CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS
«¿Padxí gápanu sti asamblea pue?»
GUINÍʼ íquenu nuunu ndaaniʼ guidxi México ra ziluxe beeu noviembre stiʼ iza 1932. Raca ti semana de bicaacabe ca primé semáforo de biaaniʼ ndaaniʼ guidxi ra nabé raca ridxi riʼ, ra nabeza jma de ti millón binni. Peru dxi riʼ maʼ cadi ti noticia nacubi diʼ ca semáforo que para laacabe. Ca reporteru ni nuu ndaaniʼ guidxi que cabézasicaʼ gúʼyacaʼ xi guizaaca semana que. Naazecaʼ cámara zuhuaacaʼ ra estación de tren cabézacaʼ ti invitadu especial: Joseph F. Rutherford, presidente stiʼ Sociedad Watch Tower. Laaca nuu ca Testigu ni nabeza ndaaniʼ guidxi que raqué cabézacaʼ guidxagalucaʼ hermanu Rutherford, chigueedabe para chebe asamblea nacional de chonna gubidxa.
Revista The Golden Age (yanna lani ¡Despertad! lu diidxastiá) bizeeteʼ: «Nanna dxíchinu zietenaláʼdxicabe asamblea riʼ casi ti eventu risaca lu historia de modo bidale binni biziidiʼ ni dxandíʼ lu república stiʼ México». ¿Xiñee nabé bidxagayaa binni asamblea ra guyé 150 si binni riʼ yaʼ?
Ante gaca asamblea que, huaxieʼruʼ binni maʼ biziidiʼ de Reinu ndaaniʼ guidxi riʼ. Neca huayaca caadxi asamblea nahuiiniʼ dede lu iza 1919, peru ra gudiʼdiʼ iza bixiéʼ ca congregación que. Lu iza 1929, bixeleʼ ti sucursal ndaaniʼ capital stiʼ guidxi riʼ. Ruluíʼ zacané ngue para gaca dxiiñaʼ stinu jma galán, peru guyuu caadxi guendanagana. Casi dxi bidiicabe instrucción de gusaana ca hermanu de gúnicaʼ negocio ora guni predicarcaʼ, bidxiichi ti colportor, bisaana organización riʼ ne biʼniʼ grupu stiʼ para guni estudiarcaʼ Biblia aparte. Ca dxi queca bichaacabe superintendente stiʼ sucursal riʼ purtiʼ biʼniʼ xiixa ni cadi jneza guni ti xpinni Cristu. Ca Testigu, ni qué nusaana Jiobá, de guidxi México caquiiñecaʼ xiixa ni uguu gana laacaʼ en sentidu espiritual.
Nabé guluu hermanu Rutherford gana ca hermanu riʼ ca dxi beeda ganna laacabe que. Bidiibe chupa discursu ni nabé guluu gana laacaʼ ne bidiibe gaayuʼ lu radiu. Gudiʼdiʼ si asamblea que maʼ hermanu ni nacubi guca superintendente stiʼ sucursal que biʼniʼ organizar dxiiñaʼ runi ca Testigu. De raqué nga maʼ biʼniʼ sentir ca hermanu que ndaayaʼ stiʼ Jiobá ne qué nusaana de ñúnicaʼ ni nabe né stale gana ne nabé bidii ca ngue stipa laacaʼ.
Asamblea ni guca ndaaniʼ guidxi México lu iza 1941
Sti iza que maʼ guca chupa asamblea México, guca tobi ni Puerto de Veracruz ne guca stobi ni ndaanipeʼ guidxi México. Ne pur stipa biʼniʼ ca hermanu que para guni predicarcaʼ biroobaʼ dxiiñaʼ que. Lu iza 1931 que nuu 82 publicador, peru chii iza despué maʼ bidálecabe chii biaje jma que biaʼ que. Lu iza 1941, guyé biaʼ ti mil binni Asamblea Teocrática ni guca ndaaniʼ guidxi México.
«NUCHIICABE NDAANIʼ CA CALLE»
Lu iza 1943, biree ca Testigu ndaaniʼ calle ne canacaacaʼ cartel ni cá anunciu stiʼ Asamblea Teocrática ni láʼ «Nación Libre», ni chigaca ndaaniʼ doce guidxi stiʼ México.a Rugaandacabe chupa cartel lu xíʼquecabe, tobi neza delante ne stobi neza atrá. Maca huayuni ca Testigu sicaríʼ dede lu iza 1936.
Ni bigácabe lu ti revista ni biree lu iza 1944 ra rihuinni chupa hermanu ziné cartel lu ti marcha ndaaniʼ guidxi México.
Ti revista de México ni laʼ La Nación bizeeteʼ xi guiráʼ guleendú ca Testigu né marcha bíʼnicaʼ né ca cartel que ndaaniʼ capital stiʼ guidxi México. Bizeeteʼ ni: «Primé dxi que gunábacabe laacaʼ chinecaʼ jma binni. Sti dxi que dede maʼ qué ganda chuʼcaʼ lugar ra cayaca ni que». Guizáʼ bidxiichi ca xaíque stiʼ Iglesia Católica ora bíʼyacaʼ xi guiráʼ guleendú ca Testigu né marcha que dede bizulú bíʼnicaʼ ti campaña para gucaalucaʼ laacabe. Neca zaqué, guca ca hermanu que nadxibalú purtiʼ qué nusaanacaʼ de nireecaʼ ndaaniʼ calle. Laaca bizeeteʼ revista La Nación biiyaʼ guidubi naca guidxi que «hombre, né gunaa, ruluiʼcaʼ sandwich ni cá xiixa anunciu lú». Lu revista que zeeda ti foto stiʼ chupa hermanu ni canazá ndaaniʼ ca calle stiʼ guidxi México. Ñee foto que ná: «Nuchiicabe ndaaniʼ ca calle».
«JMA GALÁN NE JMA NADXAA LU CANI QUE LU PISU DE CEMENTU»
Lu ca iza que, stale de ca Testigu napa xidé gúnicaʼ stipa naroʼbaʼ para checaʼ ca asamblea ni raca ndaaniʼ guidxi México purtiʼ nagabaʼ si cani. Stale de laacabe nabézacabe ndaaniʼ ca guidxihuiiniʼ ni nuu zitu ra gastiʼ carretera ne qué rindá tren. Sicaríʼ bicaa ca hermanu de ti congregación: «Linea de telégrafo si nga nuu gaxha de raríʼ». Napa xidé cheʼ ca Testigu que lu mulaʼ o sácabe chupa chonna gubidxa para guicaacabe tren ni chiné laacabe ndaaniʼ guidxi ra chigaca asamblea que.
Casi guiráʼ hermanu que pobre laacaʼ, ne biaʼ rugaanda si xpuéltucaʼ para quíxecaʼ pasaje para si checaʼ. Stale de laacabe riaanacabe ra lidxi ca hermanu de raqué ne laacaʼ nabé nayecheʼ ridxaagalucaʼ laacabe. Xcaadxi de laacabe rásicaʼ ndaaniʼ ca Yoo stiʼ Reinu. Ti biaje biaana biaʼ noventa hermanu ndaaniʼ sucursal ne gúsicabe pur fila lu «caadxi colchón ni bizáʼcabe né gande caja de cartón cada tobi». Anuario que ná guizáʼ cudiicabe xquíxepeʼ ne guníʼcabe «jma galán ne jma nadxaa lu cani que lu pisu de cementu».
Bisisaca ca hermanu que ca eventu riʼ ngue runi guyuucaʼ dispuestu gúnicaʼ stipa naroʼbaʼ para checaʼ. Yanna riʼ mayaca guizaa ca publicador de México ti millón ne rusisácarucaʼ ca eventu ca.b Lu iza 1949, sicaríʼ bieeteʼ lu ti informe stiʼ sucursal de México: «Neca nagana modo nabani binni, qué rusaana ca hermanu de gucaa íquecaʼ xhiiñaʼ Dios. Despué de tiidiʼ cada asamblea, xadxí riníʼcabe de laani ne guiráʼ biaje rinabadiidxacabe: “¿Padxí gápanu sti asamblea pue?”». Dede yanna rihuinni dxandíʼ ca diidxaʼ ni biete lu informe que. (Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios ndaaniʼ sucursal de Centroamérica).
a Anuario 1944, bizeeteʼ, asamblea riʼ nga «gucané para jma binibiáʼ binni ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi México».
b Lu iza 2016 guyé 2,262,646 binni Conmemoración ndaaniʼ guidxi México.