BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 15/12 yaza 23-26
  • Maʼ biiyaʼ pabiáʼ maʼ bidale xpinni Dios ndaaniʼ guidxi Corea

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Maʼ biiyaʼ pabiáʼ maʼ bidale xpinni Dios ndaaniʼ guidxi Corea
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ra maʼ beedandadu Corea
  • Gucanedu ca xpinni Cristu gudxiilucaʼ ca guendanagana gúpacaʼ
  • Bidxaagaludu sti guendanagana
  • Guluu ndaayaʼ Dios dxiiñaʼ bínidu
  • ¿Cómo sabes si es amor?
    Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2017
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 15/12 yaza 23-26

Maʼ biiyaʼ pabiáʼ maʼ bidale xpinni Dios ndaaniʼ guidxi Corea

MILTON HAMILTON GUNÍʼ NI BIZAACA

«Cucaʼdu ra nuutu para gábidu laatu gobiernu stiʼ Corea guníʼ maʼ qué zaquiiñeʼ visa ni rizanetu casi misioneru ne laaca guníʼ qué zanda chuʼtu ndaaniʼ guidxi ca. [...] Pur nga la? chiguseendadu laatu Japón ti tiempu si.»

RA ZILUXE iza 1954, naa ne Liz xheelaʼ, gucuaadu ti carta ni biseendacabe de guidxi Brooklyn (Nueva York) dxi nuudu Indianápolis (Indiana) para gucheechedu diidxaʼ ti tiempu si. Ra bizulú iza 1954 que bilúxedu clase 23 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ndaaniʼ ti guidxi huiinniʼ stiʼ Nueva York ni nuu neza guiá.

Naa ne xheelaʼ maca runibiaʼdu dede dxi nahuiinidu, purtiʼ tobi si guzadu scuela, ne bichaganadu lu iza 1948. Neca nabé riuuláʼdxibe gucheechebe diidxaʼ la? ridxíbibe chebe sti guidxi. Yanna, xiñee despué maʼ gunabe chebe stiʼ guidxi yaʼ.

Liz ne naa guyuudu ra bidagulisaa cani racalaʼdxiʼ cheʼ Scuela stiʼ Galaad. Dxi bidagulisaadu ca gúcani lu iza 1953 ndaaniʼ Estadio Yankee ni nuu guidxi Nueva York, dxi guca ti guendaridagulisaa ra guyé binni de stale guidxi. Nabé guyuuláʼdxidu ni bicaadiágadu ra bidagulisaadu ca, dede bichadu ti guiʼchiʼ para chuudu Scuela stiʼ Galaad. Guizáʼ bidxagayaadu, purtiʼ qué nindaa maʼ biʼniʼ invitárcabe laadu chuudu lu clase ni chiguzulú febrero lu iza 1954 que.

Biseendacabe laadu Corea del Sur. Guizáʼ feu nuu guidxi ca dxi yendadu ndaaniʼ ni, purtiʼ chonna iza gudíndecabe raríʼ ne lu iza 1953 maʼ guyuudxícabe. Peru casi cá lu carta ni guninu luguiáʼ ca la? primé guidxi ra guyuudu nga Japón. Lu enero stiʼ iza 1955, despué de gande gubidxa de ziuudu lu barcu que yendadu guidxi ca ne xi xhoopaʼ misioneru ni ñecaʼ Corea casi laadu que. Ora yendadu ra puertu stiʼ guidxi ca siadóʼ biaʼ a las seis que la? bidxaagalú Lloyd Barry laadu, dxiqué laabe nga Ni Riguixhe xi Guni Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel stiʼ Japón, de racá guyuudu ra yoo stiʼ ca misioneru ni nuu Yokohama. Ne dxi queca bizuludu bicheechedu diidxaʼ.

Ra maʼ beedandadu Corea

Despué maʼ bidiicabe laadu visa para ganda chuʼdu Corea del Sur. Lu 7 stiʼ marzo iza 1955 que gucuaadu ti avión ra aeropuertu stiʼ Haneda (Tokio) para chiné laadu raqué, ne chonna hora despué maʼ yendadu ra aeropuertu stiʼ Youido (Seúl). Ne ora bíʼyadu jma de chonna gayuaa Testigu yeguidxaagalucaʼ laadu la? bicaa ngue laadu gúʼnadu. Dxiqué ti mil si Testigu nuu ndaaniʼ guidxi riʼ. Primé que guníʼ íquedu tobi si lú ca binni ni nabeza neza ra rindani gubidxa ca neca de gadxé gadxé guidxi laacaʼ, ne laaca guníʼ íquedu tobi si xpiáʼcabe, peru qué nindaa bidiʼdu cuenta cadi casi guníʼ íquedu que ni. Ca coreanu ca nápacaʼ ti diidxaʼ riniʼcaʼ ne nápani abecedariu stini, ne gadxepeʼ modo lucaʼ, modo rácucaʼ lari, modo rúnicaʼ xquendarocaʼ ne modo rucuicaʼ lídxicaʼ.

Ni guca nagana para laadu primé que nga guinidu diidxaʼ riníʼcabe que. Ne qué gápadu nin ti libru ra cá diidxaʼ ca. Ne bidiʼdu cuenta naquiiñeʼ guchaʼdu ridxi stidu para guinidu coreanu ca, purtiʼ cadi casi rinidu inglés riníʼcabe ni. Para gunda gunidu diidxaʼ ca la? gúpadu xidé bizíʼdidu modo riníʼcabe abecedariu stini.

Ora bizulú gunidu diidxaʼ coreanu ca la? guizáʼ bichee ruaadu. Casi ti dxi la? gunabadiidxaʼ Liz ti gunaa pa napa ti Biblia. Gadxé si guca gunaa que pur ni gúdxibe laa que ne guyuu ndaaniʼ yoo ziyubi ti caja cerillu. Gunaa que yeyubi nga purtiʼ lugar de niniʼbe sungkyung (ti Biblia) la? guniʼbe sungnyang (cerillu).

Chupa chonna beeu despué biseendacabe laadu chiyúbidu ti yoo para cueza ca misioneru ndaaniʼ guidxi Pusan, ti puertu ni nuu ladu gueteʼ que. Raqué gudíxedu chonna cuartu huiiniʼ tobi para naa ne xheelaʼ ne para xhupa misionera ni biseendacabe ra nuudu que. Qué ñápadu nisa tubu ne ti letrina si gúpadu. Cumu lu guiropa pisu que gulézadu la? naquiiñeʼ guiásadu telayú para guicaadu nisa ne manguera purtiʼ óraca nga nadipaʼ nuuni. Ne pur nga gudíxhedu xi dxi guiasa cada tobi de laadu para guchá ca traste naroʼbaʼ que de nisa. Laaca gúpadu xidé bisindaabidu nisa que o bisábadu cloro luni para gunda bideʼdu ni.

Peru laaca bidxaagaludu xcaadxi guendanagana. Ra gulézadu que laaca qué ñuupeʼ biaaniʼ, ngue runi qué ñanda niquiiñedu lavadora nin plancha. Ne ti estufa de petróleo si gúpadu ra nabézadu que; cada tobi de laadu maca nexheʼ xi dxi guni guendaró ne biyúbidu modo gúnidu ni ne cani nápasidu. Chonna iza despué de beedandadu Corea, naa ne Liz, guca huaradu de hepatitis, ti guendahuará ni gupa stale de ca misioneru ca dxi que. Bindaa biaʼ chupa chonna beeu para biándadu. Ne gúparudu xcaadxi guendahuará.

Gucanedu ca xpinni Cristu gudxiilucaʼ ca guendanagana gúpacaʼ

Lu 55 iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, península stiʼ Corea ca nga tobi de ca lugar ni nuu Asia ra nabé huadíndecabe pur política. Ne península ca beeda gácani chupa ndaa: guidxi Corea del Norte ne Corea del Sur, ra dxaaga guiropaʼ guidxi ca qué randa riuu soldadu. Ne lugar ca riaanani biaʼ 55 kilómetru ladu guiaʼ stiʼ guidxi Seúl, capital stiʼ Corea del Sur. Lu iza 1971 beeda ganna Frederick Franz laadu, laabe zeedabe de Betel ni nuu Brooklyn. Yeniáʼ laabe lugar ra qué randa riuu soldadu que, ne lugar ca nga tobi de ca frontera ni nuu lu Guidxilayú ra jma nuu tu cayapa. Lu ca iza maʼ gudiʼdiʼ ca stale xpinni Naciones Unidas maʼ huadagulisaacaʼ racá ne ca hombre ni ruseendaʼ guiropaʼ guidxi ca.

Peru laadu, ca testigu stiʼ Jiobá, qué riúʼdidu lu ca guendanagana ni napa guiropaʼ guidxi Corea ca nin lu política stiʼ binni guidxilayú (Juan 17:14). Veintiséis mil iza maʼ huadiʼdiʼ jma de trece mil Testigu ni nuu Corea del Sur ndaaniʼ lidxi guiibaʼ pur qué rinacaʼ gácacaʼ soldadu ti cadi gucaalucaʼ binni (2 Cor. 10:3, 4). Ca xpinni Cristu ni nahuiiniruʼ nánnacaʼ zucaa ca binni ca laacaʼ gácacaʼ soldadu, peru qué ridxíbidicaʼ. Guizáʼ feu nga ruuyaʼ gobiernu stiʼ Corea ca xpinni Cristu casi binni malu purtiʼ si qué rinacaʼ chuʼcaʼ lu política.

Lu iza 1944, dxi cayaca guiropa guendaridinde lu guidubi naca guidxilayú que, naa qué ninaʼyadiáʼ ñacaʼ soldadu, pur ngue biteguyoocabe naa chupa iza Lewisburg, Pensilvania (Estados Unidos). Ngue runi, rieneʼ ni cadiʼdiʼ ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ de Corea ca, nécaxa jma nagana nga ra huadíʼdicabe que naa. Stale de laacabe ora gánnacaʼ nuu de laadu, ca misioneru, laaca huadídidu lu guendanagana casi cadíʼdicabe ca ante gueedandadu Corea la? racaneni laacabe (Isa. 2:4).

Bidxaagaludu sti guendanagana

Lu iza 1977, laadu, ca misioneru, laaca gúpadu xidé bisihuínnidu qué riuʼdu lu política. Caadxi xpinni gobiernu nacaʼ pur laadu ngue qué náʼ cani nahuiiniʼ de Corea que gácacaʼ soldadu. Ngue runi, guníʼ gobiernu que pa guireʼdu de guidxi Corea ca pur intiica cosa la? maʼ qué zudiidíʼcabe lugar guibiguétadu ndaaniʼ guidxi ca. Ne zacá bíʼnicabe ni dede 1977 hasta 1987, ngue runi maʼ qué ñanda nibiguétadu xquídxidu neca para nigánnasidu ca binnilídxidu.

Stale biaje bidagulisaadu ne ca xpinni gobiernu para bisiénedu laacaʼ qué riuʼdu lu política purtiʼ xpinni Cristu laadu. Gudiʼdiʼ si dxi la? bidiicabe cuenta qué liica zadxíbidu laacabe ne despué de chii iza maʼ guníʼcabe zanda guireʼdu ne guibiguétadu de guidxi que. Guyuu caadxi misioneru bireecaʼ de guidxi ca purtiʼ guca huaracaʼ ne pur xcaadxi cosa, peru xcaadxi de laadu biaanadu ne riéchedu pur ni bínidu ca.

Biaʼ lu iza 1985, cani nanalaʼdxiʼ ca Testigu que guniʼcaʼ laadu, ca binni ni nanna gobiernu rúʼyadu dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Corea que, nga cucaʼdu ca hombre huiiniʼ de guidxi ca cadi gácacaʼ soldadu. Pur ngue biseendacaa gobiernu que laadu para guinabadiidxaʼ laadu pa dxandíʼ ni. Lu 22 stiʼ enero iza 1987, ca xpinni gobiernu ca qué nidxélacaʼ xiixa nusihuinni pa dxandíʼ ni caníʼ ca binni que, ne nga gucané laadu gunibiáʼ chaahuiʼ binni laadu.

Guluu ndaayaʼ Dios dxiiñaʼ bínidu

Ndaaniʼ guidxi Corea riʼ cada iza zidiʼdiʼ jma zigucaalúcabe laadu para cadi gucheechedu diidxaʼ purtiʼ qué rinadu chuʼdu lu política. Ne laaca jma nagana guca para laadu guidxéladu paraa gápadu ca guendaridagulisaa roʼ stidu. Ngue runi, bicuidu ti Yoo para ca Guendaridagulisaa Roʼ ndaaniʼ guidxi Pusan, ne laani nga primé ni gurí neza ra rábicabe Lejano Oriente. Ne 5 stiʼ abril iza 1976, bidiéʼ libana ora bilúxeni ne dxi ca guyé 1.300 binni.

Dede iza 1950 stale soldadu de Estados Unidos huaseendacabe laacaʼ Corea. Stale de laacaʼ ndaaniʼ guidxi riʼ nga gúnnacaʼ xipeʼ nga rusiidiʼ Biblia ne ora bibiguétacabe Estados Unidos guyuunísacabe. Nabé ruseendacabe carta ra nuudu, ne nayecheʼ riuʼdu purtiʼ gunda gucanedu laacabe gunibiáʼcabe Jiobá.

Nabé triste bineʼ sentir ora guti Liz, xheelaʼ ni gunnaxhiee que, 26 stiʼ septiembre iza 2006. Guizáʼ ribanaʼ laabe. Guidubi 51 iza guyuube ndaaniʼ guidxi riʼ nabé nayecheʼ bíʼnibe ca dxiiñaʼ gucuaabe ne qué ñuu dxi niniʼbe cadi cayuuláʼdxibe cani. Qué ñuu dxi nusihuínnibe racaláʼdxibe nibiguétabe Estados Unidos, nécapeʼ primé que guniʼbe qué zareebe de raqué.

Yanna nuaa Betel ni nuu ndaaniʼ guidxi Corea, primé que chupa chonnasidu bínidu dxiiñaʼ raríʼ, peru yanna maʼ nácadu 250. Naa nuaa lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ne modo raca dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi riʼ.

Nabé pobre ca binni de Corea dxi beedandadu ndaaniʼ guidxi riʼ, peru yanna laani nga tobi de ca guidxi ni jma napa stale cosa ni risaca. Ne yanna maʼ nuu jma de noventa y cinco mil testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi riʼ, ne biaʼ 40% de laacabe naca precursor regular o auxiliar. Ne nga nga tobi de ca razón ni napaʼ para gudiéʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidiibe lugar guneʼ xhiiñabe ndaaniʼ guidxi riʼ ne guuyaʼ pabiáʼ cadale ca xpínnibe.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Dxi beedandadu Corea ne xcaadxi misioneru

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 24]

Ra cucheechedu diidxaʼ Pusan

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]

Naa ne bicheʼ Franz lu iza 1971 dxi nuudu ra qué randa riuu soldadu

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Naa ne Liz dxi mayaca gati ▸

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Betel ni nuu Corea, ra nuaa yanna ▼

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir