BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr20 julio yaza 1-5
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
  • Subtítulo
  • 6-12 DE JULIO
  • 13-19 DE JULIO
  • 20-26 DE JULIO
  • 27 DE JULIO HASTA 2 DE AGOSTO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 200
mwbr20 julio yaza 1-5

Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

6-12 DE JULIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 6, 7

«Yánnaruʼ zuuyaluʼ ni chiguneʼ Faraón»

it-2 yaza 415 párr. 1

Moisés

Laaca bichaa ca hombre de Israel modo riníʼ íquecaʼ. Guyuu ti tiempu bizuubacabe stiidxaʼ Moisés, peru ora bicaa Faraón que laacabe gúnicabe dxiiñaʼ nadipaʼ, gudicheruaacabe dede biuubaʼ ladxidóʼ Moisés ne gunabaʼ gacané Jehová laa (Éx 4:29-31; 5:19-23). Guluu Jehová gana Moisés ora gudxi laabe maʼ bedandá ora gusihuinni xi raca significar lá, Jehová, ora cuee guidxi Israel de esclavu ne gudii laacaʼ Tierra Prometida casi maca biʼniʼ prometer Abrahán, Isaac ne Jacob (Éx 6:1-8). Peru nin ne ngue qué ñuni cré ca hombre de Israel Moisés. Gudiʼdiʼ si gaʼ plaga que, maʼ biʼniʼ crécabe Moisés ne bíʼnicabe guiráʼ ni gudxi laacabe. Ngue runi, gudiʼdiʼ si chii plaga que gunda gulee Moisés laacabe de Egipto «casi riree ti grupu de soldadu» ora chitinde (Éx 13:18).

it-2 yaza 414 párr. 5, 6

Moisés

Nezalú Faraón ndaaniʼ guidxi Egipto. Nabé binibiáʼcabe Moisés ne Aarón pur ca milagru ni bíʼnicaʼ. Biquiiñeʼ Faraón ca sacerdote ni runi xhiiñaʼ Janes ne Jambres (2Ti 3:8), para guinábacaʼ poder stiʼ ca dios stiʼ Egipto ne zaqué gucaalucaʼ Jehová. Primé milagru ni gudxi Moisés Aarón guni nezalú Faraón bisihuínnini jma nandxóʼ Jehová que ca Dios stiʼ Egipto, neca biiyaʼ Faraón ni bizaaca riʼ, jmaruʼ si biguidxi ladxidóʼ (Éx 7:8-13). Lu guionna plaga que guníʼ ca sacerdote que: «¡Poder stiʼ Dios ndiʼ!». Nabé bininá plaga de biuxihuiiniʼ que laacabe dede qué ñanda ñécabe nezalú Faraón para gucaalúcabe Moisés (Éx 8:16-19; 9:10-12).

Bicuudxi ca plaga que ladxidóʼ caadxi ne biquidxi ni ladxidóʼ xcaadxi. Guníʼ Moisés ne Aarón cada tobi de ca plaga ni chigueeda. Ne guca cani casi peʼ modo guníʼcabe, zaqué nga bihuinni Dios nga biseendaʼ Moisés para guiníʼ pur laa. Guiráʼ binni de Egipto gúnnacaʼ lá Jehová, ne pur ni bizaaca que biguudxi ladxidóʼ caadxi ne biguidxi ladxidóʼ xcaadxi: biguudxi ladxidóʼ ca israelita ne chupa chonna binni de Egipto, peru biguidxi ladxidóʼ Faraón ne ca ni runi xhiiñaʼ (Éx 9:16; 11:10; 12:29-39). Lugar de niníʼ ique ca egipciu que cusituícabe lú ca dios sticaʼ, bidiicaʼ cuenta Jehová ngue cayuni juzgar ca dios sticaʼ. Dxi bizaa gaʼ plaga que, «guizáʼ maʼ napa binni respetu Moisés ndaaniʼ guidxi Egipto, nabé gupa ca ni runi xhiiñaʼ Faraón respetu laabe ne zaqueca ca binni xquídxibe» (Éx 11:3).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 1140 párr. 4, 5

Ni jma napa poder

Biquiiñeʼ Jehová título «Dios ni jma napa poder» (ʼEl Schad·dái) ora biʼniʼ prometer Abrahán zapa ti xiiñiʼ ni guiree lá Isaac, ne zanda guni cumplirbe promesa riʼ pur poder ni nápabe. Dede dxiqué biquiiñecabe título «Dios ni jma napa poder» ora guzeetecabe zaguu Dios ndaayaʼ Isaac ne Jacob, pur pactu ni biʼniné Dios Abrahán (Gé 17:1; 28:3; 35:11; 48:3).

Pur ni bizéʼtenu riʼ, gudxi Jehová Moisés: «Bisihuinneʼ Abrahán, Isaac ne Jacob naa nga Dios ni jma napa poder [beʼÉl Schad·dái], peru qué nulueeʼ laacabe tu laʼyaʼ, Jehová» (Éx 6:3). Qué riníʼ ca diidxaʼ riʼ qué runibiáʼ ca patriarca lá Jehová, purtiʼ laacabe ne ca bixhozebiidacabe nabé biquiiñecabe lá Jehová (Gé 4:1, 26; 14:22; 27:27; 28:16). Lu libru stiʼ Génesis ra riete modo bibani ca patriarca que, xhoopaʼ si biaje riete «ni jma napa poder», peru lá Jehová la? gucuá ni 172 biaje lu textu original ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Neca nanna ca patriarca que biaʼsi rábicabe Dios «ni jma napa poder», caʼruʼ guiene chaahuicabe xi raca significar lá Jehová. The Illustrated Bible Dictionary (edición stiʼ J. D. Douglas, 1980, vol. 1, yaza 572) ná: «Ca promesa ni biʼniʼ Dios ca patriarca que rusihuínnicani zanda (zándaca raca significar ni sadday) guni crécabe zuni cumplir Dios (ʼel), Yahweh, cani. Ora bihuinni Jehová ra nuu yagahuiiniʼ naze bele que bisihuínnibe poder ne presencia stibe ne xi raca significar labe, Yahweh».

it-2 yaza 414 párr. 2

Moisés

Biʼniʼ Moisés dxiiñaʼ bidii Dios laa neca guníʼ ique qué zanda guni ni. Guníʼ ique Moisés qué zanda guni dxiiñaʼ bidii Dios laa purtiʼ qué riníʼ chaahuiʼ. Guizáʼ maʼ bichaabe dede dxi guniʼbe zacanebe guiree guidxi Israel de esclavu, cuarenta iza ante. Biraruʼ si ni guniʼbe para cadi gúnibe dxiiñaʼ bidii Jehová laabe dede gunábabe laa maʼ cadi gúnibe ni. Neca bidxiichi Jehová pur ni guniʼbe, qué ñaxha laabe dxiiñaʼ que ne gulí Aarón, bíʼchibe para gacané laabe. Cumu Moisés nga representante stiʼ Dios la? zeeda gácabe casi «Dios» para Aarón, purtiʼ Aarón nga chiguiníʼ pur laabe. Zándaca ora bidagulisaa ca hombre gola de Israel ne ora guyécabe nezalú Faraón, Jehová nga gudxi Moisés xi naquiiñeʼ guni o guiníʼ, ne Moisés gudxi ni Aarón ne laa guniʼni nezalú Faraón (ti Faraón ni guyuu despué de ni nuu dxi bixooñelú Moisés raca cuarenta iza) (Éx 2:23; 4:10-17). Despué de ni bizaaca riʼ, gulee lá Jehová Aarón «profeta» stiʼ Moisés, purtiʼ cásica naca Moisés profeta stiʼ Dios, ne Dios rabi laabe xi gúnibe la? zaqueca zabi Moisés Aarón xi guni. Laaca guníʼ Dios zeeda gaca Moisés «Dios para Faraón», o zudii laabe poder ne autoridad luguiáʼ Faraón, ngue runi qué gapa Moisés xidé guidxibi rey stiʼ Egipto (Éx 7:1, 2).

13-19 DE JULIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 8, 9

«Sin ñanna Faraón gucané para gaca cumplir ni maʼ guníʼ Dios»

it-2 yaza 1105

Tercu

Biaʼ dxi huabani binni lu Guidxilayú riʼ, huayapa Jehová Dios paciencia caadxi binni ne guidxi, nga runi rudiibe lugar guibánicaʼ neca ñanda nunitilube laacaʼ (Gé 15:16; 2Pe 3:9). Caadxi binni la? guca arrepentircaʼ ne biá Dios laacaʼ (Jos 2:8-14; 6:22, 23; 9:3-15), peru xcaadxi la? jmaruʼ si bicaalucaʼ Jehová ne xquidxi (Dt 2:30-33; Jos 11:19, 20). Qué rucueeza Jehová binni de gaca tercu, Biblia ná «rudiibe lugar iguidxi ladxidóʼ tu gacaláʼdxibe». Ne ora ribídxibe cuenta ca binni riʼ la? rusihuínnibe poder stibe ne runibiáʼ binni labe (bichaaga ni né Éx 4:21; Jn 12:40; Ro 9:14-18).

it-1 yaza 1227

Guendaquéiquiiñeʼ

Laaca riquiiñeʼ Jehová ni rizaaca para gacané ca binni malu gaca ni nabe sin gudiicaʼ cuenta. Neca rucaalúcabe Dios, zanda iquiiñeʼ Dios laacabe para gapa ca xpinni ni qué rusaana laa, ne zanda iquiiñebe ni runi ca binni malu riʼ para gusihuínnibe rúnibe ni jneza (Ro 3:3-5, 23-26; 8:35-39; Sl 76:10). Ne nga nga ni ná Proverbios 16:4: «Riquiiñeˈ Jehová guirá cosa para gaca ni naguixhe ique ne laapebe zuuyabe guinitilú ca binni malu».

Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Faraón, biseendaʼ Jehová Moisés ne Aarón chitidxi laabe gudiibe lugar guiree ca israelita de esclavu. Cadi Dios diʼ nga biʼniʼ laabe binni malu, peru bidii lugar guibánibe para guihuinni malu laabe ne naquiiñeʼ gátibe. Éxodo 9:16 ruzeeteʼ xiñee bidii Jehová lugar guibánirube: «Cudieeʼ lugar guibániluʼ pur razón riʼ: para iquiiñeʼ lii para gusihuinneʼ poder stinneʼ, ne para gunibiáʼ binni laʼyaʼ lu guidubi guidxilayú».

Biaba chii plaga luguiáʼ guidxi Egipto, ne biluxe ni ra binitilú Faraón ne ca ejércitu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ, zacá nga bihuinni pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiʼ Jehová (Éx. 7:14–12:30; Sl 78:43-51; 136:15). Neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza de bizaaca ndiʼ, caniʼruʼ binni de ca guidxi nuu gaxha ni ne zaqué nga binibiáʼ binni lá Dios lu guidubi Guidxilayú (Jos 2:10, 11; 1Sa 4:8). Pa ñuuti Jehová Faraón oraqueca la? qué nihuinni pabiáʼ risaca Jehová, pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiʼ ne qué ñanda ñuuyacabe modo bilabe xquídxibe.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 1077

Tábano

Ora riete lu Biblia de guidapa plaga ni bininá Egipto, qué ganna chaahuinu tu peʼ nga manihuiiniʼ cayaca referir diidxaʼ hebreu ora ruzeeteʼ de plaga riʼ, ndiʼ nga primé plaga ni qué ñuniná Gosén, ra guleza ca israelita (Éx 8:21, 22, 24, 29, 31; Sl 78:45; 105:31). Gadxé gadxé modo huayaca traducir diidxaʼ ʽA·róv: «tábano» (EMN, 1988; FS; NC; Mod; NM; VP), «biáʼlazi» (ATI; Val, 1989), «insecto» (BAS), «biáʼlazi rizananda biʼcuʼ» (LXX), «biuxiʼ» (Val, 1989, nota [Éx 8:21]), «guiráʼ tipu biáʼlazi» (Scío; bichaaga ni né BR, TA) ne «guiráʼ tipu manihuiiniʼ ruquiichiʼ o riguiru» (HM; bichaaga ni né DK).

Diidxaʼ «tábano» lu diidxastiá la? caniʼni de stale tipu manihuiiniʼ. Ora ruquiichiʼ ti tábano nagola (hembra) ladi binni o maniʼ dede riguiideme para gueme rini stiʼ, ne nabé feu ca roncha riasa ra ruquiichime. Nabé ridale ca manihuiiniʼ riʼ ndaaniʼ caadxi guidxihuiiniʼ stiʼ África, dede riládxicame binni tantu stálecame ne qué randa ruuyaʼ binni ra zizá. Nga runi zanda guininu, nabé bininá plaga riʼ ca egipciu ne ca yuze sticaʼ dede nuu de laacaʼ guti.

w04 15/3 yaza 25 párr. 9

Ca ni naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Éxodo

8:26, 27. ¿Xiñee guníʼ Moisés «ribixhilaʼdxiʼ ca egipciu» ca sacrificiu ni chiguni ca israelita? Nabé biʼniʼ adorar ca binni de Egipto stale maniʼ. Nga runi ora bizeeteʼ Moisés de sacrificiu, biquiiñebe ni para ucuudxibe Faraón que ne gudii lugar cheʼ ca israelita lu desiertu para gudiicaʼ sacrificiu Jehová.

20-26 DE JULIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 10, 11

«Guca Moisés ne Aarón nadxibalú»

w09 15/7 yaza 20 párr. 6

Yenanda ejemplu stiʼ Jesús: bicheeche diidxaʼ sin guidxíbiluʼ

6 Yanna guiníʼ íquenu pabiáʼ nadxibalú guca Moisés ora guníʼnebe faraón de guidxi Egipto, ti hombre ni runi mandar guidxi que ne biiyacabe laa cadi casi tobi ni riquiiñeʼ xcaadxi dios laa para guiniʼné binni, sínuque nácapeʼ ti dios para laacabe, xiiñiʼ dios stiʼ gubidxa ni láʼ Ra. Zándaca biʼniʼ faraón ca ni biʼniʼ xcaadxi faraón ni guyuu dxiqué: bíʼnibe ti bidóʼ casi laabe para guni adorarbe. Rey riʼ nabé biʼniʼ cré laa ne qué niná nusiene binni laa xi naquiiñeʼ ñuni, ne ni guiniʼbe nga naquiiñeʼ gaca. Nezalú rey riʼ nga guyé Moisés, ti hombre ni qué nudxiibaʼ laca laa ni guca ti pastor nadóʼ, stale biaje guyebe ra nuu rey ca neca qué ñaca invitarbe. Xi gudxi Moisés faraón ca yaʼ. Laabe gunábabe rey que gudii lugar guiree guiráʼ ca israelita ni nuu de esclavu ndaaniʼ guidxi que ne gúdxibe laa pa qué guni ni canábabe laa que la? zusabanáʼ Dios xquidxi ne caadxi plaga ni gunduuxeʼ laacaʼ. Ñee guca Moisés nadxibalú para biʼniʼ nga la? ¡Gúcabe pue! (Núm. 12:3; Heb. 11:27.)

it-2 yaza 415 párr. 2

Moisés

Biquiiñeʼ guendanadxibalú ne fe para guzuhuaacabe nezalú Faraón. Gunda bizuhuaa Moisés ne Aarón nezalú Faraón purtiʼ gucané espíritu stiʼ Jehová laacaʼ. Guiníʼ íquesinu, chiguzuhuaacabe nezalú Faraón, rey ni jma risaca guyuu lu guidubi Guidxilayú tiempu que. Bizuhuaacabe nezalú ti Faraón nabé rudxiibaʼ laa, ni biʼyaʼ binni laa casi ti dios, ne nezalú ca consejeru stiʼ, ca comandante, ca ni rapa laa ne ca esclavu stiʼ, laaca zuhuaa ca líder stiʼ ca religión que raqué, ca sacerdote runi magia, guiráʼ ca binni riʼ nácacaʼ enemigu stícabe. Despué de Faraón la? ca hombre riʼ nga ni jma risaca guyuu tiempu que. Ne guiráʼ ca binni riʼ cayacanecaʼ ca dios stiʼ Egipto para gápacaʼ Faraón. Stale biaje guyé Moisés ne Aarón nezalú Faraón. Peru laga jmaruʼ si biguidxi ladxidóʼ Faraón ne gudixhe ique cadi gudii lugar cheʼ ca esclavu hebreu ni runi xhiiñaʼ. De tantu maʼ naguidxi ladxidoʼbe guládxibe Moisés ne Aarón de ra nuube despué de guniʼcaʼ xi chiguizaaca ra guizaa xhono plaga que, ne ra bizaa gaʼ plaga que gudxi Faraón laacabe maʼ cadi guibiguétacabe ra nuu pacaa zuuti laacabe (Éx 10:11, 28).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w95 1/9 yaza 11 párr. 11

Bidxiilú ca xpinni Jehová ca dios falsu

11 Dxi nuuruʼ ca israelita que Egipto, biseendaʼ Jehová Moisés ra nuu Faraón ne gúdxibe laa: «Guyé ra nuu Faraón purtiʼ maʼ bidieeʼ lugar iguidxi ladxidoʼbe ne ladxidóʼ ca xpínnibe para gusihuinneʼ poder stinneʼ nezalube. Laaca cudieeʼ lugar gaca ndiʼ para gábiluʼ ca xiiñiluʼ ne ca nietu stiluʼ ximodo bineʼ castigar ca egipciu ne bilueeʼ laacaʼ poder stinneʼ. Ne zánnatu naa nga Jehová» (Éxodo 10:1, 2). Ca israelita ni bizuubaʼ diidxaʼ gúdxicaʼ ca xiiñicaʼ ximodo bisihuinni Jehová poder stiʼ. Ne ca xiiñicabe gudxi cani ca xiiñicaʼ ne zacá biʼniʼ xcaadxi generación ni. Pur ni bíʼnicabe riʼ gunda bietenaláʼdxicabe guiráʼ ni biʼniʼ Jehová. Ca dxi nabáninu riʼ, laaca naquiiñeʼ gusiidiʼ binni xiiñiʼ xi guiráʼ maʼ biʼniʼ Jehová (Deuteronomio 6:4-7; Proverbios 22:6).

it-1 yaza 895 párr. 7

Éxodo

Pur modo bisihuinni Jehová poder stiʼ, bisisaca lá ne bilá guidxi Israel. Yendasícabe sti ladu nisadóʼ Xiñáʼ que, bizulú Moisés biindané ca hombre de guidxi Israel, Míriam, profetisa que, gucuaa pandereta stiʼ ne gudxi ca gunaa que laaca guicaacaʼ pandereta sticaʼ ne guyaacaʼ ne bizulú cayuundanécabe ca hombre que (Éx 15:1, 20, 21). Zitu biaana ca enemigu stiʼ guidxi Israel. Bireesícabe de Egipto, nin ti binni o maniʼ qué ñuniná laacabe; dede nin ti biʼcuʼ qué niduxhu laacabe (Éx 11:7). Neca qué ruzeeteʼ relatu stiʼ Éxodo pa biuu Faraón ne ca ejércitu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ ne laaca qué riete diʼ pa gúticabe, lu Salmo 136:15 ná: «Bilaa Jehová Faraón ne ejércitu stiʼ ndaaniʼ nisadóʼ Xiñáʼ».

27 DE JULIO HASTA 2 DE AGOSTO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA | ÉXODO 12

«¿Xiñee rusisaca ca xpinni Cristu Pascua?»

w07 1/1 yaza 23 párr. 4

«Guiratu nabé ziuutu nayecheʼ»

4 Jesús guti 14 stiʼ nisán lu iza 33 que. Lu ca dxi capeʼ nga riuu ca israelita que nayecheʼ purtiʼ rúnicaʼ Pascua, ti saa ni raca guiráʼ iza. Dxi ca ruuti guiráʼ ca familia que ti dendxuʼ ni jma sicarú nápacaʼ para gocaʼ, ngue rusietenalaʼdxiʼ laacabe rini stiʼ dendxuʼ ni bilá ca baʼduʼ lugola stícabe dxi biiti ángel que ca baʼduʼ lugola stiʼ ca egipciu que lu 14 stiʼ nisán iza 1513 ante gueeda Jesús (Éxodo 12:1-14). Jesús ngue beeda gaca casi dendxuʼ ni biiticabe lu Pascua que. Ngue runi guníʼ apóstol Pablu «guti Cristu [...] casi biiti ca xpinni Dios dendxu huiini» dxiqué (1 Corintios 5:7). Cásica bilá rini stiʼ dendxuʼ que ca baʼduʼ lugola que la? zacaca zulá rini stiʼ Jesús binni (Juan 3:16, 36).

it-2 yaza 603 párr. 3

Pascua

Caadxi cosa ni bíʼnicabe lu Pascua guca cumplir cani luguiáʼ Jesús. Tobi de laacani nga dxi bineʼ ca israelita rini ruaa puertaʼ lídxicaʼ dxi nuucaʼ Egipto para guilá baʼduʼ primé sticaʼ de lu náʼ ángel que. Pablo ná ca xpinni Cristu ni bibí nga ca ni gulí Dios primé casi xiiñiʼ (Heb 12:23), ne Cristu nga bilá laacabe pur rini ni bixhii (1Te 1:10; Ef 1:7). Sti cosa nga cadi naquiiñeʼ guiluuza nin ti dxita ladi dendxuhuiiniʼ ni biquiiñecabe lu Pascua que, laaca zacá bizeeteʼ ti profecía zazaaca Jesús: «Qué zaluuza nin ti dxita ládibe», ne zacá peʼ gúcani dxi gútibe (Sl 34:20; Jn 19:36). Pascua ni biʼniʼ ca judíu dxiqué beeda gaca ni ti bandáʼ stiʼ ca cosa galán ni chigueedaruʼ ne zaca cumplir ni luguiáʼ Jesús, «dendxuhuiiniʼ stiʼ Dios» (Heb 10:1; Jn 1:29).

w13 15/12 yaza 20 párr. 13, 14

«Cadi gusiaandatu dxi riʼ»

13 Ca israelita que zusiidicabe ca xiiñicabe ni gueeda gale stale cosa risaca ora gúnicabe Pascua que. Tobi de laacani nga rapa Jiobá ca xpinni. Ne laaca zaziidiʼ ca xiiñicabe naca Jiobá ti Dios ni nabani, rizaalaʼdxiʼ ca xpinni ne rapa laacabe. Ne bisihuínnibe zacá ni ora bilabe ca baʼduʼ lugola stiʼ ca israelita «dxi biseendabe plaga luguiáʼ ca egipciu».

14 Tiempu stinu riʼ, ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ maʼ cadi naquiiñepeʼ gábicaʼ xiiñicaʼ guiráʼ iza xiñee guca Pascua que. Peru ñee rusiidiluʼ xiiñiluʼ naca Jiobá ti Dios ni rapa xquidxi la? Ñee rudii ca xiiñiluʼ cuenta dxandipeʼ runi creluʼ dede yanna rapa Jiobá ca xpinni la? (Sal. 27:11; Is. 12:2.) Ñee rusiidiluʼ ni xiiñiluʼ né diidxaʼ nadóʼ la? Pa zacá rúniluʼ ni, zacaneluʼ laabe gápabe confianza Jiobá.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2 yaza 601 párr. 5

Pascua

Guiráʼ ca plaga que bisihuínnicani qué gapa diʼ ca dios stiʼ Egipto poder, peru jmaruʼ si últimu que purtiʼ qué ñanda nulácabe baʼduʼ primé stiʼ ca egipciu (Éx 12:12). Cumu dendxuʼ que nácame ti maniʼ risaca para dios Ra la? ora bineʼ ca israelita rini stiʼ ti dendxuʼ ruaa puertaʼ sticaʼ casi ñaca caguudícabe (cayuni blasfemárcabe) ca dios stiʼ Egipto. Laaca rusisaca ca egipciu ca yuze sticaʼ peru ra gutiʼ primé xiiñicame bihuinni qué gapa dios Osiris poder para gulá laacame. Ne cumu biiyacabe Faraón casi xiiñiʼ dios Ra la? ora guti baʼduʼ primé stibe la? laaca bihuinni qué ñanda ñuni dios Ra gastiʼ ninca Faraón para nucueeza ni.

it-1 yaza 548

Reunión

Dxi rápacabe «ca reunión risaca» cadi naquiiñeʼ gúnicabe nin ti clase dxiiñaʼ. Primé dxi stiʼ Saa stiʼ Pan Sin Levadura ne ra rizaa gadxe gubidxa de cayaca saa riʼ nácacani tobi de «ca reunión risaca» rápacabe, ne ca dxi riʼ la? biʼniʼ mandar Jehová laacabe: «Cadi naquiiñeʼ gaca nin ti clase dxiiñaʼ ca dxi riʼ. Ni zanda si gúnitu nga guendaró biaʼ goto» (Éx 12:15, 16). Lu «ca reunión risaca» riʼ neca rudii ca sacerdote que sacrificiu Jehová, cadi cucheenédicabe ley (Le 23:37, 38). Cadi para guiziiláʼdxicabe ca dxi que, sínuque para guni adorárcabe Jehová. Guiráʼ sábadu raca reunir guidubi guidxi que para guni adorarcaʼ Jehová ne guiziidicaʼ de laabe. Guizáʼ riguidxi fe stícabe ora rucaadiágacabe ne riénecabe ni ná Stiidxaʼ Dios, cásica biʼniʼ ca xpinni Dios ni despué ndaaniʼ ca sinagoga que (Hch 15:21). Ngue runi, neca que ñuni binni dxiiñaʼ nadipaʼ guiráʼ sábadu ne ora raca «ca reunión risaca» que, peru runi orárcabe ne riníʼ íquecabe guiráʼ ni bizáʼ Dios ne ca ni naguixhe ique (laaca zanda gúʼyaluʼ ASAMBLEA).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir