Ca evangeliu nacubi: ñee zanda gusiidicani binni xiixa ni qué ganna de Jesús la?
«NANNA dxicheʼ stale binni zuchiichi ni bidxélacabe riʼ», zacá guníʼ ti binni ni nanna de tema riʼ. Ne laaca guníʼ ti maestra: «Ruchaani ni runi crécabe de modo bizulú historia stiʼ Jesucristu». Nga nga ni guníʼ chupa de ca erudito ni cayecheʼ purtiʼ maʼ nuu Evangelio de Judas lu náʼ stale binni, laani nga ti guiʼchiʼ ni que ñanna binni pa nuu ne bidxélacabe ni biaʼ dieciséis siglu despué (laani nga ni cá luguiáʼ ca).
Lu ca últimu iza riʼ, nabé huayuu binni ganna de ca evangeliu ni nacubi bidxela ca. Nuu tu runi cré rusihuinni ca evangeliu ca caadxi cosa risaca ni maʼ xadxí de gaʼchiʼ ne naquiiñeʼ ganna binni cani, casi cani biʼniʼ Jesús ne modo bibánibe. Peru xii nga ca evangeliu ni nacubi ca yaʼ. Ñee dxandíʼ nga rusihuínnicani xcaadxi cosa ni cadi zeeda lu Biblia, casi ni dxandíʼ de Jesús ne ni dxandíʼ de religión stiʼ ca binni ni zinanda Cristu la?
Ca evangeliu ni guníʼ Dios guicá lu Biblia ne ca evangeliu nacubi.
Lu ca iza 41 ne 98 despué de ca dxi stiʼ Jesús bicaa Mateo, Marcos, Lucas ne Juan historia stiʼ Jesucristu (Mateo 1:1). Ca libru ca runibiáʼ binni cani casi «evangeliu sti Jesucristu» (Marcos 1:1).
Zándaca guyuu stale cosa ni guníʼcabe de Jesús o ni bicaa binni de laabe. Peru guidapaʼ evangeliu ca si nga guníʼ Dios xi guicá lu, ne laacani nga nuucani lade ca libru ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Guidapaʼ evangeliu ca Dios guníʼ xi guicá lúcani ne guirutiʼ gapa razón para guiníʼ cadi biaʼsi cani ne cadi naquiiñeʼ chúcani lade ca libru zeeda lu Biblia. Laasícabe nga zanda gábicabe laanu ni dxandíʼ de modo bibani Jesús ndaaniʼ Guidxilayú ne cani bisiidiʼ (Lucas 1:1-4; Hechos 1:1, 2; 2 Timoteo 3:16, 17). Guiráʼ ca guiʼchiʼ ni jma nayooxhoʼ ra zeeda Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu nécani guidapaʼ evangeliu ca. Nga runi, qué gápadinu razón para guininu qué zanda chúʼcani lade ca libru ni zeeda lu Biblia, ni guníʼ Dios xi guicá lu.
Ra gudiʼdiʼ iza, bihuinni xcaadxi guiʼchiʼ ne laaca gúdxicabe cani evangeliu. Laacani nga runibiáʼ binni casi ca evangeliu nacubi, o apócrifo.a
Ireneo de Lyon bicaa, ra maʼ ziluxe siglu II napa ca binni ni bidxii deche cani bisiidiʼ Cristu que «stale de ca guichiʼ ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ», ne ládecani guyuu ca evangeliu «ni rusiidiʼ ni cadi dxandíʼ, bicaacabe cani para guchécabe lú cani huaxiéʼ riene». Pur guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu ca, beedagaca ca evangeliu ca ti libru ni cadi naquiiñeʼ guʼndaʼ binni, peru cadi nga si sínuque laaca cadi naquiiñeʼ gapa binni cani.
Neca zacá, stale monje ne cani runi copiar guiʼchiʼ, ni bibani lu ca iza 500 hasta 1500 despué de ca dxi stiʼ Jesús, guparúcabe cani ne biʼnirúcabe jma de laacani. Ne lu siglu XIX que bizulú biyubi binni guiziidiʼ jma de laacani. Pur ngue bihuinni stale de ca libru ca ne laaca bihuinni xcaadxi de laacani ni né nota stiʼ ca erudito ne lade ca libru ca nga zeeda ca evangeliu. Yanna riʼ, maʼ bitiixhicabe ca libru ca lu ca diidxaʼ ni jma riníʼ binni.
Ca historia ni huaxiéʼ zanda guni cré binni
Nuu de ca evangeliu nacubi ca jma rusiénecani de ca binni huaxiéʼ rieeteʼ o qué liica rieeteʼ lu ca evangeliu ni guníʼ Dios xi guicá lu. Ne nuu biaje ruzeetecani xcaadxi cosa ni nácabe bizaaca Jesús dxi guca nahuiiniʼ. Guidúʼyanu caadxi de laacani.
◼ Ti libru ni laʼ Protoevangelio de Santiago, laaca runibiáʼcabe ni casi «Natividad de María», cuzeeteni dxi gule María, dxi gúcabe nahuiiniʼ ne laaca ruzeeteni dxi bichaganabe José. Stale tu laa na napa razón para guiníʼ cadi dxandíʼ bizaaca guiráʼ ni na libru ca o dede riniʼcaʼ ti cuentu ni. Libru ca gucuani para gusisácani María ne para guiníʼcabe qué ñuu dxi nusaana de ñácabe binnidxaapaʼ (Mateo 1:24, 25; 13:55, 56).
◼ Lu libru ni láʼ Evangelio de la Infancia del Pseudo Tomás zeeda xi bizaaca dxi napa Jesús 5 iza hasta dxi nápabe 12 iza ne ruzeeteni bíʼnibe stale milagru ni raca nagana para binni guni cré (zanda gúʼndaluʼ Juan 2:11). Ruzeeteni guca Jesús ti xcuidi huiiniʼ ni ricá tema gaca guiráʼ ni na ne nagueenda ridxiichi ne riquiiñeʼ poder ni napa para gucaalú ca maestru, ca vecinu ne xcaadxi baʼduhuiiniʼ ne dede rusicheepabe lucaʼ, rusaanabe laacaʼ sin sacaʼ o dede ruutibe laacaʼ.
◼ Nuu xcaadxi libru ni cadi Dios guníʼ xi guicá lucaʼ, casi Evangelio de Pedro, jma cuzeetecani modo guca juzgar Jesús, modo biiticabe laabe ne ra biásabe de lade gueʼtuʼ. Ne xcaadxi guiʼchiʼ casi Actas de Pilato, ni zeeda lu Evangelio de Nicodemo, riníʼcani de ca binni ni biʼyaʼ ora bizaaca cani bizéʼtenu ca. Peru rusaana binni de guni cré cani purtiʼ ruzeetecani de xiixa ni cadi dxandíʼ bizaaca ne de binni ni cadi dxandíʼ bibani. Lu libru ni láʼ Evangelio de Pedro racaláʼdxicabe gusihuínnicabe qué gapa Poncio Pilato donda ne cadi liica para guni cré binni modo ruzeeteni biasa Jesús de lade gueʼtuʼ.
Ca evangeliu nacubi ne ca binni ni bidxiideche Dios
Lu diciembre stiʼ iza 1945, bidxela caadxi binni ni runi dxiiñaʼ lu layú 13 rollo ni gucuá lu papiro, ra zeeda 52 documentu, ne bizaaca nga gaxha de guidxi Nag Hammadi, Egipto. Stale tu na ca gnóstico ni bibani lu siglu IV bicaacaʼ cani. Ca binni ca biguuchacaʼ ni runi cré ca binni ni qué runi ni na Dios ne ni bisiidiʼ ca filósofo griegu, ni runi cré ca judíu ne ni runi cré cani bisiidiʼ Cristu. Zacá nga guleechúcabe cani zinanda Cristu (1 Timoteo 6:20, 21).
Lu Evangelio de Tomás, Evangelio de Felipe ne Evangelio de la Verdad, cani zeeda lu Nag Hammadi, rieeteʼ guníʼ Jesús caadxi de ca cosa ni runi cré ca gnóstico. Ne Evangelio de Judas, ni nacubi bidxélacabe, laaca zeedani lade ca libru ca. Nabé galán ni cuzeeteʼ evangeliu riʼ de Judas Iscariote, purtiʼ rieeteʼ laasibe nga gúnnabe xi beeda guni Jesús lu Guidxilayú riʼ. Ti erudito ni nanna de tema riʼ na cusiene evangeliu stiʼ Judas naca Jesús ti «maestru ne nuu xpiaanibe ne nánnabe stale, peru qué ruzeetedini laabe casi tuuxa ni beeda gati para gulá guiráʼ binni guidxilayú». Peru ca Evangeliu ni guníʼ Dios xi guicá lucaʼ cuzeetecaʼ bidii Jesús xquendanabani para guxhá stonda binni guidxilayú (Mateo 20:28; 26:28; 1 Juan 2:1, 2). Racá rihuinni dxichi rucaa ca evangeliu nacubi ca binni gusaana de guni cré cani zeeda lu Biblia (Hechos 20:30).
Jma risaca ca Evangeliu ni guníʼ Dios xi guicá lucaʼ
Ora guʼyaʼ chaahuiʼ binni cani zeeda lu ca evangeliu cubi ca ne guchaaga cani né ca Evangeliu ni zeeda lu Biblia la? rihuínnica cadi Dios guníʼ xi guicá lúcani. (2 Timoteo 1:13). Ca binni ni bicaa ca evangeliu cubi ca qué ñunibiaʼcaʼ Jesús nin ca apóstol stibe, nga runi qué zanda diʼ gusiidicani binni xiixa ni qué ganna de laabe ne ni dxandíʼ de religión stiʼ ca binni ni zinanda Cristu. Laacani qué zanda diʼ gusiidicani binni purtiʼ cadi jneza guiráʼ ni zeeda lúcani, ni gudixhe si binni cani ne cadi liica para guni cré binni cani zeeda lúcani, nga runi qué zanda gacanécani laanu gunibiaʼnu Jesús ne cani bisiidiʼ (1 Timoteo 4:1, 2).
Peru Mateo ne Juan la? guyuucabe lade doce apóstol stiʼ Jesús. Marcos biʼniné apóstol Pedru dxiiñaʼ, ne Lucas biʼniné apóstol Pablu dxiiñaʼ. Guirácabe espíritu santu stiʼ Dios gudxi laacabe xi gucaacabe lu ca Evangeliu stícabe (2 Timoteo 3:14-17). Nga runi, lu guidapaʼ Evangeliu ca zeeda guiráʼ ni caquiiñeʼ gánnanu para guni crenu Jesús nga Cristu, Xiiñiʼ Dios (Juan 20:31).
[Nota]
a Diidxaʼ apócrifo ca zeeda ni de diidxaʼ griegu ni riníʼ «ni gaʼchiʼ». Primé la? biquiiñecabe diidxaʼ ca para guiníʼcabe de ca libru ni biquiiñeʼ ra scuela para bisiidicabe ni riníʼ ique xcaadxi binni ne ca binni ni qué rié scuela riʼ qué zanda diʼ gápacaʼ ni. Despué maʼ biquiiñecabe diidxaʼ riʼ para guníʼcabe de ca libru ni qué niníʼ Dios xi guicá lu.
[Paraa gucuaacabe imagen ni zeeda lu yaza 18]
Kenneth Garrett/National Geographic Stock