Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru El Cantar de los Cantares
«CASI ti liriu ni nuu lade yaga guichi nga zeeda gaca compañera stinneʼ lade guiráʼ baʼdudxaapaʼ.» «Casi ti yaga manzana lade ca yaga ni nuu ndaaniʼ guiʼxhiʼ, zacá zeeda gaca baʼdunguiiu ni nadxiee lade guiráʼ baʼdunguiiu.» «Tu gunaa riʼ cayuuyadxí xagueteʼ casi ñaca ora zedaré xpiaaniʼ dxi, sicarube casi beeu roʼ ne ruzaanibe casi gubidxa yaʼ» (El Cantar de los Cantares 2:2, 3; 6:10.) ¡Pabiáʼ sicarú nga ca versículo ni zeeda lu libru El Cantar de los Cantares riʼ! Guidubi libru ca ti poema ni ne zeeda stale ni guizíʼdinu luni, nga runi nácabe laani nga ti canción ni jma sicarú (El Cantar de los Cantares 1:1, laguuyaʼ ni zeeda ñee yaza).
Libru El Cantar de los Cantares riʼ bicaa rey Salomón ni ne zándaca bicaabe ni lu iza 1020 ante gueeda Jesús, dxi maʼ ziné rey ca biaʼ chupa chonna iza de cayuni mandar. Lu historia riʼ cayeeteʼ pabiáʼ gunnaxhii ti hombrehuiiniʼ ni rapa dendxuʼ ti baʼdudxaapaʼ ni runi dxiiñaʼ lu layú. Ne cuzeeteni de jñaa baʼdudxaapaʼ riʼ ne ca bizaʼnaʼ, ca gunaa ni guyuu ndaaniʼ palaciu stiʼ Jerusalén que ne ca gunaa de guidxi Jerusalén (El Cantar de los Cantares 1:5; 3-11). Zándaca zaca nagana para binni ni guʼndaʼ historia riʼ guiéneni, purtiʼ gadxé gadxé binni cayeeteʼ luni. Peru zanda gánnacabe tu ca binni ca pur caniʼcaʼ o pur ni gábicabe laacaʼ.
Laaca Stiidxaʼ Dios libru El Cantar de los Cantares, ne risácani pur chupa razón (Hebreos 4:12). Primé la? rusiidini laanu ximodo naquiiñeʼ gannaxhii ti hombre ne ti gunaa. Guiropa la? canción riʼ rusihuínnini ximodo nadxii Jesucristu ca binni ni gulí Dios ne espíritu santu (2 Corintios 11:2; Efesios 5:25-31).
CADI GUCAATU NAA GANNAXHIEE LAABE
(El Cantar de los Cantares 1:1–3:5)
«Gudiibe bixiduʼ naa ne ruaabe, purtiʼ cani rúniluʼ para guluiʼluʼ nadxiiluʼ naa jma galán cani que vinu.» (El Cantar de los Cantares 1:2.) Ne ca diidxaʼ ni guníʼ baʼdudxaapaʼ ni yenécabe ra ranchu stiʼ Salomón que ruzulú canción ca. Peru, ximodo yendabe ra nuu rey que yaʼ.
Sicaríʼ guníʼ baʼdudxaapaʼ que: «Ca xiiñiʼ jñaa nabé bidxiichinecaʼ naa, ne biseendacabe naa chigapaʼ layú ra nuu ca lubáʼ uva que». Ca bizáʼnabe cadxiichinecaʼ laabe purtiʼ pastor huinniʼ ni nadxiibe que na chizané laabe dxi sicarú que. Peru para cadi chebe la? biseendacabe laabe chigápabe lu layú para guchíbibe ca «gueuhuiiniʼ ni cayuni feu ca lubáʼ uva» stícabe, ne gaxha de layú que nga nuu layú stiʼ Salomón. Zaqué nga yendabe gaxha de ra ranchu stiʼ Salomón. Ora zebe ndaaniʼ jardín ra zuhuaa ca yaga ni láʼ nogal que biiyacabe guizáʼ galán laabe, ngue runi yenécabe laabe ra ranchu stiʼ Salomón (El Cantar de los Cantares 1:6; 2:10-15; 6:11).
Ora gudxi baʼdudxaapaʼ riʼ ca gunaa ni runi dxiiñaʼ ra palaciu que pabiáʼ cabánabe pastor ni nadxiibe que la? gúdxicaʼ laabe chinándabe duubaʼ stiʼ ca dendxuʼ stiʼ hombrehuiiniʼ que dede ra guidxélabe laa. Peru Salomón qué niná diʼ ñebe. Cumu guizáʼ cayuulaʼdxiʼ Salomón laabe la? guníʼ zudii oro gándabe ne xcaadxi cosa de plata para guicá lu xhábabe. Neca zaqué, baʼdudxaapaʼ riʼ qué ñuulaʼdxiʼ diʼ cani cudii Salomón laa. Pastor que laaca canayubi laabe, ne ora yendabe lu layú stiʼ Salomón que bidxélabe baʼdudxaapaʼ que raqué, óraque gúdxibe laa: «¡Biaʼ pabiáʼ sicaruluʼ compañera stinneʼ ni guizáʼ nadxiee! ¡Biaʼ pabiáʼ sicaruluʼ». Peru sulamita que gudxi ca gunaa ni runi dxiiñaʼ ra palaciu que: «Cadi gucaatu naa gannaxhiee laabe, sínuque dede ora guiáleni naa» (El Cantar de los Cantares 1:8-11, 15; 2:7; 3:5).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
1:2, 3. Xiñee bichaaga sulamita que cani biʼniʼ pastor que para gusihuinni nadxii laabe casi vinu, ne labe, casi aceite. Cásica rusiecheʼ vinu ladxidóʼ binni ne casi rusigaandaʼ aceite ique binni ne riguixhedxini ladxidóʼ la? zacaca nga nabe runi sentirbe ora rietenaláʼdxibe modo nadxii hombrehuiiniʼ riʼ laabe, ne laaca rudii lá hombrehuiiniʼ riʼ stipa laabe ne riguixhedxí ladxidoʼbe (Salmo 23:5; 104:15). Zacaca nga runi sentir guiráʼ cani xpinni Cristu, peru jma cani cheʼ guibáʼ, purtiʼ ora riníʼ íquecaʼ pabiáʼ nadxii Jesucristu laacaʼ la? rudiini stipa laacaʼ ne riguixhedxí ladxidoʼcaʼ.
1:5. Xiñee cuchaaga baʼdudxaapaʼ riʼ color ladi casi ca yoo de lari nuu ndaaniʼ guidxi Quedar. Guicha ladi chiva ca rúnicabe ni lari, ne riquiiñecabe lari ca para stale cosa (Números 31:20). Casi dxiqué la? biquiiñecabe clase lari ca para guyuu ique tabernáculo ra biʼniʼ adorárcabe Jiobá (Éxodo 26:7). Yanna riʼ zacá nga ca yoo stiʼ ca binni ni nabeza Arabia, nga runi zanda guininu dxiqué biquiiñecabe guicha ladi chiva ni nayaase lana para bíʼnicabe yoo de lari ni guyuu ndaaniʼ guidxi Quedar.
1:15. Xiñee guníʼ hombrehuiiniʼ que ca diidxaʼ riʼ: «Guieluluʼ zeeda gácacani casi guielú paloma». Ca diidxaʼ ca cusihuínnicani pabiáʼ nadxii baʼdudxaapaʼ riʼ laabe pur modo ruuyadxí laabe.
2:7; 3:5. Xiñee na baʼdudxaapaʼ riʼ gaca ca gacela ne ca bidxiña ca testigu ora gudii stiidxaʼ ca gunaa ni nuu ra palaciu que laabe yaʼ. Cumu guizáʼ galán ca maniʼ ca la? baʼdudxaapaʼ ca gunábabe ca gunaa ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu que gudii stiidxacaʼ laabe nezalú guiráʼ cosa sicarú ti cadi gucaacaʼ laabe gannaxhiibe stobi.
Xi rusiidicani laanu:
1:2; 2:6. Cadi malu diʼ nga gusihuinni ti hombre ne ti gunaa nadxiisaacaʼ. Peru naquiiñeʼ gúnicabe ni purtiʼ dxandíʼ nadxiisaacabe ne cadi purtiʼ racaláʼdxicabe gúnicabe xiixa cosa malu ni zándaca gucaa laacabe gucheenécabe Dios (Gálatas 5:19).
1:6; 2:l0-15. Qué nudii ca bizaʼnaʼ sulamita que lugar laasibe nizánebe hombrehuiiniʼ ni nadxiibe que lu ca dani que. Peru cadi purtiʼ qué rúnibe ni jneza o purtiʼ cá íquebe gúnibe xiixa cosa malu. Bíʼnicabe zacá para cadi uquiinde laabe gucheenebe Dios. Nga runi, cani napa xnovio o xnovia la? naquiiñeʼ gánnacaʼ cadi jneza diʼ checaʼ xiixa lugar stúbisicaʼ.
2:1-3, 8, 9. Neca guizáʼ galán baʼdudxaapaʼ riʼ qué ñuni crédibe laabe ne guniʼbe nácabe casi ti guieʼ guiʼxhiʼ, casi «ti azafrán ni rindani guriá nisadóʼ neza ra napampa». Peru para pastor que nácabe casi ti guieʼ liriu lade yaga guichi purtiʼ galán laabe ne rúnibe ni na Jiobá. Yanna, ximodo pastor qué yaʼ. Zándaca guizáʼ galán laabe, purtiʼ baʼdudxaapaʼ que na zeeda gácabe casi «ti gacela». Laaca nabé gucuá íquebe gúnibe ni na Jiobá ne qué nusaanabe de ñuni adorarbe laa. Sicaríʼ na baʼdudxaapaʼ que zeeda gácabe: «Casi ti yaga manzana [ni rudii bacaandaʼ ne cuananaxhi] lade ca yaga nuu ndaaniʼ guiʼxhiʼ, zacá nga hombrehuiiniʼ ni nadxiee lade xiiñiʼ binni». Zacá nga naquiiñeʼ guni cani caʼruʼ guichaganáʼ, naquiiñeʼ guyúbicabe tuuxa ni napa fe Jiobá ne ni cadi cusaana de guni adorar laabe.
2:7; 3:5. Qué niná diʼ sulamita que ne Salomón purtiʼ qué ñuuláʼdxidibe laa. Dede gúdxibe ca gunaa ni nuu ra palaciu que cadi gucaacaʼ laabe chuuláʼdxibe stobi pa cadi hombrehuiiniʼ ni rapa dendxuʼ que ni. Nga runi, qué gápadinu xidé chuuláʼdxinu tu tiica si binni. Ca xpinni Cristu naquiiñeʼ guyúbicaʼ guichaganacaʼ cani ruzuubaʼ si stiidxaʼ Jiobá (1 Corintios 7:39).
«XI RUUYATU LUGUIÁʼ SULAMITA RIʼ YAʼ»
(El Cantar de los Cantares 3:6-8:4)
Dede zitu rihuinni cayasa xiixa «lu desiertu casi guʼxhuʼ» (El Cantar de los Cantares 3:6). Xi laani yaʼ. Ca gunaa de Jerusalén yeguuyacaʼ xi laani. Naca si ni Salomón ne ca mozo stiʼ zeeda yuucaʼ ndaaniʼ guidxi. Ne nebe dxaapahuiiniʼ sulamita que.
Peru hombrehuiiniʼ riʼ yenándabe baʼdudxaapaʼ que ne bidxélabe modo bidxíñabe para guiniʼbe nadxiibe laa. Ngue runi, baʼdudxaapaʼ que gudxi laabe racalaʼdxiʼ guiree ndaaniʼ guidxi que: «Dede ora guiree gubidxa hasta guiaaziʼ ni zindayaʼ lu dani ngola ra riree mirra ne lu dani ra nuu olíbano». Óraque gúdxibe hombrehuiiniʼ que chuʼ ndaaniʼ jardín stibe ne gó ca cuananaxhi jma sicarú nuu raqué. Hombrehuiiniʼ que gudxi laabe: «Maʼ nuaa ndaaniʼ jardín stinneʼ bizanaʼ, xnoviáʼ». Ne ca gunaa nuu Jerusalén que gúdxicaʼ laacabe: «¡Lagó compañerucaʼ! ¡Laguéʼ ne laxhudxi» (El Cantar de los Cantares 4:6, 16; 5:1).
Biluxe gudxi si sulamita riʼ ca gunaa ni nuu ra palaciu que xi guníʼ xcaandaʼ la? gúdxibe laacaʼ cayátibe pur hombrehuiiniʼ que. Óraque gunabadiidxaʼ ca gunaa que laabe: «Ximodo nga naluʼ hombrehuiiniʼ ni nadxiiluʼ ca jma galán laabe que xcaadxi yaʼ». Para bicábibe laacaʼ: «Hombrehuiiniʼ ni nadxiee ca guizáʼ naquíchibe ne mexu laabe, lade chii mil hombrehuiiniʼ jma galán laabe» (El Cantar de los Cantares 5:2-10). Ne ora cusisaca Salomón laabe, gunabadiidxabe peru sin ñúnibe laabe binni risaca: «Xi ruuyatu luguiáʼ sulamita riʼ yaʼ» (El Cantar de los Cantares 6:4-13). Ora bicabi rey que laabe guluuruʼ naróʼ stibe purtiʼ ruzulú zaqué zanabe ne laa. Peru qué liica niníʼ ique baʼdudxaapaʼ que nusaana hombrehuiiniʼ ni nadxii que. Cumu qué ñanda ñuni Salomón gastiʼ la? bidii lugar guibiguetaʼ baʼdudxaapaʼ que ra lidxi.
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
4:1; 6:5. Xiñee rieeteʼ casi ti «manada chiva» guicha ique baʼdudxaapaʼ que. Ni na ca diidxaʼ riʼ nga guizáʼ ruzaaniʼ guicha íquebe, sicaruni, stáleni ne nayaaseni casi guicha ladi chiva.
4:11. Xiñee na hombrehuiiniʼ que cayaba gota dxiñabizu ni nuu ndaaiʼ panal de guidiruaa baʼdudxaapaʼ que ne «nuu leche ne dxiñayaga xaʼnaʼ» ludxi. Dxiñabizu ni nuu ndaaniʼ panal la? jma nanixe ne nanaxhi ni que dxiñabizu ni maʼ gunaazeʼ bi. Nga runi ora guniʼbe ca diidxaʼ ca ne ora nabe nuu leche ne dxiñayaga xaʼnaʼ ludxi baʼdudxaapaʼ que, casi ora ñábibe laa sicarú ne nanaxhi ca diidxaʼ ni riníʼ.
5:12. Xi riénenu de ca diidxaʼ riʼ: «Guielube zeeda gaca casi ca paloma ni nuu ruaa canal daʼ nisa, ne cayázecaʼ ndaaniʼ leche». Ne ca diidxaʼ ni guníʼ baʼdudxaapaʼ riʼ bisihuínnibe pabiáʼ sicarú guielú hombrehuiiniʼ ni nadxiibe que. Cumu biiyabe naquiichiʼ ndaaniʼ guielú hombrehuiiniʼ que ne casi gris galaa ni la? zándaca ngue bisietenalaʼdxiʼ laabe de caadxi paloma de color gris ni cayaze ndaaniʼ leche.
5:14, 15. Xi bichaaga baʼdudxaapaʼ que náʼ pastor que ne ñee ne xiñee guniʼbe zacá. Zándaca cuchaaga baʼdudxaapaʼ que ca bicuininaʼ hombrehuiiniʼ que casi tubu de oro, ne ca bixuganaʼ casi guié sicarú. Laaca guniʼbe casi pilar de mármol guiropaʼ chú ñee hombrehuiiniʼ que purtiʼ nadípacani ne sicarúcani para laabe.
6:4, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia. Ñee Jerusalén nga guidxi ni nabé sicarú cayeeteʼ lu versículo riʼ la? Coʼ, guidxi Tirzá nga ni cayeeteʼ luni. Guidxi riʼ guca stiʼ ca cananeu ni peru despué guxha Josué ni laacabe, ne guti si Salomón beeda gácani primé guidxi risaca stiʼ Israel, o chii tribu ni guyuu ladu guiaʼ stiʼ Jerusalén (Josué 12:7, 24; 1 Reyes 16:5, 6, 8, 15). Sicaríʼ cuzeeteʼ ti libru de guidxi ca: «Rihuinni guizáʼ sicarú guca guidxi ca, nga runi rieeteni raríʼ».
6:13, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia. Xi riníʼ ca diidxaʼ «ruyaa chupa guidxi» ni caníʼ Biblia lu textu riʼ. Zándaca sti Biblia rutiixhi diidxaʼ riʼ sicaríʼ: «Ruyaacabe ndaaniʼ guidxi Mahanaim». Dxiqué guyuu ti guidxi láʼ Mahanaim neza ra rindani gubidxa stiʼ guiiguʼ Jordán, gaxha de ca dani stiʼ Jaboq (Génesis 32:2, 22; 2 Samuel 2:29). Ora guníʼ Salomón ca diidxaʼ «ruyaa chupa guidxi» la? zándaca caniʼbe modo ruyaa ca binni de guidxi ca ora rápacaʼ saa.
7:4. Xiñee na Salomón casi ti «torre de marfil» nga yanni sulamita que. Ante gábibe sulamita que zacá la? gúdxibe laa: «Yánniluʼ zeeda gaca casi ca torre stiʼ David» (El Cantar de los Cantares 4:4). Ca torre ca ziuulaʼ ne nalasecani, ne marfil ca la? nalisu luni. Zándaca guyuulaʼdxiʼ Salomón yanni sulamita que purtiʼ naláseni ne nalísuni.
Xi rusiidicani laanu:
4:7. Ora qué nulabi sulamita que guiráʼ ca diidxaʼ ne ca cosa ni cudii Salomón laa la? bisihuínnibe neca gulenebe donda zanda guni huantarbe intiica cosa sin gucheebe. Ra qué nucheenebe Dios la? gucané ngue laabe guihuínnibe jma galán. Zacaca nga runi ca gunaa ni zinanda Cristu.
4:12. Rieeteʼ naca sulamita ca casi ti jardín sicarú ni nuu leʼ ne napa ti puertaʼ ra zanda si chuʼ binni ni napa llave stini. Xiñee yaʼ. Purtiʼ gudixhe íquebe gúnibe cariñu hombre si ni guichaganabe. ¡Guizáʼ sicarú ejemplu bidiibe para chinanda guiráʼ hombre ne gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ!
«BELE STIʼ JAH»
(El Cantar de los Cantares 8:5-14)
Ora biiyaʼ ca bizaʼnaʼ sulamita que maʼ bibiguétabe la? gunabadiidxacaʼ: «Tu gunaa ca zeeda lu desiertu ne naaze naʼ hombrehuinniʼ ni nadxii ca yaʼ». Peru tobi de laacabe maca guníʼ: «Pa ti lindaa laabe la? zanda gucuinu ti torre huiiniʼ de plata luni; peru pa ti puertaʼ laabe la? zucaʼnu tranca de cedru laabe». Bisihuinni si sulamita que dxandíʼ nadxiibe hombrehuiiniʼ que la? guniʼbe: «Nacaʼ ti lindaa, ne ca xidxeʼ zeeda gaca casi torre. Nga runi ruuyabe naa casi tuuxa ni rusiecheʼ laabe» (El Cantar de los Cantares 8:5, 9, 10).
Modo rannaxhii ti hombre ne ti gunaa la? zeeda gácani casi «bele stiʼ Jah». Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jiobá nga guluu ndaaniʼ ladxidoʼ binni gannaxhii. Ne zeeda gácani casi ti bele ni qué liica rizuíʼ. Sicarupeʼ modo caníʼ El Cantar de los Cantares modo nadxii ti hombre ne ti gunaa, purtiʼ guendarannaxhii ca qué rirani ne «nadipaʼ ni casi guendaguti» ora dxandíʼ ni (El Cantar de los Cantares 8:6).
Canción stiʼ Salomón riʼ racaneni laanu ganna chaahuinu pabiáʼ nadxii Jesucristu cani zeeda gaca xnóviabe ni nuu guibáʼ (Apocalipsis 21:2, 9). Ne modo nadxii Jesús cani bibí para cheʼ guibáʼ ca la? jma nadípani que modo rannaxhii ti hombre ne ti gunaa. Ne cani zeeda gaca xnovia Jesús ca la? qué liica rucheenecaʼ laabe. Peru laaca nadxii Jesús xcaadxi binni ni zeeda gácacaʼ casi dendxuʼ huiiniʼ, purtiʼ laaca gútibe pur laacaʼ (Juan 10:16). Nga runi, guiráʼ cani dxandíʼ xpinni Jiobá naquiiñeʼ gúnicaʼ ni nabe ne cadi gusaanacaʼ de gannaxhiicaʼ laabe de guidubi ladxidoʼcaʼ cásica biʼniʼ sulamita que.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]
Casi ejemplu ni zeeda lu El Cantar de los Cantares, ximodo naquiiñeʼ gaca binni ni racaláʼdxinu guichagananu.