Guni adorarnu Jiobá, Dios ni qué ziuu dxi gusaana de gaca Rey
«Qué ziuu dxi guiaana dxí Dios de guni mandar [...] nga runi usisaca nu laa ne udíʼ nu diuxquixe laa.» (1 TIM. 1:17)
1, 2. 1) Tuu nga ni «qué ziuu dxi guiaana dxí [...] de guni mandar», ne xiñee biaʼsi ca diidxaʼ riʼ para laabe. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra bizulú tema riʼ.) 2) Xiñee riuuláʼdxinu modo runi mandar Dios.
REY Sobhuza II de guidxi Suazilandia biʼniʼ mandar biaʼ sesenta y un iza. Huaxiéʼ si hombre nga runi mandar stale iza. Peru nuu ti rey ni qué riluxe xquendanabani casi binni guidxilayú. Zacá ni, nga runi Biblia na «qué ziuu dxi guiaana dxí Dios de guni mandar» (1 Tim. 1:17). Ne ti salmista bizeeteʼ lá binni ni jma nandxóʼ riʼ ora guníʼ: «Jiobá nga Rey ne qué ziuu dxi gusaana de guni mandar» (Sal. 10:16).
2 Cadi biaʼca rindaa tiempu runi mandar binni nga runi mandar Jiobá. Peru modo runi mandarbe nga ni riuuláʼdxinu. Ndaaniʼ guidxi Israel guyuu ti rey ni biʼniʼ mandar cuarenta iza, laa bisisaca Jiobá né ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá nga ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ binni, rindaa para guidxiichi ne nachaʼhuiʼ ne qué rusaana de gannaxhii. Jiobá peʼ maʼ bizuhuaa dxiichiʼ trono stiʼ guibáʼ, ne laabe huayuni mandarbe casi rey lu guiráʼ cosa» (Sal. 103:8, 19). Cadi naca si Jiobá Rey stinu, sínuque laaca nácabe Bixhózenu ni nadxiinu. Yanna, ximodo maʼ bisihuínnibe nácabe Bixhózenu yaʼ. Ne ximodo cusihuínnibe nácarube rey ne cayuni mandarbe dede dxi bichee Adán ne Eva yaʼ. Ora guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ zacané cani laanu chuʼnu jma gaxha de Jiobá ne zucaa cani laanu gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno.
BIZÁʼ JIOBÁ TI FAMILIA GUIBÁʼ NE GUIDXILAYÚ
3. Tuu nga beeda gaca primé binnilidxi Jiobá, ne turuʼ bizáʼ Dios casi xiiñiʼ.
3 ¡Nanna pabiáʼ biecheʼ Jiobá ora bizáʼ tobi lucha Xiiñiʼ yaʼ! Qué ñuuyabe primé Xiiñibe riʼ casi tutiica binni. Gunnaxhiibe laa casi Xiiñibe ne gucané laabe para bíʼnicabe millón de ángel ni qué gapa donda (Col. 1:15-17). Biblia ruzeeteʼ nabé nayecheʼ riuu ca ángel riʼ ora rúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá. Ne rusisaca Jiobá laacabe ora riníʼ xiiñiʼ laacabe, ne nuucabe ndaaniʼ familia stiʼ (Sal. 103:20-22; Job 38:7).
4. Ximodo beeda gaca ca binni guidxilayú familia stiʼ Dios.
4 Bizáʼ si Jiobá guibáʼ ne Guidxilayú, bisiroobabe familia stibe. Despué de bíʼnibe Guidxilayú stinu ti lugar nabé sicarú, bizaʼbe Adán, primé hombre que casi laabe (Gén. 1:26-28). Cumu laabe nga bizaʼbe Adán la? gulézabe nuzuubaʼ stiidxabe. Ne cumu laabe nga Bixhoze Adán la? gúdxibe laa ximodo guibani ne bíʼnibe ni né guendarannaxhii ne gúcabe nachaʼhuiʼ né laa. Qué ñábibe laa ñuni xiixa ni nucaa laa yaga. Biblia na: «Ne laaca bidii Jiobá Dios mandatu riʼ hombre que: “Zanda goloʼ cuananaxhi stiʼ guiráʼ yaga ni nuu ndaaniʼ jardín riʼ dede guidxá ndaaniluʼ. Peru cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza cadi liica goloʼ ni, purtiʼ dxi lii goloʼ ni, dxandipeʼ zátiluʼ”» (Génesis 2:15-17).
5. Xi biʼniʼ Jiobá para guidale binni lu Guidxilayú.
5 Ca rey de guidxilayú maʼ gadxé laacaʼ de Jiobá, purtiʼ Dios ruuyaʼ binni casi familia stiʼ. Jiobá riuulaʼdxiʼ gudii laacabe dxiiñaʼ gúnicabe, ne nanna zanda gúnicabe ni. Casi Adán la? bidii Jiobá laabe derechu guni mandarbe ca maniʼ ca ne bisaana lu nabe quíxhebe lácame (Gén. 1:26; 2:19, 20). Ñanda nuzáʼ Jiobá jma binni ni qué gapa donda para nidxá Guidxilayú, peru jma jneza biiyabe guzaʼbe ti gunaa para gaca xcompañera Adán ne gunaa que nga Eva (Gén. 2:21, 22). Zaqué zanda gápacabe xiiñicabe ne guchácabe Guidxilayú. Ra gúnicabe zacá, maʼ cadi ra nabeza sícabe que zaca ti paraísu, sínuque guidubi naca Guidxilayú. Óraque, guiráʼ binni ni guibani lu Guidxilayú ne guiráʼ ca ángel ni nuu guibáʼ ñeeda gácacaʼ ti familia si ne ñuni adorarcaʼ Dios. ¡Nabé sicarú ni gudixhe ique Jiobá ñaca! ¡Zacá bisihuinni Bixhózenu ni nuu guibáʼ nadxii laanu!
MAʼ QUÉ NINÁ CA XIIÑIBE ÑÁCABE REY STICAʼ
6. 1) Ximodo bizulú bicaalú ca xiiñiʼ Dios laa. 2) Xi rusihuinni qué nusaana Jiobá de ñaca Rey.
6 Triste guininu ni, peru Adán ne Eva qué nudiicaʼ lugar ñuni mandar Jiobá laacaʼ, laga gucuanucaʼ Binidxabaʼ, tobi de ca xiiñiʼ Dios ni bicaalú laa (Gén. 3:1-6). Cumu bixélecabe de Jiobá la? gúpacabe stale yuubaʼ, nabé gucanácabe ne despué gúticabe, ne zaqueca bizaaca ca xiiñicabe (Gén. 3:16-19; Rom. 5:12). Maʼ nin ti binni qué naʼ guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ndaaniʼ Guidxilayú ca dxi que. Yanna, ñee rusihuinni nga maʼ cadi laabe runi mandarbe o qué ninabe ñuni mandarbe ca binni ni nabani lu Guidxilayú riʼ la? Coʼ. Bisihuínnibe laabe nga Rey ra guleebe Adán ne Eva ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén ne bizuhuaabe ca querubín que ra riuucabe ndaaniʼ jardín que para cadi chúʼcabe sti biaje (Gén. 3:23, 24). Ne dxíqueca bisihuínnibe nadxiibe laanu casi nadxii binni xiiñiʼ ora guniʼbe zápabe ti familia ra chuʼ ca xiiñibe ni qué zucheené laabe, cásica guibáʼ zaqueca lu Guidxilayú. Ne laaca guniʼbe zeeda tobi ni «za» de gunaa que ne laa zunduuxeʼ Binidxabaʼ ne zabee pecadu ni bisaanané Adán laanu. Biblia na: «Ne zucaaʼ gacananaláʼdxisaatu, lii ne gunaa ca, ne zaqueca ni za de lii ne ni za de laabe. Ni za de gunaa ca zucaache íqueluʼ ne lii zuninaluʼ xatini ñeebe» (Génesis 3:15).
7, 8. 1) Ximodo bibani binni ca dxi stiʼ Noé. 2) Xi biʼniʼ Jiobá para bisiá Guidxilayú ne bilá binni.
7 Despué, ra gudiʼdiʼ gayuaa iza, bibani chupa chonna hombre ni qué nusaana de nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Lade ca hombre riʼ nga zeeda Abel ne Enoc. Peru stale binni qué niná ñaca Jiobá Bixhózecaʼ ne Rey sticaʼ. Ca dxi stiʼ Noé que «bidale guendaridinde lu guidubi guidxilayú» (Gén. 6:11). Ñee rusihuinni nga maʼ qué ñanda nucueeza Jiobá guiráʼ ni cayuni ca binni que la? Xi ruzeeteʼ Biblia yaʼ.
8 Biblia ruzeeteʼ bisiene chaahuiʼ Jiobá Noé ximodo naquiiñeʼ guzáʼ ti arca naroʼbaʼ ti ganda guilá ne guilá binnilidxi. Bisihuinni Dios nadxii guiráʼ xixé binni ra gulibe Noé para gabi ca binni que «nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ» (2 Ped. 2:5). Nannadxíchinu gudxi Noé ca binni que xi chiguni Dios ne gunábabe laacaʼ gaca arrepentircaʼ, peru guirutiʼ tu nucaadiaga laabe. Stale iza bibaniné Noé binnilidxi lade binni nabé malu ne ni runi cosa dxabaʼ. Cásica runi ti binni ni nadxii xiiñiʼ, gupa Jiobá Noé ne gadxe binnilidxi ne guluu ndaayaʼ laacabe. Ora bisaba Jiobá nisaguié naroʼbaʼ lu iza 2370 ante de ca dxi stiʼ Jesús (a.j.), bisihuinni zanda gucueeza ni cayuni ca binni que ne cani cayuni ca ángel malu que. Racá rihuinni nácarube Rey (Gén. 7:17-24).
Qué huasaana Jiobá de gaca Rey guibáʼ ne Guidxilayú
(Biiyaʼ párrafo 6, 8, 10, 12 ne 17)
QUÉ NUSAANA JIOBÁ DE ÑACA REY GUDIʼDIʼ SI NISAGUIÉ NAROʼBAʼ QUE
9. Xi ñanda ñuni binni gudiʼdiʼ si nisaguié naroʼbaʼ que.
9 Biree si Noé ne binnilidxi ndaaniʼ arca que, ¡nanna pabiáʼ bidiicabe xquíxepeʼ Jiobá yaʼ! Oraqueca biʼniʼ Noé ti altar para gudii ofrenda Dios. Guluu Dios ndaayaʼ Noé ne binnilidxi, ne gúdxibe laacaʼ ca diidxaʼ riʼ: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ» (Gén. 8:20–9:1). Biree sícabe ndaaniʼ arca que, ñanda niguixhe ique binni ñuni adorar Jiobá si ne nidálecaʼ lu Guidxilayú riʼ.
10. 1) Paraa bicaalúcabe Dios gudiʼdiʼ si nisaguié naroʼbaʼ que ne ximodo bíʼnicabe ni. 2) Xi biʼniʼ Jiobá para cadi nusaana de ñaca ni maʼ gudixhe ique.
10 Qué nusaana de ñácacabe binni ruchee neca biaba nisaguié naroʼbaʼ que. Ne laaca nabániruʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ. Nga runi, gudiʼdiʼ si ti tiempu, bizulú ca binni que bidxiidéchecaʼ Jiobá ne maʼ qué ninacaʼ ñuni mandarbe laacaʼ. Ti xiiñiʼ xhiaga Noé, Nemrod, gucalaʼdxiʼ nusihuinni cadi jneza modo runi mandar Jiobá, ne ante guibánibe guirútiruʼ huayuni casi bíʼnibe ca. Biblia na gúcabe «ti hombre ni nabé biiti maniʼ ne ni bicaalú Jiobá». Bicuibe guidxi naroʼbaʼ, casi Babel, ne guniʼbe nácabe rey stiʼ «guidxi Sinar» (Gén. 10:8-12). Jiobá gudixhe ique guidale binni lu Guidxilayú, peru rey malu riʼ gucalaʼdxiʼ nucueeza ni gudixhe íquebe. Yanna, xi biʼniʼ Jiobá laabe yaʼ. Bichaa Jiobá diidxaʼ riníʼ ca binni que. Xi guleendú Jiobá né ni biʼniʼ ca yaʼ. Cumu maʼ qué ñenesaacabe la? guiráʼ ca xpinni Nemrod bireeche ndásecaʼ «lu guidubi guidxilayú». Peru yenécabe ca costumbre ni rúnicabe ndaaniʼ religión stícabe ne modo biziidicabe zanda gaca mandar binni (Gén. 11:1-9).
11. Ximodo bisihuinni Jiobá qué nusaana de ñaca xhamigu Abrahán.
11 Gudiʼdiʼ si nisaguié naroʼbaʼ que, stale binni biʼniʼ adorarcaʼ stale dios ni cadi dxandíʼ, peru laaca bibani caadxi hombre ni biʼniʼ adorar Jiobá si. Tobi de laacabe nga Abrahán, laa gudixhe ique gusaana ti yoo sicarú ni napa ndaaniʼ guidxi Ur ne stale iza guleza ndaaniʼ yoo de lari (Gén. 11:31; Heb. 11:8, 9). Cumu gadxé gadxé ra rindézabe la? gudíʼdibe neza ra runi mandar gadxé gadxé rey, stale de ca rey que nabézacaʼ ndaaniʼ guidxi nuu lindaa. Peru gupa Jiobá laabe ne binnilídxibe casi rapa binni xiiñiʼ. Sicaríʼ guníʼ ti salmista: «Qué nudiibe lugar ñuniná nin ti binni laacaʼ, sínuque bisabanabe ca rey ni gucalaʼdxiʼ ñuniná laacaʼ» (Sal. 105:13, 14). Ne cumu qué nusaana Dios de ñaca xhamigu Abrahán la? gúdxibe laa: «De lii zaree stale rey» (Gén. 17:6; Sant. 2:23).
12. Ximodo bisihuinni Jiobá laa nga napa derechu de guni mandar dxi guyuu xquidxi Egipto, ne xi guleendú ca xpínnibe.
12 Laaca gudxi Jiobá Isaac, xiiñiʼ Abrahán ne xhiágabe Jacob, zaguube ndaayaʼ laacaʼ. Ndaayaʼ ca nga zaree stale rey lade ca xiiñicabe (Gén. 26:3-5; 35:11). Yanna, ante guihuinni ca rey riʼ, beeda gaca cani za de Jacob esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto. Ñee rusihuinni nga maʼ qué zuni Jiobá ni maʼ bizabiruaa ne maʼ qué gapa derechu de guni mandar lu Guidxilayú la? Coʼ. Gulézabe dede ora maʼ caquiiñeʼ gusihuínnibe poder stibe ne bíʼnibe ni ra bisihuínnibe laabe nga nápabe derechu guni mandarbe ne cadi faraón que. Peru ca israelita que biʼniʼ crecaʼ zulá Jiobá laacaʼ ne zaqué bíʼnibe ni ne nabé bidxagayaacaʼ modo bilá Jiobá laacaʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ que. Rihuinni dxíchica Jiobá nga runi mandar guibáʼ ne Guidxilayú. Ne cumu nabé nadxiibe xquídxibe la? biquiiñebe poder stibe para bilabe laacaʼ. Biblia na: «Óraque gudxi Moisés guidxi que: “Cadi guidxíbitu. Laguzuhuaa dxiichiʼ ne laguuyaʼ modo chigulá Jiobá laatu yannadxí. Purtiʼ ca egipciu ni cayuuyatu yannadxí, maʼ qué zuuyarutu laacaʼ, coʼ, maʼ qué ziuuruʼ dxi. Jiobá zadinde pur laatu, ne laatu qué zúnitu gastiʼ”» (Éxodo 14:13, 14).
BEEDA GACA JIOBÁ REY STIʼ GUIDXI ISRAEL
13, 14. 1) Xi canción biʼndaʼ ca israelita que para gusisácacaʼ Jiobá. 2) Xi gudxi Jiobá David ante gatiʼ.
13 Cásipeʼ bilá Jiobá ca israelita que biindacaʼ para gusisácacaʼ laabe. Canción riʼ zeeda ni lu capítulo 15 stiʼ Éxodo, ne lu versículo 18 stini na sicaríʼ: «Qué ziuu dxi gusaana Jiobá de guni mandar». Racá ridúʼyanu Jiobá nga beeda gaca Rey stícabe (Deut. 33:5). Peru ca israelita que maʼ qué ninacaʼ ñaca Jiobá Rey sticaʼ. Biaʼ tapa gayuaa iza despué de bireecabe Egipto gunábacabe Dios cuí ti binni para gaca rey stícabe, cásica napa xcaadxi guidxi ni qué runi adorar Dios ni dxaaga xquídxicabe (1 Sam. 8:5). Neca biʼniʼ Jiobá ni nácabe, peru qué ñuu dxi nusaana de ñaca Rey stícabe. Ne zacá bihuínnini ca dxi biʼniʼ mandar David, guiropa rey ni gupa Israel.
14 Dxi yené David guiña stiʼ pactu Jerusalén la? guiráʼ ca levita que biindacaʼ ti canción para gusisácacaʼ Jiobá, sicaríʼ na ni: «Laguiníʼ lade guiráʼ ca guidxi roʼ: “¡Jiobá peʼ maʼ beeda gaca rey!”» (1 Crón. 16:31). ¡Nabé risaca ca diidxaʼ riʼ! Yanna, pa Jiobá nga Rey ni qué huasaana de guni mandar, ximodo nga beeda gácabe Rey yaʼ. Jiobá reeda gaca Rey cada biaje gusihuinni laa nga runi mandar o cuibe ti binni para guiníʼ pur laabe ora maʼ caquiiñeʼ ni o para guni xiixa. Nabé risaca guiénenu ximodo nga reeda gaca Jiobá Rey. Ante gatiʼ David gudxi Jiobá laa qué ziuu dxi gusaana de guni mandar, sicaríʼ gúdxibe laa: «Zandisaʼ tobi ni gale lade ca xiiñiluʼ; ne zuneʼ reinu stibe naguidxi» (2 Sam. 7:12, 13). Ne zaqué bizaaca ni: jma de ti mil iza despué bihuinni tuu nga za de David. Tu laabe, ne padxí gueeda gácabe Rey yaʼ.
GULÍ JIOBÁ STI REY
15, 16. 1) Padxí gulí Jiobá Jesús para gaca Rey. 2) Xi biʼniʼ Jesús dxi nuu lu Guidxilayú para guluu listu Reinu stiʼ.
15 Lu iza 29 despué de ca dxi stiʼ Jesús (d.j.), bizulú bicheeche Juan ni Riguunisa diidxaʼ ne guníʼ «ma zeda dxiña dxi guni mandar» Reinu stiʼ Dios (Mat. 3:2). Dxi guluunisa Juan Jesús, gulí Jiobá laabe casi Mesías ne laaca gulí laabe para gácabe Rey lu Reinu stiʼ. Ne bisihuínnibe nadxiibe Xiiñibe ora gúdxibe laa ca diidxaʼ riʼ: «Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mat. 3:17).
16 Bisisaca Jesús Bixhoze biaʼ tiempu bicheeche diidxaʼ (Juan 17:4). Bíʼnibe ni dxi guniʼbe de Reinu stiʼ Dios (Luc. 4:43). Ne dede bisiidibe ca xpínnibe guinábacaʼ guseendaʼ Dios Reinu stiʼ (Mat. 6:10). Cumu Jesús nga chigaca Rey la? gunda gúdxibe ca xhenemígube ca diidxaʼ riʼ: «Reinu stiʼ Dios nuu ládetu» (Luc. 17:21, TNM). Despué, gueelaʼ ante gatiʼ Jesús, bíʼninebe ca xpínnibe ti pactu para guni mandárnecaʼ laabe lu Reinu stiʼ Dios. Zacá bisihuínnibe ziuu chupa chonna de ca discípulo stibe zácacaʼ rey lu Reinu stiʼ Dios (biindaʼ Lucas 22:28-30).
17. 1) Ximodo bihuinni maʼ cayuni mandar Jesús lu primé siglu que. 2) Xiñee naquiiñeʼ cueza Jesús ti tiempuhuiiniʼ.
17 Padxí nga gueeda gaca Jesús Rey lu Reinu stiʼ Dios yaʼ. Qué ñácabe Rey despué de bíʼninebe ca discípulo stibe pactu que. Sti huadxí que biiticabe laabe ne bireeche ndase ca discípulo stibe (Juan 16:32). Peru Jiobá qué nusaana de ñaca Rey, cásica dxiqué. Lu guionna gubidxa que gundísabe Xiiñibe lade gueʼtuʼ, ne lu Pentecostés stiʼ iza 33, bizulú biʼniʼ mandar Jesús luguiáʼ ca xpinni ni bibí né espíritu santu (Col. 1:13). Peru naquiiñeʼ cueza Jesús ti tiempuhuiiniʼ para guni mandar guidubi naca Guidxilayú casi maca bieeteʼ, ne zacá guihuinni laabe nga binni ni za de David. Jiobá gudxi laabe: «Gurí cueeʼ, ladu derechu stinneʼ, dede ora maʼ gudixhedxiéʼ cani nanalaʼdxiʼ lii xañeeluʼ» (Sal. 110:1).
GUNI ADORARNU REY NI QUÉ ZIUU DXI GUSAANA DE GUNI MANDAR
18, 19. 1) Xi naguixhe íquenu gúninu. 2) Xi zazíʼdinu lu sti tema ca.
18 Maʼ raca stale mil iza, cásica ca ángel ne zaqueca binni guidxilayú huacaalucaʼ modo runi mandar Jiobá. Peru qué huayuudxí gusaana Jiobá de guni mandar. Ne cumu nadxiibe binni la? gúpabe ne bilabe ca xpínnibe casi Noé, Abrahán ne David. Cadi dxandíʼ rucaa ndiʼ laanu guidxíñanu ne guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, Rey stinu la?
19 Yanna, ximodo nga naca Jiobá Rey ca dxi stinu riʼ yaʼ. Xi zanda gúninu para cadi guixélenu de Jiobá ne chuʼnu lade ca xiiñibe ni qué ruchee ni nuu guibáʼ ne Guidxilayú yaʼ. Xipeʼ nga ni canábanu ora rábinu Dios «Biseendaʼ reinu stiluʼ» yaʼ. Zacábinu cani gunabadiidxanu riʼ lu sti tema ca.