BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w24 junio yaza 14-18
  • Rucaadiaga Jehová ca oración stinneʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Rucaadiaga Jehová ca oración stinneʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2024
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • BICHAA XQUENDANABÁNIDU
  • MODO BIBÁNIDU TIEMPU GUYUU GUERRA
  • NI BINEʼ PARA CHUAAʼ JMA GAXHA DE DIOS
  • BIZULUDU BÍNIDU XHIIÑAʼ DIOS DE TIEMPU COMPLETU
  • RUNI DEFENDERDU CA DERECHU NI NAPA XQUIDXI JEHOVÁ
  • GUCANEDU CA HERMANU DE CUBA
  • GUCANEDU CA HERMANU DE GUIDXI RUANDA
  • MAʼ GUDIXHEʼ IQUEʼ CADI GUSAANAʼ JEHOVÁ
  • Nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ caziideʼ de Jehová ne cusiideʼ de lu Biblia
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2022
  • Ca lugar ra bineʼ xhiiñaʼ Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2014
  • Setenta iza de naazeʼ bizuudiʼ stiʼ ti judíu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2012
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2024
w24 junio yaza 14-18
Nuu hermanu Marcel Gillet ra oficina stiʼ ndaaniʼ sucursal ni nuu Bélgica.

HISTORIA STINNEʼ

Rucaadiaga Jehová ca oración stinneʼ

MARCEL GILLET GUNÍʼ NI BIZAACA

TI GUEELAʼ, dxi napaʼ chii iza, biaanaʼ cayuuyaʼ ca beleguí ni nabé cuzaaniʼ guibáʼ. Ni bineʼ siaʼ nga bizuxibeʼ ne bineʼ ti oración. Gudxeʼ Jehová guiráʼ ni naguu xizaa naa neca deruʼ binebiaʼyaʼ laa. Zacá nga bizuluáʼ gucaʼ xhamiguaʼ Jehová, Dios «ni rucaadiaga oración» (Sal. 65:2). Zándaca caníʼ íqueluʼ xiñee bineʼ orar ti Dios ni deruʼ binebiaʼyaʼ.

BICHAA XQUENDANABÁNIDU

Guleʼ 22 de diciembre ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ ni láʼ Noville, nuu gaʼ ranchuhuiiniʼ raqué ne riaanani gaxha de guidxi Bastoña (Bélgica), ti lugar ni runibiáʼcabe casi las Ardenas. Rietenalaʼdxeʼ dxi nahuiineʼ nabé nayecheʼ bibaneniáʼ familia stinneʼ ndaaniʼ ranchuhuiiniʼ que. Naa ne Raymond, bicheʼ ni jma nahuiiniʼ, ruxhiʼdu ca vaca stidu guiráʼ dxi, ne laaca racanedu tiempu cosecha. Lugar ra nabézadu que nabé racanesaa binni ne pa caquiiñeʼ tuuxa xiixa la? «nagueendaca rúnidu xiixa».

Cayuneniáʼ familia stinneʼ dxiiñaʼ ra ranchu stidu.

Emile ne Alice nga láʼ bixhozeʼ ne jñaaʼ, nabé católicu laacabe ne riécabe mixaʼ guiráʼ domingu. Peru bichaa xquendanabánidu lu iza 1939, dxi yendá caadxi precursor de Inglaterra ra nabézadu ne gúdxicabe bixhozeʼ pa zacá lá para guicaa revista Consolación (ni runibiaʼnu yanna casi revista ¡Gutaná!). Nagueendaca bidii bixhozeʼ cuenta maʼ bidxelaʼ ni dxandíʼ ne bizulú cayuni estudiar Biblia. Nachaʼhuiʼ ndaʼ ca vecinu que né laadu, peru casi peʼ bisaana bixhozeʼ de cheʼ ca mixaʼ que la? guizáʼ bicaalúcabe laa. Ne guzíñecabe laa para cadi gusaana de cheʼ yuʼduʼ ra riécabe que, ne pur ngue guizáʼ feu modo gudinde diidxacabe.

Guizáʼ gucaná ladxiduáʼ ora guuyaʼ pabiáʼ feu modo rucaalúcabe bixhozeʼ. Nga nga ni bicaa naa guinieniáʼ Dios de guidubi ladxiduáʼ para guinabaʼ laa gacané naa lu oración ni bizeeteʼ ra bizulunu que. ¡Gutadxí ladxiduáʼ ora biiyaʼ chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué nucaalú ca vecinu que familia stinneʼ! Guyuaaʼ seguru Jehová nga Dios «ni rucaadiaga oración».

MODO BIBÁNIDU TIEMPU GUYUU GUERRA

Ti viernes, 10 de mayo de iza 1940 guyuu ca nazi de guidxi Alemania ndaaniʼ guidxi Bélgica, ngue runi stale de ca binni que gupa xidé bisaanacaʼ xquídxicaʼ. Bixooñelú familia stinneʼ ne yendézadu Francia. Neza ziuudu que bidúʼyadu modo cadinde ca soldadu alemán ne ca francés.

Despué, ora bibiguétadu ra ranchu stidu bidúʼyadu maʼ qué gápadu gastiʼ purtiʼ guláʼnacabe ca cosa stidu. Biʼcuʼ si stidu ni láʼ Bobbie bidxagalú laadu. Pur guiráʼ ni cadxaagaludu que guníʼ iqueʼ: «¿Xiñee nabé nuu guerra ne raca stale desgracia pue?».

Dxi jovenhuiiniʼ Marcel.

Dxi jovenhuiiniʼ naa bizuluáʼ bidxiñaʼ gaxha de Jehová.

Tiempu que nabé gucané Emile Schrantza laadu, nácabe precursor ne ancianu. Biquiiñebe Biblia para bisiénebe laadu xiñee racaná binni ne bicábibe xcaadxi pregunta napaʼ de modo nabani binni yanna. Ngue gucané naa chuaaʼ jma gaxha de Jehová ne zaqué nga bidieeʼ cuenta nácabe ti Dios ni nadxii binni.

Ante guiluxe guerra que, maca randa ridúʼyadu ne rinínedu ca hermanu stidu. Lu beeu agosto de 1943, yeganna hermanu José-Nicolas Minet laadu ra ranchu stidu para gudii ti discursu. Bilúxesibe, gunabadiidxabe laadu: «¿Tu laa racalaʼdxiʼ chúʼnisa?». Naa ne bixhozeʼ gundisanadu, ne guyuʼnísadu ndaaniʼ ti guiiguhuiiniʼ ni nuu gaxha de ranchu stidu.

Lu beeu diciembre de iza 1944 bicaalú ejércitu stiʼ guidxi Alemania últimu biaje ndaaniʼ guidxi Europa Occidental ante guiluxe Segunda Guerra mundial, ne guendaridinde riʼ nga runibiáʼcabe casi: batalla de las Ardenas. Cumu nabézadu gaxha de ra cadíndecabe que la? gupa xidé bicachiludu interu ti beeu ndaaniʼ ti cuartu ni nuu xagueteʼ lídxidu. Ti dxi, bireeʼ para gudieeʼ ni gó ca maniʼ ni nápadu, peru málasi biaba bomba raqué ne binideni ique currá stidu. Gaxha de raqué nuu ti soldadu de guidxi Estados Unidos, bicaabe ridxi ne guniʼbe: «¡Guʼtaʼ layú ca!». Bixooñeʼ ne guʼtaʼ cueʼbe, ne laabe guluube cascu stibe iqueʼ para cadi guniná xiixa naa.

NI BINEʼ PARA CHUAAʼ JMA GAXHA DE DIOS

Dxi bichaganadu.

Biluxe si guerra, jma maʼ gunda guninedu ca hermanu ne hermana ni nuu ndaaniʼ congregación ni nuu guidxi Lieja, ni riaana biaʼ 90 kilómetru ladu guiaʼ de ra nabézadu. Gudiʼdiʼ si ti tiempu, ndaaniʼ guidxi Bastoña guca formar ti grupuhuiiniʼ para guni estudiardu Biblia. Bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ ra runi cobrárcabe impuestu ne laga cayuneʼ dxiiñaʼ que la? bineʼ estudiar para gaca abogadu. Despué bizuluáʼ bineʼ dxiiñaʼ casi secretariu stiʼ ti notariu. Lu iza 1951 biʼniʼ organizardu ti asamblea de circuito ndaaniʼ guidxi Bastoña ne guyuudu biaʼ ti gayuaa binni. Ne laaca guyé Elly Reuter, ti precursora nabé nayecheʼ ni bisá bicicleta stiʼ 50 kilómetru para guyé asamblea que. Nagueendacaʼ guyuláʼdxisaadu ne bidii stiidxadu para guichaganadu. Gucuaa Elly ti invitación para cheʼ Escuela de Galaad ndaaniʼ guidxi Estados Unidos. Peru bicaabe ra sede mundial para gusiénebe xiñee qué zanda guni aceptarbe invitación que. Tiempu que hermanu Knorr nga cayuni dirigir dxiiñaʼ ni cayuni ca testigu stiʼ Jehová, ne diidxaʼ nadóʼ bicabi laabe, zándaca ziuu dxi zanda chebe Galaad peru maʼ né xheelabe. Bichaganadu lu beeu febrero de iza 1953.

Elly ne Serge, xiiñidu.

Laaca lu iza que, naa ne Elly guyuudu asamblea ni biree láʼ «Sociedad del Nuevo Mundo» ni guca ndaaniʼ Estadio de los Yankees ndaaniʼ guidxi Nueva York. Raqué nga binebiaʼyaʼ ti hermanu ni bidii naa dxiiñaʼ ne biʼniʼ invitar naa chindezaʼ Estados Unidos. Biʼniʼ orardu Jehová, gudixhe íquedu cadi guicaadu dxiiñaʼ que ne biguétadu Bélgica para gacanedu grupuhuiiniʼ de chii publicador ni nuu Bastoña. Sti iza que biéchedu stale purtiʼ gule Serge, xiiñidu. Peru gadxe beeu despué de gúlebe guca huarabe ne gútibe. Lu ca oración stidu gúdxidu Jehová pabiáʼ naná nuu ladxidoʼdo, ne bidúʼyadu ximodo gucanebe laadu, purtiʼ bietenaláʼdxidu laasibe zanda gusibánibe ca ni maʼ guti, guizáʼ gudixhedxí esperanza riʼ ladxidoʼdo.

BIZULUDU BÍNIDU XHIIÑAʼ DIOS DE TIEMPU COMPLETU

Lu beeu octubre de 1961, bidxelaʼ ti dxiiñaʼ galaa dxi ni gucané naa gacaʼ precursor. Ne laaca dxi queca guniʼné siervo de sucursal de guidxi Bélgica naa. Gunabadiidxabe naa pa zanda gacaʼ siervo de circuito (ni yanna runibiaʼnu casi superintendente de circuito). Bicabeʼ laabe: «¿Cadi jma galán gácadu precursor ante guicaadu invitación riʼ la?». Gúdxicabe naa zanda, ne despué de xhono beeu de nácadu precursor, lu beeu septiembre de iza 1962 bizulú bínidu dxiiñaʼ casi circuitu.

Chupa iza despué, biʼniʼ invitarcabe laadu para gúnidu dxiiñaʼ Betel ni nuu Bruselas, ne bizuludu bínidu dxiiñaʼ raqué lu beeu octubre de 1964. Guizáʼ stale ndaayaʼ gúpadu ra cayúnidu ni ná Jehová Betel. Despué si de yeguni visitar hermanu Knorr Betel ni nuu Bélgica lu iza 1965, guizáʼ bidxagayaaʼ purtiʼ biʼniʼ nombrárcabe naa siervo de sucursal. Despué biʼniʼ invitárcabe naa ne Elly clase 41 stiʼ Escuela de Galaad. Guca ca diidxaʼ ni guníʼ hermanu knorr, 13 iza atrá que. Despué de guca graduardu biguétadu Betel ni nuu Bélgica.

RUNI DEFENDERDU CA DERECHU NI NAPA XQUIDXI JEHOVÁ

Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, huayapaʼ privilegiu de iquiiñeʼ ni bisiideʼ ne experiencia ni napaʼ casi abogadu para gacaniáʼ gaca defender derechu ni napa religión stinu ndaaniʼ guidxi Europa ne xcaadxi lugar (Filip. 1:7). Pur privilegiu riʼ gunda gunieniaʼ ca autoridad ni nuu lu jma de 55 guidxi ra rucueezacabe dxiiñaʼ ni rúninu casi testigu stiʼ Jehová. Ora rinieniáʼ ca autoridad ca, qué rabediáʼ laacabe guiráʼ ni maʼ bineʼ casi abogadu, sínuque rabeʼ laacabe nacaʼ «ti xpinni Dios». Siempre rinabaʼ Jehová lu oración gacané naa purtiʼ nannaʼ «ladxidóʼ ti rey [o ti juez] zeeda gaca casi nisa ni cuxooñeʼ ndaaniʼ náʼ Jehová. Zanda guseendabe ni ratiica gacaláʼdxibe» (Prov. 21:1).

Qué rianda naa dxi gunieniáʼ ti hombre ni runi dxiiñaʼ lu Parlamento Europeo. Para gunda gunieniáʼ laabe gupa xidé guleeʼ cita stale biaje. Ne ora gunabe guinieniáʼ laabe la? gúdxibe naa: «Gaayuʼ si minutu nápaluʼ para guiníʼneluʼ naa». Gundeteʼ iqueʼ ne bineʼ ti oración. Óraque gunabadiidxaʼ hombre que naa xi cayuné. Gundisaʼ iqueʼ ne gudxeʼ laabe: «Cudieeʼ xquixe peʼ Dios purtiʼ nácaluʼ ti binni ni cayuni xhiiñaʼ Dios». Para rábibe naa: «¿Ximodo naluʼ?». Biluéʼ laabe ni ná Romanos 13:​4, ne cumu nácabe protestante, ti binni ni nanna ni ná Biblia ne runi respetar ni, bidxagayaabe ni ná textu ca. ¿Xi bizaaca pur laani yaʼ? Bidiibe lugar guinieniáʼ laabe media hora ne galán guca reunión ni gupaniáʼ laabe que. Dede bizeetebe pabiáʼ runi respetarbe dxiiñaʼ ni rúninu.

Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca, stale biaje maʼ guyé xquidxi Jehová nezalú gobiernu pur nácanu neutral ne pur asuntu de impuestu. Huayapaʼ privilegiu de gacaniáʼ lu stale de ca casu riʼ ne huayuuyaʼ ximodo Jehová peʼ huayacané para gaca ganar ca casu riʼ. Huayuni ganar ca testigu stiʼ Jehová jma de 140 casu nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos.

GUCANEDU CA HERMANU DE CUBA

Lu ca primé iza stiʼ 1990, bineniáʼ dxiiñaʼ hermanu Philip Brumley, ni runi dxiiñaʼ ra sede mundial, ne hermanu Valter Farneti de guidxi Italia. Bínidu dxiiñaʼ juntu para ganda guni ca hermanu de guidxi Cuba xhiiñaʼ Jehová purtiʼ cucueeza gobiernu de gaca xhiiñaʼ Jehová raqué. Nuaaʼ Bélgica ne bicaaʼ ti carta ra embajada stiʼ Cuba ne despué gupaʼ ti reunión ne hombre ni runi dxiiñaʼ ra gobiernu ni chiguni tender casu stidu que. Cumu racaláʼdxidu gaca chaahuiʼ ca guendanagana que la? lu ca primé biaje guca reunirnedu ca binni que, bínidu biaʼ gándatiʼ para ñaca chaahuicaʼ ni, peru qué ñanda nindadu ti acuerdu né laacabe.

Naa, Philip Brumley ne Valter Farneti lu tobi de ca biaje guyuudu Cuba.

Neca zaqué biʼniʼ orardu Jehová ne gunda gucuaadu permisu para guseendadu gaayuʼ mil Biblia guidxi Cuba. Cumu gastiʼ qué nucueeza para nindá ca Biblia que ne biaazicani lade ca hermanu que la? bidiʼdu cuenta caguu Jehová ndaayaʼ guiráʼ stipa ni cayúnidu. Nga runi gunábadu permisu para guseendadu veintisiete mil gaayuʼ gayuaa Biblia ne laaca bidiicabe permisu para laani. ¡Guizáʼ biecheʼ purtiʼ gunda gucaniáʼ gapa ca hermanu de Cuba Biblia stiʼ peʼ ca!

Maʼ stale biaje guyaaʼ Cuba para gaca chaahuiʼ guendanagana ni napa ca hermanu para gaca xhiiñaʼ Jehová ndaaniʼ guidxi ca. Pur nga galán modo huayacaʼ llevar stale de ca binni ni napa ti cargu lu Gobiernu.

GUCANEDU CA HERMANU DE GUIDXI RUANDA

Lu iza 1994 gudinde binni ndaaniʼ guidxi Ruanda ne biiticabe jma de ti millón de binni ni runibiácabe casi ca tutsi. Triste guzéʼtenu ni peru laaca guti chupa chonna de ca hermanu stinu. Nagueendacaʼ biʼniʼ ca testigu stiʼ Jehová ti grupu de hermanu para gacané ne gudii ni caquiiñeʼ ca hermanu.

Ora yendá grupu stidu Kigali, capital stiʼ Ruanda, bidúʼyadu modo bichácabe tiru Oficina de Traducción ne bodega ra nuu ca publicación que. Gudxi ca hermanu de raqué laadu biiticabe caadxi hermanu ne hermana né machete. Peru laaca bizeetecabe modo bisihuinni ca hermanu dxandíʼ nadxiisaacaʼ. Chiguzeeteʼ ti ejemplu, binibiaʼdu ti hermanu tutsi ni bicachilú veintiocho dxi ndaaniʼ ti huecu yú ne gupa ti familia de Testigu hutus laabe. Ne bínidu ti reunión ndaaniʼ guidxi Kigali, ra gudixhedxidu ladxidóʼ jma de gaʼ gayuaa hermanu ne hermana.

Ni rihuinni lu caadxi imagen: 1. Ti libru ni maʼ gureza. 2. Nuu Marcel ne xhupa hermanu ndaaniʼ ti almacén ra nuu despensa.

Ladu bigaʼ: Ti libru ni nuu ra Oficina de Traducción ni gudxiide ti bala.

Ladu derechu: Cayúnidu dxiiñaʼ para gacanedu ca hermanu.

Despué gudídidu frontera ne guyuʼdu guidxi Zaire (ni yanna runibiaʼnu casi República Democrática del Congo) para guyúbidu ca hermanu de Ruanda ni bixooñelucaʼ ne guyecaʼ lu ca campu de refugiadu ni nuu gaxha de guidxi Goma. Cumu qué guidxéladu laacabe la? biʼniʼ orardu Jehová para guinábadu laa gacané laadu guidxéladu laacabe. Málasi bidxaagaludu tuuxa ne gunabadiidxadu laa pa runibiáʼ tuuxa testigu stiʼ Jehová. Para bicabi laadu: «Naa nacaʼ testigu, naa piaʼ chiniaʼ laatu ra nuu Comité de Socorro». Gúpadu ti reunión nabé sicarú né comité que, ne despué gúpadu ti reunión né ti mil xhoopaʼ gayuaa refugiadu para cuʼdu gana laacaʼ ne quixhedxidu ladxidoʼcaʼ. Laaca bíʼndanedu laacaʼ ti carta stiʼ Grupu ni Zániru. Guizáʼ guyuucabe gana ora binadiágacabe ca diidxaʼ riʼ: «Qué rusaana de guni orardu pur laatu. Nanna dxíchidu qué zusaana Jehová laatu». ¡Ne rihuinni dxichi dxandíʼ ca diidxaʼ ni bizeeteʼ Grupu ni Zániru! Ca dxi stinu riʼ nuu jma de treinta mil Testigu cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jehová né stale gana ndaaniʼ guidxi Ruanda.

MAʼ GUDIXHEʼ IQUEʼ CADI GUSAANAʼ JEHOVÁ

Lu iza 2011, despué de cincuenta y ocho iza de bichaganayaʼ, beeda gatiʼ Elly, xheelahuiineʼ ni guizáʼ nadxieeʼ. Lu ca oración ni runeʼ, ruxheleʼ ladxiduáʼ nezalú Jehová ne ruuyaʼ modo riguixhedxibe ni. Ne sti cosa ni riguixhedxí ladxiduáʼ nga guinieniáʼ ca vecinu stinneʼ de ca noticia stiʼ Reinu.

Neca napaʼ jma de 90 iza, peru runeʼ predicar guiráʼ semana. Laaca nuaaʼ nayecheʼ purtiʼ racaniáʼ Departamento de Asuntos Legales ni nuu raríʼ, ra sucursal stiʼ Bélgica. Laaca nabé riecheʼ gacaniáʼ xcaadxi hermanu ra guinieeʼ de ca cosa ni maʼ bizaacaʼ ne de guneʼ visita de pastoreu ca betelita ni jma nahuinni.

Maʼ gudiʼdiʼ 84 iza de bineʼ primé oración stinneʼ Jehová. Racá nga bizulú bidxiñaʼ Jehová ne gucaʼ xhamiguaʼ laa. ¡Guizáʼ rudieeʼ xquixe peʼ Jehová purtiʼ rucaadiaga ca oración ni runeʼ laa! (Sal. 66:19).b

a Historia stiʼ hermanu Schrantzʼ biree ni lu revista La Atalaya 1 de febrero de 1974, yaza 90 hasta 94.

b Guti hermanu Marcel Gillet 4 de febrero de iza 2023, laga cacá artículo riʼ.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir