Biquiiñeʼ «diidxaʼ sicarú» para uguuluʼ gana binnilídxiluʼ
CADA minutu zidiʼdiʼ, David jma maʼ zidxiichi. Laga dxíʼbabe ndaaniʼ xcárrube cabézabe xheelabe, Diana, guidubi ora ruuyadxibe lu reló stibe. Ora biree xheelabe de ndaaniʼ yoo la? David qué ñanda diʼ nucueeza laa ne guizáʼ bidxiichi.
«Xiná xpiaaniluʼ pue, ñee raʼbuʼ zabezaʼ lii de ora gapuʼ gana gueeduʼ la? ¡Puru maʼ huadxí redandaluʼ! Ñee nin ti biaje nga qué zanda gaca puraluʼ la?»
Bizulú nda Diana cayuunaʼ ne bibiguetaʼ guyuu ra lidxi. Óraque bidii David cuenta maʼ bininá xheelaʼ ne ni guníʼ que. Ne ni guniʼbe riʼ qué ñanda diʼ ñacanebe xheelabe. Xi gúnibe yanna yaʼ. Bisuiʼbe carru que, gucuaaláʼdxibe, ne óraque biétebe zinándabe xheelabe.
Cadi dxandíʼ huadúʼyanu guizaaca binni sicaríʼ la? Ñee huayuu biaje huayaca arrepentirluʼ de ni maʼ guniʼluʼ la? Ora guininu xiixa sin guiníʼ íquenu la? stale biaje rininu pa ñánnanu qué nininu ni. Pur nga, Biblia na: «Ladxidóʼ binni ni runi ni jneza la? riníʼ ique ante guicabi» (Proverbios 15:28).
Peru stale biaje raca nagana para binni guiníʼ ique jneza ante guiníʼ xiixa, jmaruʼ si pa cadxiichi, cadxibi o naná nuu. Ne ora nuunu zacá ne gábinu ca binnilídxinu xiixa la? zándaca ugáʼninu donda laacabe pur xiixa o dede guininu paraa cucheecabe. Ne nga zanda guniná laacabe o chuʼ dindenenu laacabe.
Xi zanda gúninu para cadi guizaacanu ni maʼ bizéʼtenu ca yaʼ. Xi zanda gúninu ti gucueezanu laanu yaʼ. Zanda chinándanu ca conseju zeeda lu ca diidxaʼ ni bicaa Salomón.
Guiníʼ íquenu xi guininu ne ximodo guininu ni
Dxi bicaa Salomón ti libru stiʼ Biblia ni láʼ Eclesiastés ne bicaa qué risaca guiráʼ ni runi binni lu xquendanabani la? guniʼbe de ni biʼniʼ sentirbe de tema ca. Laabe nabe gucananaláʼdxibe guendanabani ne dede ti biaje guniʼbe qué risaca diʼ guiráʼ xixé cosa guni binni dxi nabani (Eclesiastés 2:17; 12:8). Nécapeʼ Salomón bicaa guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu ca la? libru stiʼ Eclesiastés ca cadi caníʼdini modo biʼniʼ sentirbe pur qué ñanda ñúnibe xiixa dxi bibánibe. Laabe cadi bicaasibe guiráʼ ni rizaaca binni, sínuque ra maʼ zilúxebe libru stibe rihuinni «bíʼnibe stipa pur guyúbibe diidxaʼ sicarú ne gucaabe diidxaʼ ni dxandíʼ jneza» (Eclesiastés 12:10). Sti Biblia riníʼ: «Bíʼnibe stipa pur gucaabe ni caníʼ íquebe jnézapeʼ ne [...] diidxaʼ ni guiene binni ne dxandíʼ» (Traducción en lenguaje actual).
Rihuinni dxíchica gunna Salomón naquiiñeʼ gucueeza laa. Laabe qué nusaanabe de ninabadiidxabe laca laabe: «Ñee dxandíʼ guiráʼ ni racalaʼdxeʼ guiniéʼ riʼ la? Pa guiniéʼ ni sicaríʼ, ximodo zuni sentir cani gúʼndani yaʼ. Ziuuláʼdxicabe ni la?» Cumu biyubi Salomón «diidxaʼ sicarú» ne ni dxandíʼ la? qué nudiidibe lugar nucueeza modo cayuni sentirbe que de niníʼ íquebe jneza.
Cani bicaabe ca cadi gúcasini ti libru ni jma galán para guʼndaʼ binni, sínuque laaca rusihuínnini guenda nuu xpiaaniʼ stiʼ Dios ne racané ni laanu guiénenu xiñee nabáninu (2 Timoteo 3:16, 17). Salomón gunna gucueeza laa ora guníʼ de tema ni caninu riʼ. Yanna laanu pa chinándanu modo bíʼnibe riʼ, ñee zanda güínenu binnilídxinu diidxaʼ ni uguu gana laacaʼ la? Guidúʼyanu ti ejemplu.
Guizíʼdinu gucueezanu laanu
Guiníʼ íquenu ti hombrehuiiniʼ ni ziyuu ra lidxi naaze guiʼchiʼ ra cá calificación stiʼ ne nabé triste nuu. Ora biiyaʼ bixhózebe guiʼchiʼ ca ne biiyaʼ qué nidíʼdibe ti materia la? óraqueca bidxiichi ne bietenalaʼdxiʼ ca biaje ora dede últimu maʼ cayuni xiiñibe ca tarea stiʼ. Rudii gana laabe gábibe xiiñibe que: «¡Aque nachaabaluʼ xa! ¡Pa guni seguirluʼ zacá la? qué zabeendúdiluʼ gastiʼ lu xquendanabániluʼ!»
Peru ante gudii hombre riʼ lugar guiree ca diidxaʼ ca ruaa la? galán guinabadiidxabe laca laabe: «Ñee dxandíʼ nga guiráʼ ni caníʼ iqueʼ ca la?» Pa guiníʼ íquebe zacá la? zucueezabe laabe ne zuuyabe ca cosa ca jneza (Proverbios 17:27). Ñee dxandíʼ gastiʼ nga ni zabeendú xiiñibe ca purtiʼ qué nidíʼdibe ti materia la? Ñee dxandíʼ nachaababe para gúnibe intiica cosa la? O qué rúnibe tarea stibe purtiʼ nuu ni qué randa riénebe luni la? Biblia qué rusaana diʼ de guiníʼ pabiáʼ risaca nga guiénenu binni ne guiníʼ íquenu jneza (Tito 3:2; Santiago 3:17). Para uguu bixhoze binni gana xiiñiʼ la? naquiiñeʼ guiníʼcabe «diidxaʼ ni dxandíʼ jneza».
Guyúbinu diidxaʼ jneza para guininu
Ora bixhoze binni maʼ guníʼ ique xi guiníʼ, zanda guinabadiidxabe laca laabe: «Ximodo zanda gabeʼ ni xiiñeʼ sin gunenaʼyaʼ laa yaʼ». Ni dxandíʼ nga raca nagana para binni guidxela diidxaʼ ni jneza para guiníʼ. Peru cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ cani nahuiiniʼ ca nagueendaca riníʼ íquecaʼ cumu binni ruchee laacaʼ la? intiica gúnicaʼ qué zareedini jneza. Zándaca bíʼnicabe xiixa ni cadi jneza ne para laacabe la? nabé malu ni bíʼnicabe ne pur nga guiníʼ íquecaʼ qué iquiiñecaʼ. Peru pa tindené bixhózebe laabe la? zucaabe xiiñibe ca guiníʼ ique dxandíʼ ni caníʼ ique ca. Colosenses 3:21 na: «Cadi uyubi tu uchiichi tu xiiñi tu, ti cadi iree ca gana».
Ca diidxaʼ casi «zacá tisi lii» ne «qué ziuu dxi» rucaacani binni guiníʼ ique qué iquiiñeʼ diʼ. Ora gabi bixhoze binni laa: «Qué ziuu dxi guʼnuʼ xiixa ni jneza», ximodo nga gacanebe xiiñibe ca guiníʼ ique risaca yaʼ. Pa nabé ridindenécabe ti xcuidihuiiniʼ la? zaníʼ íquebe qué iquiiñebe. Peru pa guiníʼ íquebe zacá qué zaguudini gana laabe ne cadi dxandíʼ diʼ ni.
Jma galán nga guininu ni gúnicabe jneza. Hombre ni napa xiiñiʼ de ejemplu ni caninu ca zanda gábibe xiiñibe sicaríʼ: «Cayuuyaʼ nabé triste nuuluʼ xiiñeʼ purtiʼ qué nidíʼdiluʼ ti materia. Nannaʼ nabé ruʼnuʼ stipa pur guʼnuʼ ca taria stiluʼ. Peru chiguininu para guidúʼyanu xii ndiʼ zanda gúniluʼ para tiidiluʼ materia ca». Bixhoze hombrehuiiniʼ ca zanda guinabadiidxaʼ laabe xiixa ti guʼyaʼ xi cayácabe ne ximodo ndiʼ jma galán gacané laabe.
Zándaca ora guizaaca xiixa guendanagana guiniʼluʼ ne diidxaʼ nadóʼ ne gucueezaluʼ lii de guiniʼluʼ xiixa ni guniná stobi la? jma zacaneluʼ cani caníʼneluʼ. Biblia na, ca diidxaʼ sicarú ca nanaxicani para xhiálmanu ne rusiándani dxita ladi binni (Proverbios 16:24). Ni dxandíʼ nga jma nayecheʼ riuu binni ne binnilidxi ora nadxiisaacaʼ.
«De ndaani ladxidóʼ [binni] riaaxha ni riníʼ»
Guietenaláʼdxinu hombre ni gudindené xheelaʼ lu primé párrafo stiʼ tema riʼ. Ñee cadi jma jneza nuyúbibe «diidxaʼ sicarú» ñábibe xheelabe lugar de nidindenebe laa la? Pa guizaaca tuuxa zaca la? naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Nécapeʼ dxandíʼ naquiiñeʼ guni xheelaʼ stipa pur gaca purá, ñee dxandíʼ nga guiráʼ biaje maʼ huadxí redandabe la? Ñee nagásica nga naquiiñeʼ guinieniáʼ laabe de ni cuchiichi naa la? Pa guinieniáʼ laabe naduxhuʼ o gabeʼ laabe cadi jneza ni cayúnibe, ñee zucaa laabe guchaabe modo stibe la?». Pa guinabadiidxanu cani maʼ guninu ca laca laanu ante guininu la? qué zuninádinu ca binni nadxiinu pur ni gábinu laacaʼ (Proverbios 29:11).
Yanna, xi gúninu pa guiráʼ biaje guinínenu binnilídxinu ridindenenu laacaʼ yaʼ. Zándaca naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu xi diidxaʼ guininu. Pur ni guininu zahuinni xipeʼ nga nuu ndaaniʼ ladxidoʼno, jmaru si pa cadxiichinu o nuu ni cuchiiñaʼ laanu. Jesús guníʼ: «De ndaani ladxidóʼ [binni] riaaxha ni riníʼ» (Lucas 6:45). Zacá ni, ni rininu rusihuínnini xi riníʼ íquenu ne ximódopeʼ runi sentirnu.
Ñee rudiʼnu cuenta guiranu nga rizaacanu zacá ne ribézanu chuʼ dxi gacachaahuiʼ ca cosa ca la? Pa zacá ni la? zahuínnini pur ni guininu. Ñee nabé naguidxi ladxidoʼno ne puru maʼ caninu cadi jneza cayaca xiixa la? Pa zacá laanu la? zabeenu gana cani canínenu. Zándaca qué gudiʼnu cuenta cadi jneza diʼ riníʼ íquenu ne modo rininu. Ne zándaca rábinu jneza modo riníʼ íquenu. Peru naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu laca laanu ti cadi quítenu laca laanu (Proverbios 14:12).
¡Aque sicarú nga nápanu Stiidxaʼ Dios xa! Biblia racané laanu guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo riníʼ íquenu ne guidúʼyanu pa jneza nga modo riníʼ íquenu o coʼ (Hebreos 4:12; Santiago 1:25). Modo tiica si biniisinu, guiranu zanda guchaʼnu modo riníʼ íquenu ne modo guininu pa dxandíʼ racaláʼdxinu guchaʼnu (Efesios 4:23, 24).
Maʼ guninu ximodo racané Biblia laanu, peru nuu sti modo zanda gúninu ni: guinabadiidxanu sti binni. Casi, xheelaluʼ o ca xiiñiluʼ, zanda guinabadiidxaluʼ laacabe ximodo ruuyacabe modo riníʼneluʼ laacabe. Guniʼné ti xhamíguluʼ ni runibiáʼ chaahuiʼ lii. Naquiiñeʼ gúniluʼ stale stipa para guchaaluʼ modo nácaluʼ ora gábicabe lii caquiiñeʼ gúniluʼ ni.
Guiníʼ ique chaahuinu ante guininu
Ni dxandíʼ nga pa qué racaláʼdxinu guninanu binni ne ni guininu la? naquiiñeʼ guninu ni na Proverbios 16:23: «Ni riníʼ ique chaahuiʼ xiixa la? ruuyaʼ xi riníʼ; tu ruuyaʼ chaahuiʼ ni riníʼ la? jma nagueenda rucuudxi» (Traducción en lenguaje actual). Cadi guiráʼ diʼ biaje nga zanda gucueezanu laanu. Peru pa gúninu stipa pur guiénenu binni ne qué guininu diidxaʼ ni guniná laacabe la? qué zaca diʼ nagana para laanu guyúbinu diidxaʼ sicarú guinínenu laacabe.
Ni dxandíʼ nga guiranu rucheʼnu (Santiago 3:2). Nuu biaje rininu diidxaʼ ni runiná binni (Proverbios 12:18). Peru Stiidxaʼ Dios zanda gacané laanu guiníʼ íquenu ante guininu xiixa ne gánnanu ximodo zuni sentir binni pa gábinu laa xiixa (Filipenses 2:4). Quixhe íquenu guyúbinu ne iquiiñenu «diidxaʼ sicarú» ne dxandíʼ, jmaruʼ si ora guinínenu binnilídxinu. Pa gúninu zacá la? ca diidxaʼ stinu qué zuninádicani ca binni ni nadxiinu, sínuque zaguucani gana laacabe (Romanos 14:19).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Xi zanda gúniluʼ ti cadi guiniʼluʼ xiixa ni gucaa lii gaca arrepentirluʼ