Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
1-7 DE ABRIL
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 CORINTIOS 7-9
«Ti don nga quixhe ique binni guiaana solteru o soltera»
Ximodo zanda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios laga caʼruʼ guichaganaluʼ
3 Jma nga rihuinni napa cani caʼruʼ guichaganáʼ tiempu ne lugar para gúnicaʼ stale cosa, casi gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios, gápacaʼ jma xhamígucaʼ ne chuʼcaʼ jma gaxha de Jiobá (1 Cor. 7:32-35). Pur cani maʼ guninu ca, stale xpinni Cristu riguixhe íquecaʼ guiaanacaʼ neca ti tiempu si sin guichaganacaʼ. Nuu de laacaʼ qué niníʼ íquecaʼ ñaanacaʼ stúbicaʼ. Peru cumu bichaa modo nabánicabe la? biʼniʼ orárcabe, guníʼ ique chaahuicabe ni ne bidiicabe cuenta zanda gacané Jiobá laacabe guibánicabe sin guchiiñaʼ gastiʼ laacabe. Nga runi, gudixhe íquecabe guiaanacabe stúbicabe (1 Cor. 7:37, 38).
Cani naquiiñeʼ gánnanu de carta ni gucuá para ca binni de Corinto
7:33, 34. Xii nga cani «nuu ndaani guidxilayú», cani jma cá ique ca xpinni Cristu ni maʼ bichaganáʼ. Ni jma cá íquecabe nga ni gócabe, ni gácucabe ne ra cuézacabe, cadi caníʼdini de ca cosa malu ni runi binni guidxilayú de cani naquiiñeʼ guixélenu de laacaʼ (1 Juan 2:15-17).
w96-S 15/10 yaza 12 párr. 14
Ora naca tuuxa solteru o soltera zanda guni stale cosa sin chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ laa
14 Ora ti xpinni Cristu naca solteru o soltera ne riquiiñeʼ tiempu stiʼ para guni ca cosa si ni riulaʼdxiʼ, cadi zácaxabe jneza nga cayúnibe qué tobi ni maʼ bichaganáʼ, purtiʼ cadi caquiiñebe soltería stibe para gúnibe dxiiñaʼ stiʼ Reinu, sínuque caquiiñebe soltería ca para ganda gúnibe ca cosa si ni riuláʼdxibe (Mateo 19:12). Hombre ne gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ, naquiiñeʼ chuʼcaʼ xizaa pur ca cosa stiʼ Señor, ne gucaa íquecaʼ gusiéchecaʼ Señor ne cadi gusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Señor sin chuʼ xiixa ni guchiiñaʼ laacaʼ. Ndiʼ riníʼ, naquiiñeʼ gucaa íquecabe gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá ne Jesucristu sin guicá íquecabe xcaadxi cosa. Zacatiʼ la? ca xpinni Cristu ni naca solteru o soltera «jma rusi jneza» cayúnicaʼ qué tobi ni maʼ bichaganáʼ.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
lv yaza 220, párr. 2 hasta yaza 221 párr. 1
Apéndice
Ne nuu tiru rusabixheelaʼ ca xpinni Cristu dede raca divorciarcaʼ neca qué ñapa xheelacaʼ jnadxii. Ora gaca nga, Biblia na: «Pa chuʼ ti gunaa usaana xheela la? napa xidé guiaana stubi, o pacaa la? ibigueta né xheelaʼ» (1 Corintios 7:11). Pa gueeda gaca nga cadi jneza diʼ guzulú guidxaagacabe tuuxa ne guiníʼ íquecabe guichaganacabe laa (Mateo 5:32). Yanna guidúʼyanu xi huacaa caadxi xpinni Cristu gusabixheelacaʼ.
Ora qué naʼ hombre ca gudii ni caquiiñeʼ binnilidxi. Nuu hombre qué rudii ni caquiiñeʼ binnilidxi peru cadi purtiʼ qué zanda gudiibe ni, sínuque purtiʼ qué nabe gúnibe ni. Xi riníʼ Biblia de ca hombre ni runi zacá yaʼ. Nani, hombre «ni qué ulabi ca [...] binni lidxi, ma biree de ni runi cre, ne zeda aca jma nadxaba que ni qué runi cre» (1 Timoteo 5:8). Pa qué náʼ hombre ca guchaa modo laa, gunaa ca naquiiñeʼ guʼyaʼ pa jma galán zabaniné ca xiiñiʼ sin laabe ti zacá ganda cheʼ ra nuu ti juez para guiníʼ racalaʼdxiʼ guixeleʼ de laabe. Pa gábicabe ca binnigola ca qué naʼ ti hombre Testigu gudii ni caquiiñeʼ binnilidxi naquiiñeʼ ganna chaahuicabe de ni cayaca ca, purtiʼ zándaca pur nga cueecabe hombre ca de ndaaniʼ xquidxi Dios pur ni qué naʼ guni.
Nabé riguíñecabe xheelacabe. Nuu tu laa nabé nagueenda ridxiichi ne riguiñe xheelaʼ dede runiná o runi huará laabe ne nuu tiru biaʼ qué guuti si laabe. Pa binni ni riguiñe xheelaʼ ca naca ti xpinni Cristu la? ca binnigola ca naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuicaʼ ni cayaca ca, purtiʼ cani ridxiichi xhaataʼ ne cani ruyubi guniná stobi zanda cueecabe laacaʼ de ndaaniʼ xquidxi Dios (Gálatas 5:19-21).
Ora chuʼ fe stiʼ ti xpinni Cristu ra naxoo. Nuu tu laa riraruʼ ni runi para ganda gucueeza xheelaʼ de guni ni na Jiobá ne nuu tu laa rucaa xheelaʼ guni xiixa para gucheené ca ley ni zeeda lu Biblia. Pa qué ganda guni ti xpinni Cristu ni na Jiobá naquiiñeʼ guʼyaʼ pa jneza nga guixeleʼ de xheelaʼ ti ganda «uzuʼba [...] stiidxa Dios que stiidxa binni» (Hechos 5:29).
Xi naquiiñeʼ gúniluʼ para guibanineluʼ xheelaluʼ nayecheʼ
6 Galán cueza binni dede ora maʼ huaniisi para gudii stiidxaʼ guichaganáʼ. Nga runi, Pablu na jma galán guichaganáʼ binni ora maʼ gudiʼdiʼ tiempu ra ruzulú ribani ladxidóʼ ne ruquiinde laa gatané tuuxa, purtiʼ qué rudiini lugar laa guiníʼ ique jneza (1 Corintios 7:36). Cani nahuiiniʼ ca nabé nagueenda ruchaacaʼ ora maʼ ziniisicaʼ. Stale de cani richaganáʼ nahuiinirucaʼ, rudiicaʼ cuenta tiidiʼ si chupa chonna iza de bichaganacaʼ ruchaa cani racaláʼdxicaʼ ne ni caquiiñecaʼ, ne zaqueca xheelacaʼ. Pur ni huayuuyacabe, ruluíʼ si jma stale de cani richaganáʼ nahuiiniʼ qué ribánicaʼ nayecheʼ ne jma nagueenda raca divorciarcaʼ que cani richaganáʼ ora maʼ huaniisi. Nga runi, cadi naquiiñeʼ gacalúguluʼ para guichaganaluʼ. Pa maʼ huaniisiluʼ ora guichaganaluʼ, ca dxi chuʼluʼ stúbiluʼ zaziidiluʼ stale cosa ni zacané lii ora maʼ guichaganaluʼ ne zacané nga lii gunibiáʼ chaahuiluʼ laca lii, ne guibanineluʼ xheelaluʼ galán.
8-14 DE ABRIL
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 CORINTIOS 10-13
«Naca Jiobá fiel»
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
Sicaríʼ bicaa apóstol Pablo: «Qué zudii [Dios] lugar gueeda xiixa luguiá tu ni qué zanda gua tu» (1 Corintios 10:13). Ñee riníʼ ca diidxaʼ ca ruuyaʼ Jiobá dede ante xi zanda guni huantarnu oracaruʼ ribí xi prueba gudxíʼlunu la?
▪ Xi niníʼ íquenu pa ñaca zacá ni yaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, dxi biiti xiiñiʼ ti hermanu laca laa, gunabadiidxabe pa dede ante maca biiyaʼ Jiobá zuni huantárcabe yuubaʼ que, laabe né xheelabe. Ñee nuu razón para guni crenu Jiobá peʼ runi controlar guiráʼ ni rizaaca lu xquendanabáninu la?
Ora guʼndaʼ chaahuiʼ tuuxa ca diidxaʼ guníʼ Pablo lu 1 Corintios 10:13, rudii cuenta qué ruzeeteʼ Stiidxaʼ Dios pa ruuyaʼ Jiobá dede ante xi guendanagana zanda guni huantarnu oracaruʼ ribí xi prueba tiidinu. Guidúʼyanu tapa razón ni rusihuinni zacá ni.
Primé la? maʼ bidii Jiobá laanu libertad para cuinu xi gúninu. Laabe racaláʼdxibe cuinu xi gúninu lu xquendanabáninu (Deuteronomio 30:19, 20; Josué 24:15). Pa cuinu gúninu ni jneza la? zanda gápanu confianza zuluiʼbe laanu xi gúninu (Proverbios 16:9). Peru, pa qué gúninu ni la? nápanu xidé gudxíʼlunu ca guendanagana gueeda luguianu pur laani (Gálatas 6:7). Pa ñaca nibí Jiobá ca prueba ni nudxíʼlunu, ñee cadi nuluiʼbe caguíxhebe pabiáʼ si zanda cuinu xi gúninu la?
Guiropa, qué rapa diʼ Jiobá laanu de «[gu]izaacanu cosa ni cadi caníʼ íquenu ne ora cadi cabézanu», ni rieeteʼ lu Biblia (Eclesiastés 9:11). Zanda guizaacanu ti accidente ra gacananu stale, pur nuunu ti lugar ne ti ora ra cadi naquiiñeʼ chuʼnu. Jesús guníʼ de ti torre ni biaba ne biiti ni 18 binni, ne bisiénebe cadi pur racalaʼdxiʼ Dios nga bizaaca desgracia que (Lucas 13:1-5). Ngue runi, cadi jneza diʼ nga guiníʼ íquenu maca gudixhe Dios tu guibani ne tu gatiʼ pa málasi guizaaca xiixa cosa malu. Cadi dxandíʼ la?
Guionna, guiranu nápanu xidé gusihuínninu pa qué zusaananu Jiobá. Cadi guiaandaʼ laanu Binidxabaʼ ná guiráʼ xpinni Dios zucheenecaʼ laabe, zusaanacabe Jiobá pa tiidicabe lu xiixa prueba (Job 1:9-11; 2:4; Apocalipsis 12:10). Pa ñaca dxandíʼ rulá Jiobá laanu de ca prueba ni ñuuyabe qué zanda guni huantarnu, ñee cadi nusihuinni nga dxandíʼ rúninu ni ná Dios pur rudii laanu puru ni galán, casi guníʼ Binidxabaʼ que la?
Ne últimu la? cadi caquiiñepeʼ ganna Jiobá xi guiráʼ chiguizaacanu. Ora riníʼ ique binni Dios nga ribí ca prueba tiidinu rusihuinni ni nánnabe xi guiráʼ chiguizaacanu. Peru Biblia ná cadi zacá diʼ ni. Rihuinni dxichi zanda guiníʼ Dios xi chiguizaaca despué (Isaías 46:10). Peru Biblia rusiidiʼ ribibe xi ca cosa chiguizaacaruʼ racaláʼdxibe gánnabe (Génesis 18:20, 21; 22:12). Maca nuu pora nga ruuyabe xi chiguizaaca despué purtiʼ runi respetarbe libertad ni nápanu de cuinu xi gúninu. Ñee cadi nga nga ni ribézanu de ti Dios ni rusisaca libertad stinu ne ni ruuyaʼ pora zanda guni xiixa la? (Deuteronomio 32:4; 2 Corintios 3:17).
Yanna, ximodo zanda guiénenu ca diidxaʼ «qué zudii [Dios] lugar gueeda xiixa luguiá tu ni qué zanda gua tu» yaʼ. Cadi caníʼ diʼ Pablo de ni runi Jiobá ante tiidinu ca prueba ca, sínuque ni rúnibe ora maʼ cadídinu cani. Ca diidxaʼ riʼ rucaa cani laanu chuʼnu seguru zacané Jiobá laanu tiidinu lu intiica guendanagana pa gápanu confianza laa (Salmo 55:22). Lu ca diidxaʼ ni guníʼ Pablo ca nuu chupa cosa ni dxandíʼ. Xi laacani yaʼ.
Primé, intiica prueba gudxíʼlunu laaca rudxiilú «irá binni» cani. Nga riníʼ zabaninenu ca guendanagana riʼ lu Guidxilayú. Peru, pa gápanu confianza Jiobá la? qué zuni ganar cani laanu, sínuque zuni huantarnu cani (1 Pedro 5:8, 9). Lu ca diidxaʼ ni cá ante ne despué de 1 Corintios 10:13, caníʼ Pablo de ca prueba ni gudiʼdiʼ guidxi Israel lu desiertu que (1 Corintios 10:6-11). Nin tobi de laacani qué ñaca nagana para ca israelita ni ruzuubaʼ diidxaʼ que ñuni huantar. Casi guníʼ Pablo tapa biaje, «caadxi [si] de laacabe» qué nuzuubaʼ diidxaʼ. Laacabe nga caadxi israelita ni maʼ qué ñapa confianza Jiobá ne pur ngue maʼ bizulú bíʼnicaʼ ca cosa malu ni biale de ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ.
Guiropa, «jneza runi Dios [o qué ruchee]». Ora guidúʼyanu ni biʼniʼ Jiobá pur xquidxi, ruuyaʼ dxíchinu rusihuínnibe guendarannaxhii ne qué rusaanabe cani nadxii laabe ne runi ni nabe (Deuteronomio 7:9). Laaca rizíʼdinu rúnibe guiráʼ ni riniʼbe (Josué 23:14). Maʼ bisihuinni Jiobá qué rucheené ca xpinni, nga runi cani nadxii laabe ne ruzuubaʼ stiidxabe la? zanda chuʼcaʼ seguru zúnibe chupa cosa risaca de ni maʼ bidii stiidxabe ora tiidicaʼ guendanagana: 1) qué zudiibe lugar gaca nin ti prueba jma naroʼbaʼ de biaʼ qué zanda guni huantarnu ne 2) laabe zuluiʼbe laanu ximodo gudxíʼlunu cani.
Ximodo nga racané Jiobá cani rapa confianza laa yaʼ. Pa gacaláʼdxibe la? zanda cueebe xiixa prueba cadídinu. Peru guietenaláʼdxinu ni guníʼ Pablo: Jiobá «zacané laatu tidi tu ni ora idxiña tu ni, ti ganda gua tu ni». Stale biaje racanebe laanu ora gudiibe ni caquiiñenu para ganda gudxíʼlunu guendanagana nápanu. Guidúʼyanu caadxi modo rúnibe ni:
▪ «Rusieche be laanu ora tiica acaná ladxidóʼ no» (2 Corintios 1:3, 4). Zanda quixhedxibe xquendabiaaninu, ladxidoʼno ne cani runi sentirnu ora iquiiñebe Stiidxabe, espíritu santu stibe ne guendaró espiritual ni rudii «mozo ni nuu xpiaani» laanu (Mateo 24:45; Juan 14:16; Romanos 15:4).
▪ Zanda guluiʼbe laanu xi gúninu né espíritu santu stibe (Juan 14:26). Ora gápanu xiixa guendanagana, zanda gacané espíritu stiʼ Dios laanu guietenaláʼdxinu ca relatu ne principiu zeeda lu Biblia ni zacané laanu quixhe íquenu gúninu ni jneza.
▪ Zanda iquiiñebe ca ángel para gacanebe laanu (Hebreos 1:14).
▪ Zanda iquiiñebe xcaadxi xpinni Cristu para gacanebe laanu ora gúnicaʼ xiixa pur laanu ne guiniʼcaʼ diidxaʼ ni cuʼ gana o gudii stipa laanu (Colosenses 4:11).
Yanna, ximodo zanda guiénenu ni guníʼ Pablo lu 1 Corintios 10:13 yaʼ. Qué ribí diʼ Jiobá ca prueba ni gudxíʼlunu. Peru ora guedandá cani, zanda chuʼnu seguru qué zudiibe lugar gaca cani jma naroʼbaʼ dede qué ganda guni huantarnu cani pa gápanu confianza laabe, zacanebe laanu para ganda gudxíʼlunu cani. ¡Nabé ratadxí ladxidoʼno gánnanu ndiʼ!
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w04-S 1/4 yaza 29
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
¿Xiñee lu 1 Corintios 10:8 riete ti dxi si guti 23,000 israelita pur ca pecadu sexual bíʼnicaʼ, ne lu Números 25:9 ná guti 24,000?
Nuu stale modo gánnanu xiñee gadxé gadxé cifra riete lu guiropa versículo riʼ. Ni jma fácil nga zándaca nuu cifra ca entre 23,000 ne 24,000, nga runi ñanda ñuni redondearnu ni ne ñaana ni tobi de ca cifra ca.
Guidúʼyanu sti cosa ni zándaca gucaʼ. Apóstol Pablo bizeeteʼ de relatu stiʼ ca israelita dxi nuucaʼ Sitim para quixhenabe ca xpinni Cristu de Corinto, ti guidxi ni nabé binibiáʼcabe laa purtiʼ nabé biʼniʼ binni stale cosa malu sin nituilú ndaaniʼ ni. Laabe bicaabe: «Ne cadi guni practicarnu pecadu sexual, casi biʼniʼ cometer chupa chonna de laacabe pecadu sexual, ngue runi ti dxi si guti 23,000 de laacaʼ». Raríʼ guca referir Pablo de ca binni ni biiti Jiobá pur biʼniʼ cometercaʼ pecadu sexual, ne guníʼ guti 23,000 (1 Corintios 10:8, TNM).
Yanna lu capítulo 25 stiʼ Números rusiene nabé gucuanú guidxi Israel Baal de Peor ne pur nga bidxiichiné Jiobá guidxi Israel, de raqué rusiéneni biʼniʼ mandar Jiobá Moisés guuti guiráʼ ca xaíque stiʼ guidxi que. Ne Moisés la? bidii orden ca juez que guni cumplir ca mandatu ni bidii Jiobá riʼ. Bicueeza Jiobá xiana stiʼ ora biʼniʼ actuar Finehás nagueenda ne biiti israelita ni guluu ti gunaa madianita ndaaniʼ campamentu que. Últimu la? relatu ca rusiene biaʼsi veinticuatro mil binni guti (Números 25:1-9).
Zándaca cifra ni cudii libru de Números caguuni cuenta ca xaíque stiʼ guidxi que —ni biiti ca juez— ne ca israelita ni Jiobá peʼ biiti. Ca xaíque guidxi ni biiti ca juez que zándaca bizaaca ti mil, nga runi cifra total que nga 24,000. Ne laacabe nga gúpacabe donda purtiʼ gucuanúcabe Baal de Peor que, pa biʼniʼ cometércabe pecadu sexual, o biʼniʼ participárcabe lu ca saa que o pa bidiicabe lugar guni xcaadxi binni ca cosa riʼ.
Diidxaʼ «gucuanú», ti obra de consulta cusiene zanda gaca significar ni «guieeguʼ tuuxa sti binni». Guca ca israelita que ti guidxi ni gulí Jiobá, peru bisaanacaʼ Jiobá ra gucuanucaʼ Baal de Peor. Gudiʼdiʼ si gadxe gayuaa iza despué, biquiiñeʼ Dios profeta Oseas para gabi ca israelita: «Laapecabe biuucabe ra nuu Baal de Peor, ne bizulú bíʼnicabe cosa feu sin nituí lúcabe, ne beeda gácacabe cosa yuudxuʼ casi cosa [dios] ni gunnaxhiicabe» (Oseas 9:10). Gupa xidé biʼniʼ castigar Dios guiráʼ ca ni biʼniʼ ca cosa feu riʼ. Sicaríʼ bisietenalaʼdxiʼ Moisés ni ca xiiñiʼ Israel: «Bizalúpetu biiyaʼ guiráʼ ni biʼniʼ Jiobá Baal de Peor, biiti Jiobá guiráʼ hombre yenanda Baal de Peor para guireecabe de ládeluʼ» (Deuteronomio 4:3).
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
Pa chiné ti gunaa Testigu ti hombre ora chiguundané ti binni, ñee naquiiñeʼ guchiibe íquebe la?
▪ Lu revista La Atalaya 15 de julio 2002, bieeteʼ lu «Pregunta de los lectores» pa chiné ti gunaa Testigu ti hombre ni caʼruʼ chúʼnisa o maʼ guyuunisa ora chiguundané ti binni naquiiñeʼ guchii ique. Peru despué de biindaʼ chaahuidu tema riʼ, bidúʼyanu naquiiñeʼ guidxaa modo bisiénedu ni.
Ora maʼ ruundanepeʼ ti gunaa Testigu ti binni Biblia naquiiñeʼ guchii ique pa chiné ti hombre ni maʼ guyuunisa. Xiñee yaʼ. Purtiʼ cayúnibe ti dxiiñaʼ runi ti hermanu ora maʼ cusiidiʼ ca binni ridagulisaa. Ne zusihuínnibe runi respetarbe modo naguixhe Jiobá gaca ndaaniʼ xquidxi (1 Corintios 11:5, 6, 10). Sti cosa ni zanda gúnibe nga guinábabe hermanu ca guʼndané binni ca pa zanda guni ni.
Yanna, xi naquiiñeʼ gúnibe pa chinebe ti hombre ni caʼruʼ chúʼnisa yaʼ. Pa cadi xheelabe hombre ca la? cadi caquiiñeʼ guchiibe íquebe. Peru pa guchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe la? gastiʼ naca pa guchiibe íquebe.
22-28 DE ABRIL
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 1 CORINTIOS 14-16
«Dios zaca “xaíque sti irá ni”»
Cani maʼ biʼniʼ Jesucristu lu ti gayuaa iza
15 Ora maʼ binduuxeʼ Rey ni maʼ gulí Jiobá ca xhenemigu Dios ni nuu lu guidxilayú la? zaguube Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ ndaaniʼ ti bizé ti mil iza (Apoc. 20:1-3). Ora maʼ gulee Reinu ca Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ, nagueendaca zadúʼyanu ca ndaayaʼ ni zacaanu ra guti Jesús pur laanu ne zabeebe guiráʼ ni runiná laanu pur pecadu ni bisaanané Adán binni. Rey ca zandisaʼ millón de binni lade gueʼtuʼ ne zaguixhe chaahuiʼ modo guiziidiʼ ca binni ca de Jiobá (Apoc. 20:12, 13). Guidubi naca Guidxilayú zaca ti paraísu, cásica guca ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén. Ne guiráʼ cani bizuubaʼ diidxaʼ maʼ qué zápacaʼ donda.
16 Despué de guni mandar Jesús ti mil iza, zaca ni maca gudixhe ique Dios. Óraca nga zudxiguetaʼ Jesús Reinu ca Bixhoze (biindaʼ 1 Corintios 15:24-28). Maʼ qué zaquiiñenu tu guiníʼ pur laanu nezalú Jiobá. Guiráʼ ca xiiñiʼ Dios, cásica cani nuu guibáʼ zaqueca cani nuu lu Guidxilayú ziuunecaʼ Jiobá tobi si.
Runi Reinu guiráʼ ni racalaʼdxiʼ Dios lu Guidxilayú
21 Yanna, xi gaca xa né guendaguti, ra rindá guiráʼ binni pur raca huará ne pur pecadu stiʼ yaʼ. Laani nga «últimu» enemigu stinu ne ridxiña dxi riábanu ndaaniʼ nani (1 Cor. 15:26). Peru, ñee jma nadipaʼ poder stiʼ guendaguti que stiʼ Jiobá la? Guidúʼyanu xi guníʼ Isaías: «Dxandipeʼ zábibe guendaguti ne maʼ qué ziuuruʼ ni, ne Jiobá, Señor ni jma nandxóʼ, zuchaa nisa rieeteʼ lú guiráʼ binni» (Is. 25:8). ¡Bixuiʼlú si nga! Maʼ qué ziuuruʼ dxi cheʼ binni ra gutiʼ tuuxa, maʼ qué ziuu pantión ne maʼ qué zuunaʼ binni pur ti gueʼtuʼ. Zuunaʼ binni óraca, purtiʼ ziecheʼ ora guʼyaʼ guni Jiobá ni naguixhe ique: gusibani guiráʼ binni ni maʼ guti (biindaʼ Isaías 26:19). Dxicaruʼ nga gusiaandaʼ binni guiráʼ yuubaʼ napa pur guti ti binnilidxi.
Ti mil iza de guendariuudxi... ¡ne ziuuruʼ jma iza zacá!
17 Jneza nga ni guníʼ Pablu ora bizeeteʼ zaca Dios «xaíque sti irá ni» ora guiluxe ti mil iza. Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ante guchee Adán ne Eva, gúcacabe tobi si né ca xiiñiʼ Dios ni nuu guibáʼ ne bibánicabe nayecheʼ. Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ nga biʼniʼ mandar ca ángel nuu guibáʼ ne ca binni guyuu ndaaniʼ jardín que. Gunda biʼniʼ adorárcabe laabe ne guniʼnécabe laabe ne guluu Jiobá ndaayaʼ laacabe. Guca Dios «xaíque sti irá ni» dxiqué.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
w12-S 1/9 yaza 9, recuadru
¿Ñee biʼniʼ prohibir apóstol Pablo guiníʼ ca gunaa la?
Biʼniʼ recomendar apóstol Pablo «cadi iniʼ ca gunaa» ndaaniʼ congregación (1 Corintios 14:34). ¿Xi gucaláʼdxibe niniʼbeʼ yaʼ? ¿Ñee guníʼ íquebe qué ganna ca gunaa stale para gusiidicaʼ la? Coʼ, cadi nga diʼ nga gucaláʼdxibe niniʼbe, purtiʼ nabé bisisácabe modo biʼniʼ ca gunaa xhiiñaʼ Dios (2 Timoteo 1:5; Tito 2:3-5). Lu tobi de ca carta bicaa Pablo ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto, bidiibe ti coseju laacaʼ —cadi para ca gunaa si, sínuque laaca né para cani napa don de guiníʼ gadxé gadxé idioma o guni profetizar— cadi naquiiñeʼ guinicaʼ ora caníʼ sti xpinni Cristu (1 Corintios 14:26-30, 33). Zándaca caadxi gunaa xpinni Cristu, de tantu nayecheʼ nuucaʼ pur guiráʼ ni caziidicaʼ que, dede biʼniʼ interrumpircaʼ ni cusiidiʼ que para guinabadiidxacabe laa, purtiʼ zacá nga costumbre stícabe. Ngue runi, para ganda chuʼ orden la? Pablo guluu gana laacabe «inaba diidxa cabe xheela cabe ralidxi cabe» (1 Corintios 14:35).
it-1-S yaza 1221
Ni qué rinitilú (Incorrupción)
Cásica modo biasa Jesús de lade gueʼtuʼ, ca ni chicaa herencia ni gucuaa Jesús, laaca riásacaʼ de lade gueʼtuʼ, cadi para guicaasicaʼ guendanabani ni qué zaluxe né ti cuerpu de espíritu, sínuque ricaacaʼ ti cuerpu ni qué rati (inmortalidad) ne ni qué rinitilú (incorrupción). Despué de guibánicabe ne guni servírcarbe sin gusaanacabe Jiobá ne gáticabe né cuerpu ni rinitilú, ricaacabe cuerpu de espíritu ni qué rinitilú, casi bisiene chaahuiʼ Pablo ni lu 1 Corintios 15:42-54. Nga runi, cuerpu inmortal ca raca referir ni pabiáʼ galán modo nabánicabe, cuerpu stícabe ca rindaani ne qué zanda gaca destruirni, yanna cuerpu incorruptible ca zeeda gácani cuerpu ni rudii Dios laacabe, ne pur modo nácani ca la? qué zanda diʼ guióʼxhoni, guiúʼdxuni ninca guinitiluni. Nga runi, zándaca rudii Dios laacabe poder de gácacabe autárquico, ndiʼ riníʼ laca laacabe runi producírcabe energía stícabe, maʼ gadxé laacabe de xcaadxi ser, de beela (cuerpo carnal) zaqueca de espíritu. Naca ndiʼ ti prueba de pabiáʼ napa Dios confianza laacabe. Peru neca nácacabe independiente ne qué zanda guinitilúcabe, qué riníʼ ndi nga qué zuzuubacabe stiidxaʼ Dios, ne cásica Jesucristu, Xaíque stícabe, qué rusaana de guzuubacabe stiidxaʼ ne gúnicabe guiráʼ ni ná Bixhózecabe Jiobá (1Co 15:23-28; laaca zanda gúʼyaluʼ alma; inmortalidad).
29 DE ABRIL HASTA 5 DE MAYO
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | 2 CORINTIOS 1-3
«Jiobá nga “Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ no”»
«Laguuna né cani cayuunaʼ»
4 Laaca maʼ guti caadxi binni ni nadxii Bixhózenu ni riá laanu, casi Abrahán, Isaac, Jacob, Moisés ne rey David (Núm. 12:6-8; Mat. 22:31, 32; Hech. 13:22). Biblia ná racalaʼdxiʼ Dios guedandá dxi gusibani laacabe sti biaje (Job 14:14, 15). Tiempu ca, zabánicabe nayecheʼ ne maʼ qué zaca huarácabe. Cadi guiaandaʼ laanu laaca biiyaʼ Dios pabiáʼ feu modo biiticabe Xiiñiʼ ni nadxii, ni «nabé gunnaxhiibe cada dxi» (Prov. 8:22, 30). Qué zanda guiníʼ íquenu pabiáʼ naroʼbaʼ yuubaʼ biʼniʼ sentir Jiobá (Juan 5:20; 10:17).
«Laguuna né cani cayuunaʼ»
14 Pur guiráʼ ndiʼ, zándaca gaca nagana para laanu guidxélanu xi gábinu cani naná nuu ladxidóʼ pur yuubaʼ ni cadíʼdicaʼ. Neca zacá, Biblia ná «diidxaʼ ni riníʼ binni nuu xpiaaniʼ zeeda gaca casi remediu» (Prov. 12:18). Stale xpinni Cristu ridxélacaʼ diidxaʼ para quixhedxicaʼ ladxidóʼ xcaadxi lu folletu Cuando muere un ser querido. Neca zacá, stale biaje, ni jma jneza gúninu nga chinándanu ni ná conseju riʼ: «Laguuna né cani cayuunaʼ» (Rom. 12:15). Ti hermana viuda láʼ Gaby ná: «Ora guunaʼ nga rusihuinneʼ ni runeʼ sentir. Nga runi, ratadxí ladxiduáʼ ora guʼnané ca xhamiguaʼ naa. Qué runeʼ sentir nuaaʼ stubeʼ lu ca yuubaʼ ca».
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ
Xii nga «prenda» ne «sellu» ni rudii Dios ca xpinni Cristu ni naca ungidu (2 Corintios 1:21, 22; nota TNM).
▪ Prenda. Ti libru ruzeeteʼ diidxaʼ griegu ni raca traducir «prenda» lu 2 Corintios 1:22 nga «ti diidxaʼ ni riquiiñecabe lu ley ne para gúnicabe negocio». Laaca riniʼni «Gudii binni bueltu ante guicaa xiixa, guni ti depósitu, gudii ti adelantu, para guihuinni dxandíʼ zaguixe xiixa, ni rusihuinni dxandíʼ guca ti contratu o gudii binni ti ndaa bueltu ante siʼ xiixa o guni reclamar xiixa nezalú ley». Ora ribí Dios ti xpinni Cristu né espíritu santu, ricaa ti «prenda». Peru lu 2 Corintios 5:1-5 na riáxabe o ricaabe ti premiu ora guicaabe ti cuerpu ni qué ziuu dxi guinitilú guibáʼ. Ne tobi de cani zeeda lu premiu ca nga qué ziuu dxi gátibe (1 Corintios 15:48-54).
Lu diidxaʼ griegu ni riníʼcabe yanna riquiiñecabe ti diidxaʼ zacagá para guiníʼcabe de aníu de compromisu. Ne biáʼsipeʼ nga guininu de aníu de compromisu ora maʼ caninu de ca ungidu, purtiʼ né laacabe nga chigácacabe xheelaʼ Cristu (2 Corintios 11:2; Apocalipsis 21:2, 9).
▪ Sellu. Dxiqué, biquiiñecabe sellu para guni firmárcabe ne ora maʼ cá ni lu ti documentu la? nga rusihuinni dxandíʼ maʼ guzíʼ binni xiixa o maʼ yendá xiixa acuerdu. Ora maʼ bicaa Dios ti «seña» o sellu né espíritu santu ti xpinni Cristu la? casi ñaca maʼ guluube seña laa para guihuinni maʼ stibe laa (Efesios 1:13, 14). Ca ungidu ni qué gucheené Dios, zacaacaʼ ti sellu ni qué ziuu dxi guixá ora mayaca gáticaʼ o ra guzulú gran tribulación (Efesios 4:30; Apocalipsis 7: 2-4).
w10-S 1/8 yaza 23
¿Ñee nannuʼ ni la?
¿Xi zándaca caníʼ ique Pablo ora bizeeteʼ de ti marcha ni runi ca soldadu ora maʼ biʼniʼ ganarcaʼ?
▪ Lu 2 Corintios 2:14-16 apóstol Pablo bicaa: «Xquixe peʼ Dios purtiʼ runi dirigir laanu né Cristu lu ti marcha, casi ni runi ca soldadu para guni celebrarcaʼ pur biʼniʼ ganarcaʼ ti guerra. Zeeda gaca conocimientu stiʼ Dios casi ti xhoʼ naxhi, ne riquiiñeʼ Dios laanu para ganda chuʼxii binni ni guiráʼ ladu». Ne guníʼrube: «Purtiʼ para Dios nácanu casi ti xhoʼ naxhi ra cusíʼdinu stiidxaʼ Cristu ne careeche ni lade ca ni nuu para guilá ne lade ca ni cayati; para ca ni cayati la? zeeda gaca ni casi ti xhoʼ de guendaguti ni riné lu guendaguti, ne para ca ni guilá la? zeeda gaca ni casi ti xhoʼ de guendanabani ni riné lu guendanabani».
Yanna ¿xii ngue caníʼ Pablo ora bizeeteʼ de ti marcha ni runi ca soldadu ora maʼ biʼniʼ ganarcaʼ yaʼ? Cayaca referir Pablo costumbre ni gupa ca romanu de guni celebrarcaʼ pur biʼniʼ ganarcaʼ xiixa guerra ne rúnicaʼ desfile naroʼbaʼ para gusisácacaʼ ca general sticaʼ. Lu desfile riʼ runi exhibírcabe guiráʼ cosa ni gucuaacabe ra biʼniʼ ganárcabe lu guerra, ne ca prisioneru, laga cuguu ca binni que viva stiʼ general ne ejércitu stiʼ. Riluxe desfile riʼ ra guni sacrificárcabe ca yuze —ni yenécabe lu desfile riʼ— ne nuu biaje la? dede ruuticabe ca enemigu gunaazecabe.
¿Xii ngue cayaca referir apóstol que ora guníʼ nácanu ti «xhoʼ naxhi ra cusíʼdinu stiidxaʼ Cristu» ni zeeda gaca guendanabani para caadxi ne para xcaadxi zeeda gaca guendaguti yaʼ? Ti enciclopedia bisiene metáfora riʼ: «Zándaca zeedani de ti práctica ni runi ca romanu purtiʼ lu ca desfile sticaʼ ruzaaquicaʼ inciensu». Ne bisiéneruni: «Nabé rindáʼ naxhi xhoʼ que para ca ni biʼniʼ ganar purtiʼ nánnacaʼ biʼniʼ ganarcaʼ, peru para ca ni biniti que la? zeeda gácani ti xhoʼ rindáʼ yuudxuʼ purtiʼ nánnacaʼ záticaʼ» (The International Standard Bible Encyclopedia).