcabe
3, 4. Xiñee riquiiñeʼ guizaaláʼdxinu guiénenu ca diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Ageo ne Zacarías.
3 Dxandíʼ nga biquiiñeʼ ca diidxaʼ guníʼ Ageo ne Zacarías que para gucaneni ca judíu ni bibani ca dxi stícabe, ne guca ca diidxaʼ riguixhená guníʼcabe que dxiqué. Peru, xiñee riquiiñeʼ guizaaláʼdxinu guiene chaahuinu ni guníʼcabe yaʼ. Zadxélanu ti razón lu Hebreos 12:26-29. Racá bizeeteʼ apóstol Pablu de Ageo 2:6 ra na zuniibi Jiobá «guibáʼ ne guidxilayú», ne zusábabe «trono stiʼ ca reinu ca» ne zunitilube «stipa stiʼ ca reinu ni nuu ndaaniʼ ca guidxi roʼ ca» (Ageo 2:22).
4 Pablu bizeeteʼ de libru stiʼ Ageo para guluiʼbe xi chiguizaaca «ca reinu ni nuu ndaaniʼ ca guidxi roʼ ca» ne para gusihuínnibe jma risaca Reinu ni chiguicaa ca xpinni Cristu guibáʼ, ti Reinu ni guirutiʼ qué zanda gunitilú (Hebreos 12:28). Nga runi, ora bicaa Pablu carta ra nuu ca hebreu lu primé siglu que la? caʼruʼ diʼ gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Ageo ne Zacarías. Ndaaniʼ Guidxilayú riʼ nabániruʼ xcaadxi xpinni Cristu ni gulí Dios ni chiguni mandarnecaʼ Jesús lu Reinu stiʼ. Nga runi, ca diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Ageo ne Zacarías que risaca cani yanna riʼ.
5, 6. Ximodo nuu ca judíu que dxi biʼniʼ Ageo ne Zacarías dxiiñaʼ bidii Dios laacaʼ.
5 Libru stiʼ Esdras cayabi laanu xi guca ante guiníʼ Ageo ne Zacarías ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Dios. Lu iza 537 ante gueeda Cristu, dxi bibiguetaʼ ca judíu ni guyuu de esclavu Babilonia que la? gobernador Zorobabel ne xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ Josué (ni laaca láʼ Jesúa) biiyacabe ora bizulú gulaa, o biasa base stiʼ yuʼduʼ cubi que lu iza 536 (Esdras 3:8-13; 51). Nécapeʼ nabé nayecheʼ guyuu ca judíu que pur ni guca que la? qué nindaa diʼ bidxíbicabe. Esdras 4:4 na «qué nusaana ca binni de guidxi que de nibeecaʼ stipa náʼcabe ne qué nusaana de nibeecaʼ gana ca binni de guidxi Judá ti maʼ cadi gucuicaʼ» yoo stiʼ Dios. Ca binni de Samaria, cani jma xhenemígucabe, guniʼcaʼ ni cadi dxandíʼ de ca judíu que nezalú rey stiʼ guidxi Persia, ngue runi bicueeza rey que ca dxiiñaʼ ni cayaca para cuí yuʼduʼ que (Esdras 4:10-12).
6 Pur nga la? ca judíu que maʼ qué ñápacaʼ gana para ñúnicaʼ dxiiñaʼ casi dxi bizulucaʼ, ne jma nga gucuá íquecaʼ xhiiñasicaʼ. Peru lu iza 520, gudiʼdiʼ si dieciséis iza de gulaa base stiʼ yuʼduʼ que, Jiobá biseendaʼ Ageo ne Zacarías para uguucaʼ gana guidxi que ti uzulúcabe dxiiñaʼ stiʼ yuʼduʼ que sti biaje (Ageo 1:1; Zacarías 1:1). Cumu guluu ca hombre rizané stiidxaʼ Dios que gana ca judíu que ne bihuinni nuuné Jiobá laacabe la? ngue runi bizulúcabe dxiiñaʼ que sti biaje dede binduuxecabe yuʼduʼ que lu iza 515 (Esdras 6:14, 15).
7. Ximodo zanda guchaaganu ca dxi stinu riʼ ne ca dxi bibani cani riguixhená que.
7 Ñee ridúʼyanu pabiáʼ risaca cani guca riʼ para laanu la? Laanu laaca nápanu ti dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gúninu: gucheechenu «stiidxa Dios» (Mateo 24:14). Dxiiñaʼ riʼ bizulú cayaca ni ne jma gana gudiʼdiʼ si primé Guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú. Cásica biree ca judíu que de esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia dxiqué la? zacaca biree xquidxi Jiobá ni nuu yanna riʼ de Babilonia Guidxi Roʼ, laani nga guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ. Biree si ca binni ni gulí Dios que la? bizulú bicheechecaʼ diidxaʼ, bisiidicaʼ ne gucanecaʼ binni guni adorar Dios jneza. Dxiiñaʼ riʼ jma ziroobaʼ ni yanna, ne zándaca lii laaca cayuʼnuʼ ni. Yanna nga caquiiñeʼ gácani, purtiʼ mayaca guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ. Dxiiñaʼ ni maʼ bidii Jiobá laanu riʼ zúninu ni dede ora gucueezabe guiráʼ ni cayuni binni ra gueedanebe «dxi nagana» stibe (Mateo 24:21). Ora gaca nga la? zaluxe guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ nuu yanna riʼ ne zacaneni binni guni adorar Dios casi modo racalaʼdxiʼ lu guidubi naca Guidxilayú.
8. Xiñee zanda guni crenu dxandíʼ cayacané Jiobá laanu lu dxiiñaʼ ni cayúninu.
8 Casi rusihuinni ca diidxaʼ riguixhená bicaa Ageo ne Zacarías, zanda guni crenu dxandíʼ racané Jiobá laanu ne riguu ndaayaʼ laanu ora gucheechenu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Neca huayuu gobiernu huayacalaʼdxiʼ gunduuxeʼ ca xpinni Cristu o gucueeza dxiiñaʼ ni maʼ bidii Dios laacabe la? nin tobi qué huayanda gucueeza ni. Cahuinni pabiáʼ caguu Dios ndaayaʼ dxiiñaʼ stiʼ Reinu ni cayúninu, purtiʼ dede dxi biluxe primé Guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú riʼ jma maʼ stale binni cayuni ni na Dios. Peru nuuruʼ stale ni caquiiñeʼ gaca.
9. Xi bizaaca dxiqué ni naquiiñeʼ gánnanu, ne xiñee galán gánnanu ni.
9 Ximodo racané ca diidxaʼ bicaa Ageo ne Zacarías laanu guzúʼbanu stiidxaʼ Dios de gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni yaʼ. Zánnanu ni pa laanu guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de cani zeeda lu guiropaʼ libru stiʼ Biblia riʼ. Guidúʼyanu xhupa xhonna cosa ni ñuni ca judíu que ora nibí yuʼduʼ que nibiguétasicaʼ xquídxicaʼ. Casi maʼ bidúʼyanu, ca judíu bibiguetaʼ Jerusalén bireesicaʼ de Babilonia que la? maʼ qué ñúnirucaʼ yuʼduʼ ni maca bizulucaʼ que, purtiʼ biluxe gulaa si base stini que maʼ qué ñúnirucaʼ dxiiñaʼ ne stale gana. Xii nga ni cadi jneza guníʼ íquecabe yaʼ. Xi rizíʼdinu de ni guca ca.
Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu jneza
10. Xii nga ni cadi jneza guníʼ ique ca judíu que, ne xi guca pur guníʼ íquecabe zaqué.
10 Para cadi guni ca judíu ni bibiguetaʼ que dxiiñaʼ la? guniʼcaʼ: «Caʼruʼ diʼ guedandá dxi» (Ageo 1:2). Guendaridxagayaa nga qué niníʼcabe zacá dxi bizulúcabe yuʼduʼ que sti biaje, nin ora gundaacabe base stini lu iza 536. Peru qué nindaa diʼ bireecabe gana purtiʼ ca xpesínucabe bicaalucaʼ laacabe ne purtiʼ laaca bicueeza gobiernu stiʼ guidxi Persia dxiiñaʼ que. Ca judíu que bizulú bíʼnicaʼ jma pur lídxicaʼ ne biyúbicaʼ ximodo guibánicaʼ jma galán. Ora biʼyaʼ Jiobá pabiáʼ sicarú nuu lídxicabe purtiʼ guyaʼné cani yaga de ni jma galán peru yuʼduʼ que caʼruʼ guiluxe la? gunabadiidxabe laacaʼ: «Ñee yanna nga tiempu para cuézatu ndaaniʼ yoo ni guyaʼné yaga ni jma galán ne yoo riʼ guirutiʼ cadi culabi la?» (Ageo 1:4).
11. Xiñee bidii Jiobá conseju ca judíu ni bibani ca dxi stiʼ Ageo.
11 Ni dxandíʼ nga maʼ gadxé ni bisisácacabe. Lugar de primeru nucuícabe yuʼduʼ gudxi Jiobá laacabe que la? laga bíʼnicabe jma pur lídxicabe ne xhiiñacabe, dede bisaanacabe dxiiñaʼ ni cayaca ra lidxi Dios. Jiobá bicaa laacabe gúʼyacabe xi cayúnicabe ne ca diidxaʼ ni zeeda lu Ageo 1:5 ra na: «Laquixhe ladxidoʼto lu ca neza stitu». Ni gudxi Jiobá laacabe ne ca diidxaʼ riʼ nga guiníʼ íquecabe xi cayúnicabe purtiʼ cadi cá íquecabe gucuícabe yuʼduʼ que primeru, runi ngue cayápacabe guendananá.
12, 13. Ximodo na Ageo 1:6 bibani ca judíu que, ne xi riníʼ ca diidxaʼ ca.
12 Casi maʼ bidúʼyanu, pur ni gudixhe ique ca judíu que gúnicaʼ la? gúpacaʼ guendanagana. Guidúʼyanu ximodo biiyaʼ Jiobá ni bíʼnicabe que ne ca diidxaʼ ni cá lu Ageo 1:6: «Laatu guizáʼ maʼ bidxiibatu stale biidxiʼ, peru huaxiéʼ cudii cani. Nuu ni goto, peru qué ridxá ndaanitu. Nuu ni guetu, peru qué ruxhúdxini laatu. Nuu lari gácutu, peru qué ruchaani laatu; ne ni runi dxiiñaʼ caguu xpueltu ndaaniʼ ti bolsa ni nade».
13 Ca judíu que bíʼnicaʼ dxiiñaʼ lu layú ni bidii Dios laacaʼ, peru qué nudiini casi modo racaláʼdxicaʼ. Maʼ qué niguu Jiobá ndaayaʼ laacabe, cásipeʼ modo guníʼ que (Deuteronomio 28:38-48). Cumu maʼ qué ñacané Jiobá laacabe la? caadxi ni gundísacabe lu layú stícabe qué nugaandani para nidxá ndaanicabe. Ne cumu maʼ qué ñápacabe ndaayaʼ stibe la? ca lari stícabe maʼ qué nuchaani laacabe. Dede ruluíʼ ndaaniʼ ti bolsa ni nade nga caguucabe bueltu ni biʼniʼ ganárcabe purtiʼ qué ñacaneni laacabe. Yanna, xi riníʼ ca diidxaʼ «Nuu ni guetu, peru qué ruxhúdxini laatu» yaʼ. Ca diidxaʼ riʼ cadi culuíʼ diʼ cani ti ndaayaʼ stiʼ Dios nga xhudxi binni, purtiʼ Dios nanalaʼdxiʼ guendarixudxi (1 Samuel 25:36; Proverbios 23:29-35). Ca diidxaʼ riʼ culuíʼ cani maʼ qué niguu Dios ndaayaʼ laacabe. Ngue runi maʼ huaxiéʼ vinu bíʼnicabe, ne qué rugaandani para xhudxi ti binni. Nueva Versión Internacional rutiixhi textu stiʼ Ageo 1:6 sicaríʼ: «Réʼcabe [vinu], peru qué ridxá ndaanicabe».
14, 15. Xi rizíʼdinu de ca diidxaʼ stiʼ Ageo 1:6.
14 Pur ni bíʼndanu ca rihuinni cadi malu diʼ nga gucuinu lídxinu o guni chaahuinu ni. Dede ante chécabe casi esclavu que la? Amós, ni riguixhená stiʼ Dios que, maca gudindené ca israelita ni gupa bidxichi ni gulézacaʼ ndaaniʼ «ca yoo de marfil» que ne gúʼtacaʼ lu «cama de marfil» (Amós 3:15; 6:4). Peru qué nindaa diʼ ca yoo de luju stícabe ne cani nuu ndaaniʼ cani, purtiʼ biábacabe lu naʼ ca xhenemígucabe ne laacaʼ binduuxecaʼ guiráʼ ni. Neca guyuucabe setenta iza casi esclavu Babilonia la? qué ñénecabe. Xi zanda guininu de laanu yaʼ. Guiranu naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee cayuneʼ jma dxiiñaʼ para guneʼ lidxeʼ jma galán ne gápani stale luju la? Ñee nuaa chaa ca scuela roʼ ca para gapa jma bidxichi, neca iquiiñeʼ stale iza dede gucueeza ni naa para guneʼ cani jma risaca lu xhiiñaʼ Dios la?» (Lucas 12:20, 21; 1 Timoteo 6:17-19).
15 Ca diidxaʼ stiʼ Ageo 1:6 naquiiñeʼ gucaa cani laanu guiníʼ íquenu pabiáʼ riquiiñenu ndaayaʼ stiʼ Dios. Ca judíu que gudíʼdicaʼ guendananá purtiʼ qué ñápacaʼ ndaayaʼ stibe. Dxandíʼ, pa qué gápanu ndaayaʼ stiʼ Jiobá la? zaxélenu de laabe, nécapeʼ nápanu stale bueltu o qué gápapenu (Mateo 25:34-40; 2 Corintios 9:8-12). Yanna, ximodo guicaanu ndaayaʼ stiʼ Jiobá yaʼ.
Jiobá racané laanu ne espíritu stiʼ
16-18. Ximodo biene ca judíu bibani dxiqué ca diidxaʼ ni cá lu Zacarías 4:6.
16 Zacarías, sti ni riguixhená casi Ageo la? bisihuinni xi biquiiñeʼ Jiobá para gucané ne guluu ndaayaʼ cani bizuubaʼ stiidxaʼ, ne ngaca nga ni chiguiquiiñebe para uguube ndaayaʼ laanu. Laabe guniʼbe: «“Cadi pur stipa stiʼ ca soldadu ni nanda guiibaʼ, nin pur stipa stiʼ xcaadxi binni, sínuque pur espíritu stinneʼ”, na Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ» (Zacarías 4:6). Zándaca maʼ huayunadiáganu ca diidxaʼ riʼ stale biaje, peru ximodo biene ca judíu bibani dxi stiʼ Ageo ne Zacarías que cani yaʼ. Yanna laanu, ximodo zanda guiénenu cani yaʼ.
17 Guietenaláʼdxinu pabiáʼ gucané ca diidxaʼ bidii Dios Ageo ne Zacarías que ca judíu ni bizuubaʼ diidxaʼ que, purtiʼ bidii cani stipa laacabe. Ageo bizulú gudixhená lu xhoopaʼ beeu stiʼ iza 520 ne Zacarías bizulú lu xhono beeu stiʼ iza ca (Zacarías 1:1). Lu Ageo 2:18 ridúʼyanu bizulú ca judíu que bíʼnicaʼ dxiiñaʼ ne stale gana para gundaacaʼ base stiʼ yuʼduʼ lu gaʼ beeu. Ngue bisihuinni biale de laacaʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá, purtiʼ nánnacaʼ cayacanebe laacaʼ. Ca diidxaʼ ni cá lu Zacarías 4:6 na dxandíʼ gucané Jiobá laacabe.
18 Dxi bibiguetaʼ ca judíu que xquídxicaʼ lu iza 537 la? qué gápacaʼ soldadu. Peru gupa Jiobá laacaʼ ne biluiʼbe laacaʼ neza checaʼ dxi bireecaʼ Babilonia. Qué nindaa de ngue, espíritu stiʼ Dios gucané ca judíu que para bizulú bicuicaʼ yuʼduʼ que. Gucané Jiobá laacaʼ ne espíritu santu stiʼ ora bizulucaʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ que de guidubi ladxidoʼcaʼ.
19. Tuu nga bicaalú espíritu stiʼ Dios peru qué ñanda ñuni gastiʼ.
19 Jiobá biquiiñeʼ xhono visión para gúdxibe Zacarías zacanebe guidxi que para gúnicaʼ yuʼduʼ stibe, dede gunduuxecaʼ ni. Guidapa visión ni cá lu capítulo 3 na cada gacalaʼdxiʼ ca judíu que gunduuxecaʼ yuʼduʼ que rucaalú Binidxabaʼ laacaʼ (Zacarías 3:1). Qué ñuulaʼdxiʼ diʼ Binidxabaʼ ñe Josué, xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, niguni dxiiñaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ cubi que para niníʼnebe Jiobá pur guidxi que. Neca gucalaʼdxiʼ Binidxabaʼ nucueeza ca judíu que de nunduuxecaʼ yuʼduʼ que, espíritu stiʼ Jiobá gucané laacabe purtiʼ guleeni ca guendanagana ni gúpacabe ne bidiini stipa laacabe dede bilúxecabe yuʼduʼ que.
20. Ximodo gucané espíritu santu ca judíu que para binduuxecaʼ dxiiñaʼ bidii Dios laacaʼ.
20 Ruluíʼ nga maʼ qué ñanda niluxe yuʼduʼ que ora cani runi xhiiñaʼ ca gobiernu que bicueezacaʼ dxiiñaʼ cayaca que. Peru Jiobá gudxi laacabe zabee guendanagana ni zeeda gaca casi «dani» que ne zeeda gácani «ti layú ra gastiʼ nuu» (Zacarías 4:7). Ne zaquepeʼ gúcani. Rey Darío I biyúbibe guiʼchiʼ ni biʼniʼ Ciro ra cá zanda guni ca judíu yuʼduʼ sticaʼ sti biaje. Óraque gudxi Darío laacabe guzulúcabe gúnicabe ni sti biaje, ne laaca guniʼbe zanda guicaa ca judíu bueltu stiʼ guidxi que para gacaneni guiluxe dxiiñaʼ que. ¡Guizáʼ guendaridxagayaa nga modo guca ca ndiʼ! Ñee gucané espíritu santu stiʼ Jiobá laacabe raqué la? Nanna dxíchinu gucaneni laacabe. Yuʼduʼ que biluxe ni lu iza 515, dxi maʼ napa Darío gaayuʼ iza de cayuni mandar (Esdras 6:1, 15).
21. 1) Ximodo biniibi Jiobá guiráʼ ca guidxi ca dxiqué, ne ximodo biree «ca cosa ni jma risaca» stiʼ cani. 2) Ximodo cayaca ni na ca diidxaʼ ca yanna riʼ.
21 Lu Ageo 2:5, ni riguixhená riʼ bisietenaláʼdxibe ca judíu que pactu ni biʼniné Jiobá laacaʼ lu dani Sinaí dxi biniibi dxacha dani que (Éxodo 19:18). Ca dxi stiʼ Ageo ne Zacarías que, Jiobá maca guníʼ zuniibi guidxilayú riʼ sti biaje, casi ejemplu cá lu versículo 6 ne 7. Guidxi Persia zapa guendanagana, peru qué ziaanadxí diʼ dxiiñaʼ ni cayaca que dede guiluxe yuʼduʼ que. Ca binni ni cadi judíu ca nga zeeda gácacaʼ «ca cosa ni jma risaca stiʼ ca guidxi ca», ne laacabe nga zadaagucabe xcaadxi judíu para gusisácacabe Dios ndaaniʼ yuʼduʼ que. Yanna riʼ casi ñaca cuniibi Jiobá ca guidxi ca jma nadipaʼ purtiʼ canagucheechenu diidxaʼ ne cayuu «ca cosa ni jma risaca stiʼ ca guidxi ca» para guni adorárcabe Jiobá ne xcaadxi de ca xpinni Cristu ni bibí. Ca dxi stinu riʼ la? ca binni ni gulí Dios ne xcaadxi dendxuʼ ca nga cani cusisácacaʼ Jiobá ndaaniʼ lidxi. Guiráʼ cani dxandíʼ cayuni adorar Jiobá cabézacaʼ dxi guniibibe guibáʼ ne guidxilayú, peru maʼ para gunitilube guiráʼ ca gobiernu stiʼ ca guidxi nuu yanna riʼ (Ageo 2:22).
22. Ximodo caniibi ca guidxi ca yanna riʼ. Xi cayaca pur laani, ne xi chigácaruʼ.
22 Cadi guiaandaʼ laanu modo maʼ biniibi Jiobá guiráʼ ca binni ni zeeda gaca casi «guibáʼ ne guidxilayú ne nisadóʼ ne layú ni nabidxi». Nánnanu maʼ biaba Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Apocalipsis 12:7-12). Laaca nánnanu maʼ biniibi dxacha ca binni ni zeeda gaca casi guidxilayú riʼ pur dxiiñaʼ de guendarucheeche diidxaʼ ni cayúninu, lu dxiiñaʼ riʼ zaniruʼ ca binni ni gulí Dios (Apocalipsis 11:18). Neca nuu stale guendananá ndaaniʼ guidxilayú riʼ la? «guiráʼ binni» ni zeeda gaca ca cosa risaca stiʼ ca guidxi ca cayúnicaʼ ni na Jiobá ne ca xpinni Cristu ni gulí Dios (Apocalipsis 7:9, 10). Guiráʼ ca binni riʼ cayacanécabe ca xpinni Cristu ni bibí para guiníʼcabe mayaca guniibi dxacha Dios guidxilayú riʼ lu Armagedón. Gaca si nga la? zaca adorar Dios cásipeʼ modo racalaʼdxiʼ ndaaniʼ Guidxilayú cubi ca.
Rietenalaʼdxuʼ la?
• Padxí biʼniʼ Ageo ne Zacarías dxiiñaʼ gucuaacaʼ ne xi cayaca ca dxi que.
• Ximodo zanda gúninu lu guendanabani stinu ni na ca diidxaʼ guníʼ Ageo ne Zacarías.
• Xiñee nabé riguu ca diidxaʼ ni cá lu Zacarías 4:6 gana laanu.