Gucáʼ íquenu guiénenu guiráʼ «ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana»
«Espíritu Santu beda uluíʼ ni laanu, purti ruuya chaahui Espíritu que irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana.» (1 CORINTIOS 2:10.)
1. Bizeeteʼ chupa chonna de cani rusiidiʼ Biblia ni rusiecheʼ binni ni deruʼ cuzulú cayuundaʼ cani.
STALE de laanu casi xpinni Cristu rietenaláʼdxinu pabiáʼ biéchenu dxi nacubi gúnnanu de cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia. Casi dxi gúnnanu pabiáʼ nga risaca lá Jiobá, dxi gúnnanu zie caadxi binni guibáʼ ne xi zacaa xcaadxi binni ni guzuubaʼ diidxaʼ ne xiñee cudiibe lugar nuu guendananá. Zándaca maca ridúʼndanu Biblia ante gánnanu cani, peru qué ñénenu cani cásica qué riene stale binni ni yanna. Beeda gácanu casi ti hombre ni cayuuyaʼ ca coral ni nuu ndaaniʼ nisadóʼ. Zacá si qué zanda diʼ guuyaʼ chaahuibe pabiáʼ sicarú rihuinni xagueteʼ nisa que. Peru pa gucaalube ti visor para gúʼyabe ndaaniʼ nisa o chuʼbe ndaaniʼ ti barcu ni napa vidriu xagueteʼ la? óraca maʼ zanda guuyaʼ chaahuibe ne dede ziéchebe purtiʼ deruʼ cayuuyabe ca coral que, ca benda que, ca maniʼ casi guieʼ laacaʼ ne xcaadxi maniʼ de gadxé gadxé color sicarú nuu ndaaniʼ nisa que. Ngaca nga ni bizaacanu ora gucanécabe laanu guiénenu Stiidxaʼ Dios, oraqueruʼ nga biene chaahuinu «irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana» (1 Corintios 2:8-10).
2. Xiñee riéchenu cada guizíʼdinu de cani cá lu Stiidxaʼ Dios.
2 Yanna, ñee naquiiñeʼ guidúʼndanu cani dxandíʼ zeeda lu Stiidxaʼ Dios ca ti luguiáʼ si la? Cani «jma nagana» riguixhe Dios nga cani rusiidibe, neca gáʼchicani para stale binni la? ca xpinni Cristu cayacané espíritu santu laacaʼ para guiénecaʼ ni (1 Corintios 2:7). ¡Nabé stale nga ni rusiidiʼ Jiobá! Cumu stale ni la? qué ziuu dxi gusaananu de guizíʼdinu de guiráʼ ni riníʼ ique Dios. Peru pa guyúbinu guiene chaahuinu cani «jma nagana» riguixhe Dios la? laaca ziéchenu cásica dxi bizulú cazíʼdinu cani rusiidiʼ Biblia.
3. Xiñee naquiiñeʼ gánnanu xi pur runi crenu cani cazíʼdinu de Dios.
3 Peru, xiñee naquiiñeʼ guizíʼdinu cani «jma nagana» riguixhe Dios yaʼ. Purtiʼ cadi cani runi crésinu nga cani ruquidxi fe stinu, sínuque ora gánnanu xiñee runi crenu cani. Biblia cayabi laanu gusisácanu Dios «de idubi ladxidóʼ [n]o» para gúninu «ni nachaʼhui ne ni chuʼlaʼdxiʼ [Dios] ne ni jneza peʼ» (Romanos 12:1, 2). Ne pa guiénenu xiñee canabaʼ Jiobá laanu gúninu xiixa la? zucaa nga laanu guzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Nga runi, ora gánnanu cani «jma nagana» riguixhe Dios la? zápanu stipa para gudxíʼlunu intiica ni gucaa laanu guchéʼnenu laabe «ne [zucaa] ique nu guni nu ni jneza» (Tito 2:14).
4. Xi zanda gúninu para guiene chaahuinu Biblia.
4 Yanna, para guiénenu cani «jma nagana» riguixhe Dios la? naquiiñeʼ guʼndaʼ chaahuinu cani. Cadi guidúʼndanu cani nagueenda, sínuque chaahuidugá para guidúʼyanu ximodo racanécani laanu guiene chaahuinu xcaadxi ni maca nánnanu (2 Timoteo 1:13). Ne naquiiñeʼ guiénenu xiñee cayábini laanu ni cadúʼndanu. Ora guidúʼndanu Biblia laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ximodo zacané ni cadúʼndanu ca laanu para quixhe íquenu gúninu ni jneza ne para gacanenu binni. Cumu «irá Xquiʼchi Dios, Espíritu Santu uníʼ xi icá, ne nuu ni para usiidi ni laanu» la? naquiiñeʼ guidúʼndanu «irá ca diidxa ni iree de ruaa Dios» (2 Timoteo 3:16, 17; Mateo 4:4). Dxandíʼ nga naquiiñeʼ gúninu stipa para guidúʼndanu Biblia, peru despué dede ziéchenu ora gúninu ni. Ne zanda guiénenu cani «jma nagana» riguixhe Dios, purtiʼ cadi nagánapeʼ cani.
Jiobá rusiene cani nachaʼhuiʼ
5. Tu zanda guiene cani «jma nagana» riguixhe Dios.
5 Guirutiʼ naquiiñeʼ guiníʼ ique qué ziuu dxi guiene cani «jma nagana» riguixhe Dios purtiʼ si qué ñaca tobi de cani jma nanna dxi guzá scuela o purtiʼ cadi biaa guʼndaʼ. Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú riʼ, tu biluíʼ Jiobá cani naguixhe ique guni yaʼ. Qué nuluíʼdibe cani ca binni nuu xpiaaniʼ ne ni biʼndaʼ que, sínuque cani «huaxiéʼ napa ca scuela ne iruti naca ca», cani bidiicaʼ lugar gusiidiʼ Jesús laacaʼ. Pa guchaaganu laacabe ne ca binni gupa scuela que la? zeeda gácacabe casi baʼduʼ (Mateo 11:25; Hechos 4:13). Apóstol Pablu guníʼ de cani «naguixhe chaahui Dios para cani nadxii laa», ne gúdxibe ca xpinni Cristu sicaríʼ: «Biseenda Dios Espíritu Santu beda uluíʼ ni laanu, purti ruuya chaahui Espíritu que irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana» (1 Corintios 2:9, 10).
6. Ximodo «ruuyaʼ chaahui Espíritu» guiráʼ cosa.
6 Ximodo nga «ruuya chaahui Espíritu que irá ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana» yaʼ. Lugar de nusiene Jiobá cani dxandíʼ zeeda lu Biblia cada tobi de ca xpinni Cristu la? riquiiñebe espíritu stibe para gacané cani zaniruʼ ndaaniʼ xquídxibe, ne maʼ laacaʼ rusiénecaʼ ca xpínnibe ni nuucaʼ tobi si ne cayúnicaʼ ni nabe (Hechos 20:28; Efesios 4:3-6). Lu guidubi naca Guidxilayú, casi tobi si nga modo nexheʼ guʼndaʼ guiráʼ ca neza binni ridagulisaa de cani rusiidiʼ Biblia, zacá randa ruundacabe ni maca biziidicabe cada chupa chonna iza. Zacá nga runi espíritu santu dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa para gacané binni ni dxandíʼ caquiiñeʼ guiene cani «jma nagana» riguixhe Dios (Hechos 5:32).
Xii nga caadxi de cani «jma nagana» riguixhe Dios
7. Xiñee qué randa riene stale binni cani «jma nagana» riguixhe Dios.
7 Cadi galán diʼ guininu qué zanda guiénenu cani «jma nagana» riguixhe Dios purtiʼ si rieeteʼ nagana cani. Dxandíʼ nga gáʼchicani para stale binni, peru cadi purtiʼ guizáʼ nagana para guiénecabe cani rusiidiʼ Dios, sínuque purtiʼ qué nácabe gacané ca xpinni Jiobá laacabe ne purtiʼ caguite Binidxabaʼ laacabe (2 Corintios 4:3, 4).
8. Xii nga caadxi de cani «jma nagana» riguixhe Dios cuzeeteʼ Pablu lu capítulo 3 stiʼ carta ni bicaa ra nuu ca de Éfeso.
8 Lu guionna capítulo stiʼ carta ni bicaa Pablu ra nuu ca binni de Éfeso que cusihuínnini gunáʼ nga caadxi cosa ni zeeda lu cani «jma nagana» riguixhe Dios, ne stale de ca xpinni Jiobá nánnacaʼ de laacani. Caadxi de laacani nga, tuu nga za de gunaa que, xii nga Reinu ni cayeeteʼ gueeda que ne gunáʼ nga grupu de binni ni bibí lu Guidxilayú riʼ para cheʼ guibáʼ. Sicaríʼ guníʼ Pablu: «Chiqué qué nusiene Dios ni irutiʼ, peru yanna ma bisiene ni ca apóstol stiʼ ne ca xcaadxi ni ruiʼ stiidxaʼ. Espíritu stibe bisiene ni laadu. Ndi nga ni biluíʼ be laadu: ma cadi ca judíu si chi icaa ni bidii stiidxa be udii be ca xpinni be, sínuque né cani cadi judíu, ra guni cre ca stiidxa Cristu. Ne ma tobi si laaca ne ca judíu ni ma bini cre, ne tobi si zacaa né ca ca judíu ni ma bidii stiidxa Dios udii cani guni cre Cristu Jesús». Laaca bizeeteʼ Pablu ca diidxaʼ riʼ: «Ma xadxí gudixhe Dios ni bizáʼ irá xixé ni nuu, xi chi guni yanna, peru qué nuluíʼ be ni binni. Yanna ma gudixhe be ni ladxi naya para güe ni» (Efesios 3:5-9).
9. Xiñee nabé sicarú nga randa riénenu cani «jma nagana» riguixhe Dios.
9 Pablu laaca guníʼ racalaʼdxiʼ Dios gusihuinni «luguiá ca xpinni Cristu» «pabiáʼ jneza irá ni riguixhe be gacaʼ» para guʼyaʼ «irá cani risaca ibáʼ» cani (Efesios 3:10). Ora ruuyaʼ ca ángel ca modo rusiene Jiobá ca xpinni Cristu la? racaneni laacaʼ purtiʼ zacá jma ránnacaʼ pabiáʼ jneza guiráʼ ni runi Dios. ¡Guizáʼ sicarú para laanu nga riénenu cani racalaʼdxiʼ ca ángel ca gánnacaʼ! (1 Pedro 1:10-12.) Despué laaca guníʼ Pablu naquiiñeʼ guiene chaahuinu guiráʼ ni runi crenu ni bisiidiʼ Jesús ni «zeda aca casi xiixa nabé nalaga, ne ziuulaʼ, ne gueteʼ, ne nasoo» (Efesios 3:11, 18). Nga runi chiguidúʼyanu caadxi ejemplu de cani «jma nagana» riguixhe Dios, ni zándaca qué huayuudxí guidúʼyanu.
Caadxi de cani «jma nagana» riguixhe Dios
10, 11. Casi na Biblia, padxí beeda gaca Jesús hombre ni jma risaca ni za de gunaa ni zeeda gaca casi xheelaʼ Dios que.
10 Nánnanu Jesús nga ni jma risaca lade cani «za» de «gunaa» ni cayeeteʼ lu Génesis 3:15. Para ganda guiénenu jma de ni bizéʼtenu ca la? guinabadiidxanu ndiʼ: «Padxí beeda gaca Jesús ni za de gunaa que. Dxi guyuube guibáʼ la? dxi gúlebe lu Guidxilayú la? dxi guyuunísabe la? o dxi biásabe lade gueʼtuʼ».
11 Ca ángel stiʼ Dios nga zeeda gaca gunaa que, ne maca guníʼ Dios zapa gunaa riʼ ti xiiñiʼ, ni zucaache ique beenda que. Peru gudiʼdiʼ stale mil de iza ne gunaa que caʼruʼ gapa xiiñiʼ ni ganda gunduuxeʼ Binidxabaʼ ne guiráʼ ni cayuni. Ngue runi, na Isaías nácabe casi ti gunaa ni qué liica zanda gapa xiiñiʼ ne cayuubaʼ ladxidóʼ (Isaías 54:1, 5, 6). Beeda ugaanda dxi gule Jesús Belén, peru guyuunisa si Jesús ne gulí si Dios xiiñiʼ ne espíritu santu nga ora guníʼ Dios sicaríʼ: «Ndi nga Xiiñe» (Mateo 3:17; Juan 3:3). Dede dxi caruʼ nga bihuinni Jesús nga ni jma risaca ni za lade ca xiiñiʼ gunaa que. Despué laaca bibí xcaadxi discípulo stiʼ Jesús ne espíritu ne zacá beeda gácacaʼ xiiñiʼ Dios. Gudiʼdiʼ si stale tiempu de biuubaʼ ladxidóʼ gunaa, ni zeeda gaca xheelaʼ Jiobá que, pur qué ñanda ñapagá xiiñiʼ la? óraqueruʼ gunda guyuu nayecheʼ (Isaías 54:1; Gálatas 3:29).
12, 13. Gunáʼ nga textu ni cusihuinni «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» ca nga ca xpinni Cristu ni bibí ni nuurucaʼ lu Guidxilayú riʼ.
12 Guiropa ejemplu ni zeeda lade cani «jma nagana» riguixhe Dios nga ni maʼ bisiénebe laanu de 144,000 binni ni gulibe lu Guidxilayú riʼ (Apocalipsis 14:1, 4). Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, nánnanu ne runi crenu ora tiica si zanda gaca guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí ca «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» para gudii guiráʼ ni iquiiñeʼ xcaadxi de ca xpinni Cristu ni bibí, casi guniʼbe gúnicaʼ (Mateo 24:45). Yanna, ñee zanda gusiénenu ni guninu ca ne Biblia la? Ñee cadi guníʼ Jesús ca diidxaʼ ca purtiʼ caniʼbe de ti xpínnisibe ni chigudii ni iquiiñeʼ ca biʼchiʼ para chuʼcaʼ galán ne Dios la?
13 Dios maca gudxi guidxi Israel: «Laatu nga testigu stinneʼ [...], ne xpinneʼ ni maʼ guliéʼ» (Isaías 43:10). Peru lu 11 stiʼ nisán, iza 33 que, guníʼ Jesús maʼ bicaanáʼ Dios laacabe casi xquidxi, ngue runi maʼ cadi xpinni diʼ Dios laacabe. Jesús gudxi ca xaíque stiʼ Israel: «Laatu ziaaxha tu de lade ca xpinni Dios ne ma adxé tu guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe». Ne laaca gúdxibe guiráʼ binni que sicaríʼ: «Para si yanna ma biaana stubi lidxi tu ne iruti culabi laa» (Mateo 21:43; 23:38). Ca binni de Israel qué ñácadicaʼ mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza (Isaías 29:13, 14). Nga runi, ora gunabadiidxaʼ Jesús gunáʼ nga mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza que la? ni dxandíʼ gunabadiidxabe nga xi guidxi nga nuu xpiaaniʼ ne runi jneza para chuʼ xlugar Israel ti maʼ laa gaca mozo stiʼ Dios. Apóstol Pedru bicabi ni gunabadiidxabe ca dxi bicaa ti carta para ca xpinni Cristu ni bibí: «Ma naca tu ti guidxi ni ulee chu be para laabe» (1 Pedro 1:4; 2:9). Guidxi ca nga zeeda gaca «cani dxandí xpinni» Jiobá, o mozo stiʼ (Gálatas 6:16). Cásica guca guidubi guidxi Israel xpínnibe dxiqué, o mozo stibe la? guiráʼ ca xpinni Cristu ni bibí ne guibani lu intiica tiempu ndaaniʼ guidxilayú riʼ zanda gácacaʼ «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza». ¡Guizáʼ galán para laanu nga cudii mozo stiʼ Dios ni caquiiñenu!
Ziuuláʼdxiluʼ gúʼndaluʼ stúbiluʼ
14. Xiñee nayecheʼ riuʼnu ora ruundaʼ chaahuinu Biblia.
14 Ora guiénenu xiixa ni cayeeteʼ lu Biblia la? guizáʼ riéchenu, purtiʼ jma riguidxi fe stinu óraca. Nga runi qué racaláʼdxisinu gánnanu ni na Biblia, sínuque ruyúbinu guiénenu ni, ne óraca nga runi sentirnu galán. Ora gúʼndaluʼ ca guiʼchiʼ ni ribee xquidxi Dios la? galán guiníʼ íqueluʼ ca ndiʼ: «Ñee nuu xiixa nacubi raríʼ de ni maca nannaʼ de tema ni cayuundaʼ riʼ la? Ñee zanda guiníʼ iqueʼ xi sti textu o xi sti cosa ni guluíʼ jneza ni cayeeteʼ raríʼ la?». Ne pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de ni cayuundaluʼ ca la? zanda gucaaluʼ ni lu ti guiʼchiʼ ne guyúbiluʼ ni sti dxi.
15. Xi zanda guidúʼndanu ti chuuláʼdxinu gúninu ni, ne xi zacané laanu cueendunu stale ni galán.
15 Xi zanda guidúʼndanu para gacané laanu guiénenu jma ne gucaa laanu chuuláʼdxinu guidúʼndanu yaʼ. Raríʼ nuu chupa chonna de ni zanda guiduʼndaʼ chaahuinu: ca pactu ni gudixhe Jiobá para cuʼ ndaayaʼ binni, ca diidxaʼ ni guníʼ de Jesucristu ante gale, o zanda guidúʼndanu tobi pur tobi de ca versículo zeeda lu ca libru stiʼ ca diidxaʼ riguixhená ni cá lu Biblia. Stobi ni zanda gúninu nga, guidúʼndanu historia stiʼ xcaadxi testigu stiʼ Jiobá, para nga zanda iquiiñenu libru Los testigos de Jehová, proclamadores del Reino de Dios, pa zanda guundaluʼ ni diidxastiá.a Laaca zanda guidúʼndanu lu xcaadxi La Atalaya ni maca biree ra na «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ», purtiʼ nga zacané laanu guiene chaahuinu xcaadxi textu. Naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu ximodo caquiiñecani Biblia para cusiénecani ca tema ca. Zacá zánnanu «uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza» (Hebreos 5:14). Ne pa gucaʼnu xiixa de ni cadúʼndanu ca lu Biblia stinu o lu sti yaza gadxé la? zabeendunu stale ne zaqueca ca binni ni gacanenu.
Lagacané xiiñitu chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia
16. Xi zanda guni binni para gacané xiiñiʼ chuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia.
16 Nuu stale modo zanda gacané binni xiiñiʼ para guiale de ladxidóʼcabe guidxíñacabe Jiobá. Cadi galán diʼ guiníʼ ique cani napa xiiñiʼ nagana cani para guiene ca baʼduʼ ca. Zanda gábicabe xiiñicabe guʼndaʼ chaahuiʼ de xiixa tema ne ora maʼ guʼndanécabe binnilídxicabe zanda guinabadiidxacabe laacaʼ xi biziidicaʼ. Ora ruundanécabe binnilídxicabe ca laaca galán guluíʼcabe xiiñicabe ximodo zanda gusiénecaʼ ni runi crecaʼ ne xiñee laani nga ni dxandíʼ. Laaca zanda iquiiñecabe folletu ni láʼ Veamos “la buena tierra”b para guluíʼcabe xiiñicabe paraa riaana ca guidxi ni rieeteʼ lu Biblia, purtiʼ zacá zuxuíʼlucaʼ ni ora gúʼndacaʼ ni bibí ra biuundaʼ Biblia ti semana.
17. Xiñee naquiiñeʼ quíxhenu pabiáʼ tiempu nga iquiiñenu ora guyúbinu guiénenu cani zeeda lu Biblia.
17 Nanna dxíchinu riguidxi fe stinu ora ruyúbinu guiénenu cani zeeda lu Biblia. Neca guizáʼ sicarú nga gúninu ni bizéʼtenu ca la? cadi galán diʼ iquiiñenu stale tiempu para gúninu ni dede qué ganda guidúʼndanu cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ni rápanu, purtiʼ lu ca guendaridagulisaa ca nga rusiidiʼ «mozo ni nuu xpiaaniʼ ne ni runi jneza» ca laanu cani na Jiobá. Peru, pa guyúbirunu xcaadxi de ca tema ni chiguiuundaʼ lu ca guendaridagulisaa ca la? jma zacanenu ora guicábinu ra nuu Grupu ni Ruundaʼ Libru o ra biuundaʼ Biblia ni ridiʼdiʼ lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ, o lu xcaadxi guendaridagulisaa ni rápanu.
18. Xiñee zabeendunu ni galán pa gúninu stipa pur guʼndaʼ chaahuinu cani «jma nagana» riguixhe Dios.
18 Casi maʼ bidúʼyanu ca, jma zadxíñanu Jiobá ora guʼndaʼ chaahuinu Stiidxabe. Biblia peʼ cuzeeteʼ xiñee risaca gúninu zacá: «Guendanuuxpiaaniʼ ca rapa binni cásica rapa bidxichi ca binni; peru tuuxa ni nanna ne nuu xpiaaniʼ la? jma xadxí zabani» (Eclesiastés 7:12). Zabeendunu ni galán pa gúninu stipa para guiene chaahuinu cani rusiidiʼ Dios. Guiráʼ cani cuyubi guiene cani «jma nagana» riguixhe Dios la? na Biblia jma zunibiaʼcaʼ laabe (Proverbios 2:4, 5).
[Cani cá ñee yaza]
a Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
b Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
Ñee zanda gusiéneluʼ ni la?
• Xii nga cani «jma nagana» riguixhe Dios.
• Xiñee qué ziuu dxi gusaananu de guizíʼdinu de cani «jma nagana» ni riguixhe Dios guni.
• Xiñee rininu zanda ganna guiráʼ ca xpinni Cristu cani «jma nagana» riguixhe Dios.
• Xi naquiiñeʼ gúninu para cueendunu ni galán ora guidúʼndanu cani «jma nagana» riguixhe Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 28]
Padxí beeda gaca Jesús ni za de gunaa que
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 31]
Zanda gábitu xiiñitu guʼndaʼ chaahuiʼ de xiixa tema ante gúʼndanetu binnilídxitu