BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/6 yaza 8-11
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Lamentaciones

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Lamentaciones
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «MAʼ BIDUBI CA GUIÉ LUAʼ PURTIʼ NISI CAYUUNAʼ»
  • (Lamentaciones 1:1–2:22)
  • «CADI GUSEEGUʼ DIÁGALUʼ TI GULALUʼ NAA»
  • (Lamentaciones 3:1–5:22)
  • 5:7. Ñee rinabaʼ Jiobá cuenta binni pur ca cosa malu biʼniʼ ca binnilidxi ni maʼ guti la?
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Jeremías
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/6 yaza 8-11

Stiidxaʼ Jiobá nabani

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Lamentaciones

CUARENTA iza guzá Jeremías guníʼ xi chiguizaaca Jerusalén ne laapebe biiyabe bizaaca cani guniʼbe que. Xi biʼniʼ sentirbe ora laapebe biiyabe binitilú xquídxibe yaʼ. Biblia ni láʼ Septuaginta ni gucuá lu diidxaʼ griegu caníʼ xi bíʼnibe ra bizulú libru stiʼ Lamentaciones, racá na: «Jeremías gurí ne biinaʼ ne guizáʼ naná modo biuubaʼ ladxidoʼbe pur Jerusalén». Libru riʼ gucuani lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, ca dxi riʼ caʼruʼ gusiaandaʼ Jeremías modo guluucabe leʼ Jerusalén dieciocho beeu ne modo bicaaguícabe ni. Libru riʼ rusihuinni pabiáʼ naroʼbaʼ yuubaʼ guyuu ladxidóʼ Jeremías (Jeremías 52:3-5, 12-14). Qué huayuuruʼ dxi chuʼ tu guʼnaʼ ne guiuubaʼ ladxidóʼ zacá pur binitilú xiixa guidxi.

Gaayuʼ poema nga libru stiʼ Lamentaciones ne cusihuinni cani ximodo cayuni sentir Jeremías ora bicaa cani. Tapa poema ni cá primé ca nabé triste cani; lu gaayuʼ ca ti oración ni. Ca primé letra ni ruzuluné cada versículo stiʼ guidapaʼ poema ni zeeda lu libru riʼ la? nexheʼ chaahuiʼ cani casi modo zeeda veintidós letra ni napa abecedariu lu diidxaʼ hebreu. Nécapeʼ laaca veintidós nga versículo né últimu poema ca ne laaca biáʼcaca nga abecedariu ca la? peru qué ninandadícabe modo nexheʼ chaahuiʼ abecedariu ca para bicaacabe ni (Lamentaciones 5:1, ni cá ñee yaza stiʼ Biblia).

«MAʼ BIDUBI CA GUIÉ LUAʼ PURTIʼ NISI CAYUUNAʼ»

(Lamentaciones 1:1–2:22)

«¡Guidxi ra guleza stale binni ca maʼ biaana ni stubi ni! ¡Biaanani casi ti viuda, laa nda ni nga gúcani ti guidxi ni nabé bisaca lade xcaadxi guidxi! Guidxi ni beeda gaca casi ti princesa lade xcaadxi guidxi roʼ, ¡yanna maʼ rucaacabe laa guni dxiiñaʼ nadipaʼ.» Nga nga ca diidxaʼ ni guníʼ Jeremías para bizulú bicaa canción triste de ximodo binitilú guidxi Jerusalén. Ni riguixhená ca bisiene xi pur beeda guendananá ca luguiáʼ guidxi ca ne ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá bedané guendananá luguiáʼ guidxi ca purtiʼ guizáʼ maʼ bicheenécabe laabe» (Lamentaciones 1:1, 5).

Guidxi Jerusalén zeeda gaca casi ti gunaa ni maʼ biniti xheelaʼ ne ca xiiñiʼ, nga runi gunabadiidxaʼ: «Ñee nuuruʼ yuubaʼ casi yuubaʼ stinneʼ la?» De racá gunabaʼ guidxi ca Dios xi racalaʼdxiʼ gaca ca xhenemigu: «Gueeda guiráʼ cosa malu ni maʼ bíʼnicabe nezaluluʼ ne bisabanáʼ laacabe, cásica bisabanaluʼ naa pur guiráʼ ni bicheeniáʼ lii. Purtiʼ guizáʼ naroʼbaʼ yuubaʼ ndiʼ napaʼ ne huará ladxiduáʼ» (Lamentaciones 1:12, 22).

Nuu ti yuubaʼ roʼ ladxidóʼ Jeremías ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Cumu cadxiichi [Jiobá] la? nga runi bigá cachu [o, poder] stiʼ guidxi Israel. Qué ñacanebe laacaʼ ora bicaalú ca xhenemígucaʼ laacaʼ; ne casi ora nucaaguibe Jacob ne guí ca cugaanda guiráʼ ni nuu gaxha de laa». Ni riguixhená ca bicaa ximodo bizaaca guendananá ca ne ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ bidubi ca guié luaʼ purtiʼ nisi cayuunaʼ. Caniibi dxacha ca intestinu stinneʼ. Maʼ bixii laʼdxiʼ stinneʼ lu Guidxilayú riʼ». Dede ca binni ni tiidiʼ neza ca nabé ridxagayaacaʼ ne rinabadiidxacaʼ: «Ñee ndiʼ nga guidxi ni na binni: “qué gapa ra guidiiñeyú tantu sicarú, guidxi ni bisiecheʼ guiráʼ binni guidxilayú que la?”» (Lamentaciones 2:3, 11, 15).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

1:15. Ximodo nga «maʼ bixhaatañee [Jiobá] ndaaniʼ lagar stiʼ binnidxaapaʼ xiiñiʼ Judá yaʼ». Dxi binitilú guidxi ni zeeda gaca casi ti binnidxaapaʼ que, guizáʼ ziáʼ rini bixhii ca babilonio ndaaniʼ guidxi que, ngue runi beeda gácani casi ora nuxhatañeecabe uva ndaaniʼ ti tanque. Ne cumu Jiobá nga guníʼ ne bidii lugar binitilú guidxi que la? nga runi zanda guininu casi ora laabe nga bixhatañeebe ndaaniʼ lagar ca.

2:1. Ximodo nga biaba guendasicarú stiʼ Israel de guibáʼ. Laanu nánnanu jma nasoo guibáʼ que guidxilayú, nga runi ora riníʼcabe guiaba xiixa de guibáʼ la? caníʼcabe pabiáʼ feu nga riaana xiixa ni risaca ora guinitilú. Dxi gupa guidxi Israel ndaayaʼ stiʼ Jiobá la? gúcani ti guidxi ni risaca ne gúpani stale stipa, ngue nga guendasicarú gúpani, peru binítini guiráʼ nga dxi binitilú Jerusalén ne ora biaana guidxi Judá sin binni (Isaías 55:9).

2:1, 6. Xii nga zeeda gaca casi ra riguixheñee Jiobá ne ranchuhuiiniʼ stibe yaʼ. Ni bicaa Salmo ca biindaʼ sicaríʼ: «Guiuʼnu ndaaniʼ yoo sicarú stiʼ Jiobá; guzuxíbinu ra riguixheñeebe» (Salmo 132:7). Nga runi, ra riguixheñee Jiobá ni cayeeteʼ lu Lamentaciones 2:1 ca la? nga nga yuʼduʼ ra runi adorárcabe laabe. Ca babilonio que bizaaquicabe lidxi Jiobá, casi ruzaaquicabe ti ranchuhuiiniʼ o ti yoo yuxehuiiniʼ ni zuba ndaaniʼ ti jardín (Jeremías 52:12, 13).

2:16, 17. Pa chinándanu casi modo nexheʼ ca letra ca lu abecedariu hebreu que, ñee cadi naquiiñeʼ guzulú versículo 16 ca ne letra ‛á·yin ne 17 ca ne letra peʼ la? Ora gucaa ca hombre que poema de clase riʼ la? rinándacabe modo nexheʼ ca letra ca lu abecedariu stícabe, peru pa qué gunadiágacabe ni galán la? qué rinandadícabe ni. Jma nga risaca ni rusiidiʼ ca poema ca que chinándacabe módopeʼ nexheʼ abecedariu ca. Laaca bidxaa modo nexheʼ guiropa letra riʼ lu guionna ne guidapa canción ca (Lamentaciones 3:46, 49; 4:16, 17).

2:17. Xi guníʼ Jiobá chiguizaaca Jerusalén yaʼ. Ruluíʼ si raríʼ cayeeteʼ ni cá lu Levítico 26:17 ra na: «Zucaaluaʼ laatu, ne dxandipeʼ ziábatu lu náʼ ca xhenemígutu; ne cani racananalaʼdxiʼ laatu zutuñeecaʼ laatu, ne zuxooñetu neca guirutiʼ tu guiladxiʼ laatu».

Xi rusiidiʼ cani laanu:

1:1-9. Jerusalén biinaʼ guidubi gueelaʼ, ne dede biete nisa que cueʼ xhaga. Puertaʼ stini biaana laa si, cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ sticaʼ cucaacaʼ ridxi purtiʼ cayacanacaʼ, ca binnidxaapaʼ sticaʼ cayuubaʼ ladxidoʼcaʼ ne guídxicapeʼ nuu triste. Xiñee guizáʼ cayacanácabe yaʼ. Purtiʼ bicheenécabe Dios. Casi ora nabiidiʼ nuu falda stícabe. Ora guchee binni la? qué rusiecheʼ diʼ ni laa, sínuque rusiguunaʼ ni laa, ricaalaʼdxiʼ ne riguu ni laa triste.

1:18. Jiobá runi ni jneza ora gusabanáʼ cani rucheené ley stiʼ.

2:20. Ca israelita que maca gúnnacaʼ zazaacacaʼ stale guendanagana pa qué gucaadiágacaʼ Jiobá, tobi de laacani nga zócabe xpeela xiiñicabe (Deuteronomio 28:15, 45, 53). ¡Guizáʼ nga nahuati binni ora qué guzuubaʼ stiidxaʼ Dios!

«CADI GUSEEGUʼ DIÁGALUʼ TI GULALUʼ NAA»

(Lamentaciones 3:1–5:22)

Lamentaciones capítulo 3 cuzeeteʼ ni guidxi Israel casi ti «hombre nadipaʼ». Neca stale guendanagana nga guyuu luguiáʼ hombre riʼ la? laa biindaʼ sicaríʼ: «Nachaʼhuiʼ nga Jiobá para tu cabeza gacanebe laa, para ni cuyúbiruʼ laabe». Laaca canábabe Dios ni dxandíʼ ca: «Napuʼ xi gucaadiaʼguʼ ridxi stinneʼ. Cadi guseeguʼ diágaluʼ ti gulaluʼ naa, bicaadiaga ni canabaʼ lii para gacaneluʼ naa riʼ». Ne ra canábabe Jiobá guuyaʼ ca cosa malu ni cayuni ca xhenemígucabe la? nabe: «Lii, Jiobá zudxiguetuʼ laacabe cásipeʼ modo bíʼnicabe» (Lamentaciones 3:1, 25, 56, 64).

Jeremías caníʼ de ca yuubaʼ ni gupa pur guluucabe leʼ Jerusalén, laani bindaa ni dieciocho beeu zaqué. Dede cayuubaʼ ladxidoʼbe nabe: «Modo biabanáʼ baʼdudxaapaʼ xiiñiʼ xquidxeʼ riʼ pur donda stiʼ la? jma naná ni que biaʼ biabanáʼ Sodoma pur donda stiʼ, purtiʼ laa binitilú ti ratuhuiiniʼ si, ne guirutiʼ tu nudii naʼ laa para ñacané laa». Ne nabe: «Jma galán guca para cani guti ne espada que cani guti pur guendarindaana, purtiʼ laacaʼ gúticaʼ chaahuidugá purtiʼ maʼ qué nidxélacaʼ gastiʼ lu layú» (Lamentaciones 4:6, 9).

Lu gaayuʼ poema riʼ cá ni guníʼ ca binni de Jerusalén, nacaʼ: «Jiobá, bietenalaʼdxiʼ cani maʼ bizaacadu. Biiyaʼ modo maʼ bininácabe laadu». Ra caníʼcabe xi bizaacacabe ca dede cayuunacabe canabácabe xiixa, nácabe: «Jiobá, guiráʼ dxi huadiʼdiʼ ne guiráʼ dxi chitiidiʼ zabiluʼ lu trono. Qué ziuu dxi guiásaluʼ de lu trono stiluʼ. Bidxiguetaʼ laadu ra nuuluʼ, Jiobá, ne nagueendaca zabiguétadu. Bidxiguetaʼ ca dxi sicarú casi cani gúpadu dxiqué» (Lamentaciones 5:1, 19, 21).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

3:16. Xi riníʼ ca diidxaʼ: «Ne guié biuxe gulaa layaʼ». Ti libru cusiene ca diidxaʼ ca sicaríʼ: «Dxi zinécabe ca judíu que casi esclavu la? bigaaguicabe pan ndaaniʼ guiruyú ni nuu neza zécabe, ngue runi biuʼchaʼ pan stícabe que guié biuxe». Ora gudócabe ni la? zándaca gundaani láyacabe

4:3, 10. Xiñee na Jeremías zeeda gaca gunaa xiiñiʼ xquídxibe ca casi «ca avestruz ni nuu lu desiertu» yaʼ. Job 39:16 na ca avestruz ca «nabé feu modo rúnicaʼ xiiñicaʼ, casi ñaca cadi xiiñicaʼ laacame». Ora gache dxita stícame la? jñaacame rireezá ne xcaadxi avestruz ne rusaana laacame ne maʼ machu ca rapa laacaʼ. Peru xi runi guiropa avestruz ca ora chuʼ tu gacalaʼdxiʼ guniná laacaʼ yaʼ. Ruxooñecame de ndaaniʼ nidu que ne rusaanacame ca xiiñicame raqué. Dxi guluu ca babilonio que leʼ Jerusalén la? birá ni go binni ndaaniʼ guidxi que, dede ca gunaa ni nadxii xiiñiʼ que bichaacaʼ modo nácacaʼ ne maʼ qué nulábicaʼ xiiñicaʼ, casi ca avestruz ni nuu lu desiertu que. Jmápeca gunnaxhii ca chacal (ti manihuiiniʼ casi gueuʼ) xiiñicaʼ que laacabe.

5:7. Ñee rinabaʼ Jiobá cuenta binni pur ca cosa malu biʼniʼ ca binnilidxi ni maʼ guti la?

Coʼ, Jiobá qué rusabanáʼ diʼ binni pur ca donda stiʼ ca binnilidxi ni maʼ guti. Biblia na: «Cada tobi nu zabidxi Dios cuenta» (Romanos 14:12). Peru ca cosa malu guni ca binnilídxinu ni maʼ guti zanda guindaani stale iza ne zanda guninani ca binnilídxicabe ni caʼruʼ gale. Casi dxi biʼniʼ adorar ca israelita que bidóʼ la? guca nagana para xcaadxi binni ni nadxii Jiobá ñúnicaʼ ni jneza (Éxodo 20:5).

Xi rusiidiʼ cani laanu:

3:8, 43, 44. Dxi gudiʼdiʼ ca binni de Jerusalén lu stale guendanagana la? Jiobá qué nucaadiaga diʼ laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué nuzuubacabe diidxaʼ ne qué ñaca arrepentírcabe. Nga runi, pa riuuláʼdxinu gucaadiaga Jiobá ca oración stinu la? nápanu xidé guzúʼbanu stiidxabe (Proverbios 28:9).

3:20. Jiobá, «Ni Nuu Jma Luguiáʼ lu guidubi naca Guidxilayú», nabé luguiáʼ nga ra nuube, nga runi rindeteʼ íquebe para «gúʼyabe guibáʼ ne guidxilayú» (Salmo 83:18; 113:6). Peru Jeremías nanna dxichi neca napa Jiobá stale poder la? nuucabe para gacanebe binni guidxilayú. ¡Guizáʼ riéchenu nga gánnanu Dios ni dxandíʼ ca cadi nácasibe ni jma nandxóʼ ne nánnabe guirani, sínuque laaca qué rudxiibabe laca laabe!

3:21-26, 28-33. Ximodo zanda gudxíʼlunu ca yuubaʼ jma naná guidxaagalunu yaʼ. Jeremías cayabi laanu ximodo. Cadi guiaandaʼ laanu rusihuinni Jiobá guendanachaʼhuiʼ stiʼ luguianu de stale modo ne laaca riubaláʼdxibe laanu. Pa nabáninu yanna la? zanda guni crenu zulá Jiobá laanu, peru naquiiñeʼ cuézanu sin guireʼnu gana, ne cadi guidxíbinu purtiʼ caʼruʼ gulá Jiobá laanu. Pa cadídinu lu xiixa guendanagana la? cadi guiaandaʼ laanu nanna Jiobá xi pur cadídinu ni.

3:27. Zusihuínninu nápanu fe ora guni huantarnu ca guendananá ne ca burla rúnicabe laanu ora nahuiininu, peru, «galán nga para ti hombre [...] chiné ayubu stiʼ laga nahuiiniʼ». Xiñee yaʼ. Purtiʼ ra guiziidibe gudxiilube ca guendananá ca laga nahuiinibe la? zacané nga laabe para gudxiilube xcaadxi ora maʼ huaniisibe.

3:39-42. Ora maʼ cayacananu pur xiixa donda ni nápanu, cadi galán diʼ ugáʼninu donda Dios. Lugar de guininu xi pur cazaacanu xiixa ora maʼ bicheʼnu la? naquiiñeʼ «guʼyaʼ chaahuinu neza stinu, ne guibiguétanu dede ra nuu [...] Jiobá». Ni jma jneza gúninu nga gaca arrepentirnu ne guni chaahuinu xpiaʼnu.

Guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno

Libru stiʼ Lamentaciones, ni zeeda ndaaniʼ Biblia riʼ rusihuínnini ximodo biʼniʼ sentir Jiobá ora bizaaqui ca babilonio guidxi Jerusalén ne binitilucaʼ guidxi Judá. Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani cadi Jiobá diʼ gupa donda pur guendananá bizaaca guidxi que, sínuque laca pur donda sticaʼ. Yanna, ca letra stiʼ ca canción ni zeeda lu libru riʼ cusihuínnicani xi chiguni Jiobá ne racaláʼdxibe gúnicaʼ ni jneza. Nécapeʼ cadi zaqué nga cayuni sentir stale de ca judíu ni bibani dxiqué la? Jeremías ne xcaadxi judíu ni guca arrepentir que nuucaʼ zaqué.

Ra biiyaʼ Jiobá modo guyuu Jerusalén, casi modo cá ni lu libru stiʼ Lamentaciones, rusiidini laanu chupa cosa nabé risaca. Primé, ra gánnanu binitilú Jerusalén ne Judá la? rusiidini laanu naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne gúninu guiráʼ ni nabe (1 Corintios 10:11). Guiropa ca rireeni lu ejemplu stiʼ Jeremías (Romanos 15:4). Neca bibani ni riguixhená que ti tiempu ni ruluíʼ maʼ qué zanda gaca chaahuiʼ, laabe biiyabe Jiobá casi tobi ni zanda gulá laabe. ¡Nabé risaca nga guni crenu Jiobá de guidubi ladxidoʼno ne guni crenu Stiidxabe! (Hebreos 4:12.)

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]

Jeremías ni riguixhená guníʼ ne biiyaʼ modo binitilú Jerusalén

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]

Bihuinni pa dxandíʼ fe stiʼ ca Testigu de Corea purtiʼ qué nuchenécabe ley stiʼ Dios

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir