Guzuhuaʼnu dxiichiʼ neca maʼ huaxiéʼ stipa nápanu
ZÁNDACA nuu xiixa ni bizaacaluʼ cayuniná lii, ni qué ganda gusiaandaluʼ, ne raʼbuʼ qué zanda guni huantarluʼ ni. Zándaca ruchaagaluʼ lii ne xcaadxi binni ne pur nga runi sentirluʼ qué risácaluʼ biaʼ risácacabe. O zándaca nápaluʼ xiixa guendahuará ni cusirá stipa stiluʼ dede cucaa lii guiníʼ íqueluʼ cadi naquiiñeʼ guibániluʼ. Intiica guendanagana nápaluʼ la? zándaca caníʼ íqueluʼ qué zanda guni chaahuiluʼ cani. Zándaca nuuluʼ casi guyuu Job, laabe gunábabe Dios: «¡Pa ñanda nucaachiluʼ naa ndaaniʼ Seol, ne ñápaluʼ naa racá dede ora nidiʼdiʼ xiana stiluʼ, ne niguíxheluʼ ti tiempu para naa ne ñetenaláʼdxiluʼ naa!» (Job 14:13).
Yanna, xi zanda gúninu para cadi cuee ca guendanagana ca gana laanu yaʼ. Neca nagana zaca ni la? naquiiñeʼ cueenu cani de ndaaniʼ íquenu ti ratu ne guiníʼ íquenu cani gunabadiidxaʼ Jiobá Job, hombre ni bizuubaʼ stiidxabe que: «Paraa nuuluʼ ora bizayaʼ guidxilayú ca. Gudxi ni naa, pa dxandíʼ nannuʼ. Nannuʼ tu gudixhe pabiáʼ gácani o tu biquiiñeʼ doo para cuʼ biaʼ ni la?» (Job 38:4, 5). Ora guiníʼ íquenu cani gunabadiidxaʼ Jiobá riʼ, zacanécani laanu gánnanu pabiáʼ nánnabe ne pabiáʼ poder nápabe. Laaca zánnanu nápabe razón para gudiibe lugar guibani binni casi cadúʼyanu yanna riʼ.
«Beeda ti yuuba luguiaʼya casi ra ridaabi guichi»
Apóstol Pablu, stobi de ca xpinni Cristu ni bibani dxiqué, gunábabe Jiobá chonna biaje cuee yuubaʼ o guendanagana ni zeeda gaca casi ti guichi ni cayuniná laabe que. Qué gánnanu xipeʼ nga yuubaʼ gúpabe, peru nabé bininani laabe casi runiná ti guichi. Zándaca bichiiñani laabe ne zándaca maʼ qué ñúnibe ni na Jiobá ne stale guendanayecheʼ. Peru Jiobá bicabi laabe sicaríʼ: «Naa nuaa para acaniá lii, ne nga si caquiiñuʼ. Purti jma rihuinni enda nandxóʼ stinne ora cayaadxa stipa lii». Jiobá qué nibee diʼ yuubaʼ stiʼ Pablu que, ne gúpabe xidé bidxiilube ni, laabe guniʼbe: «Nanna ora riaadxa stipa naa la? jma rusi racané Cristu naa» (2 Cor. 12:7-10). Ximodo zanda guiénenu ni guniʼbe ca yaʼ.
Qué ñaca diʼ ti milagru para niree yuubaʼ gupa Pablu que; peru qué nucueeza diʼ ni laabe para ñúnibe xhiiñaʼ Dios. Apóstol que gunna zacané Jiobá laa, ngue runi guiráʼ ora gunábabe laa gacané laabe (Fili. 4:6, 7). Ne ra mayaca gátibe que guniʼbe: «Bine xhiiña Dios dede biaʼ ra gunda tiʼ, qué nixele de ni rune cre. Casi ñaca bixooñe ne irá stipa stinneʼ, ne yanna ma yendaya lu raya» (2 Tim. 4:7).
Neca gulené binni donda ne rapa guendanagana la? Jiobá riquiiñeʼ laacabe para gúnicabe xhiiñaʼ, nga runi laabe nga naquiiñeʼ gusisácacabe. Jiobá ruluíʼ laacabe neza sácabe ne rudii laacabe guendabiaaniʼ para ganda gudxiilúcabe ca guendanagana gápacabe ti gúnicabe xhiiñaʼ ne guendanayecheʼ. Dxandíʼ, Jiobá riquiiñeʼ binni gulené donda para gúnicaʼ stale dxiiñaʼ naroʼbaʼ neca maʼ cará stipa sticaʼ.
Pablu na qué nibee diʼ Dios yuubaʼ ni zeeda gaca casi guichi ni gupa que ti cadi nusisaca laaca laa (2 Cor. 12:7). Yuubaʼ que bisietenaláʼdxini laabe nuu cosa ni qué zanda gúnibe ne zacá maʼ qué ñudxiibabe laca laabe. Jesús maca guníʼ: «Ni gudxiiba laca laa la? jma huaxiéʼ zasaca, peru ni qué gudxiiba laca laa la? ngue zusisaca Dios laa» (Mat. 23:12). Ca guendanagana ca rusiidiʼ ca xpinni Cristu cadi gudxiibacaʼ laca laacaʼ ne gánnacaʼ zaquiiñecaʼ gacané Jiobá laacaʼ guni huantarcaʼ ne cadi gucheecaʼ. Zacá, zaguucabe naróʼ stiʼ Jiobá casi biʼniʼ Pablu (1 Cor. 1:31).
Ca cosa malu ni nuu ladxidoʼno
Nuu binni runi xiixa ni cadi jneza sin gudii cuenta o na biaasi nga ni cuyuni. Laaca nuu tu riníʼ ique zanda guni stale cosa laasi ne na jma nuu xpiaaniʼ que stobi (1 Cor. 10:12). Xcaadxi la? nabé riuuláʼdxicaʼ gusisaca binni laacaʼ, ne jma nga stale binni riuulaʼdxiʼ gúnicabe laa zacá.
Guidúʼyanu ejemplu stiʼ Joab. Hombre riʼ beeda gaca xaíque stiʼ ca soldadu stiʼ David, ne nabé binibiáʼ binni laabe purtiʼ gúcabe nadxibalú, gastiʼ nucueeza laabe para ñúnibe xiixa ne nabé gúnnabe ximodo gúnibe cani. Peru bíʼnibe stale cosa malu ni bisihuinni rudxiibabe laca laabe ne biyúbibe stale cosa para laasibe. Casi dxi biitibe chupa xaíque stiʼ ca soldadu que la? guizáʼ feu modo biitibe laacaʼ. Laaca biitibe Abner para guquíxebe laa ni biʼniʼ laabe. Despué yeguutibe Amasá xprímube, ne para bidxígabe espada ni naazebe ladu bigaʼ que laa la? bíʼnibe casi ora chiugapadiúxibe laa ne gudápibe guicharuaa casi ora chigudiibe ti bixiduʼ laa ne zaqué biitibe laa (2 Sam. 17:25; 20:8-10). Xi bicaa Joab guni zacá yaʼ. Cumu guluucabe Amasá lugar stibe casi xaíque stiʼ ca soldadu que la? nga runi biitibe laa para ganda gácabe xaíque sti biaje. Joab qué ñanda nucueeza laa pur ugaanda ni gucalaʼdxiʼ que. Nin qué liica nuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe o ñuubaʼ ladxidoʼbe pur ni bíʼnibe que. Dxi mayaca gati David, gúdxibe Salomón xiiñibe gusabanáʼ Joab pur ca cosa malu ni biʼniʼ (1 Rey. 2:5, 6, 29-35).
Nga rusihuinni cadi neza nga gúninu cosa malu ni ruquiinde laanu, sínuque naquiiñeʼ gucueezanu laanu. Primeru la? naquiiñeʼ gánnanu xi laacani, de racá guyúbinu ximodo gudxíʼlunu cani. Zanda guinábanu Dios guiráʼ ora gacané laanu para cadi gúninu xiixa cosa malu, ne guidúʼndanu Stiidxabe guiráʼ dxi ti ganda gucueezanu laanu (Heb. 4:12). Naquiiñeʼ gúninu stipa sin guireʼnu gana para cadi gúninu cosa malu ca, purtiʼ zándaca zúninu stipa ca biaʼ dxi guibáninu dede dxi maʼ cadi gácanu binni ruchee. Pablu bisihuinni zacá ni ne ca diidxaʼ riʼ: «Qué rune ni racaladxe guneʼ, sínuque ni qué racaladxe ngue pe runeʼ». Peru nánnanu qué ñuni diʼ Pablu guiráʼ cosa malu ni biquiinde laa, sínuque bíʼnibe stipa pur gudxiilube cani ne gúnnabe zaquiiñeʼ Dios Jesucristu para gacané laabe (Rom. 7:15-25). Lu sti carta ni bicaa Pablu guníʼ: «Rucueeza laca naa purti rune mandar naa, quenquita bisiide xcaadxi binni ne naa piaʼ qué iree nduaʼ» (1 Cor. 9:27).
Jma nga riníʼ binni jneza ni cayuni neca cadi dxandíʼ ni. Para cadi gácanu zacá la? naquiiñeʼ guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá ne gúninu ni gudxi Pablu ca xpinni Cristu que guni: «Laucaa ná ni nadxabaʼ, ne lachinanda ni nachaʼhuiʼ» (Rom. 12:9). Caquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu ni jneza sin guireʼnu gana ne gánnanu gucueezanu laanu para ganda gudxiilunu xiixa ni cayuniná laanu. David gunabaʼ Jiobá: «Bisiá ca riñón stinneʼ ne ladxiduáʼ» (Sal. 26:2). Laabe gúnnabe nanna dxiichi Dios ni racaláʼdxinu gúninu ne racané laanu gúninu ni. Pa chinándanu ni cayábibe laanu ndaaniʼ Stiidxabe ne gudiinu lugar gacané espíritu stibe laanu la? chaahuidugá zánnanu ximodo gudxiilunu ca cosa malu ni ruquiinde laanu gúninu.
Nuu binni nabé runiná guendanagana laacaʼ purtiʼ riníʼ íquecaʼ qué zanda guni chaahuicaʼ ni. Ca binnigola ni nuu lade ca binni ridagulisaa zanda gacanecaʼ ne cuʼcaʼ gana tuuxa ni riníʼ ique zacá (Isa. 32:1, 2). Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ guendanagana stinu nga zaca chaahuiʼ, purtiʼ nabánirunu lu guidxilayú malu riʼ. Neca zacá, stale tu maʼ biziidiʼ gudxiilú cani, ne yanna maʼ rúnicaʼ xcaadxi cosa ni rusiecheʼ laacaʼ.
Jiobá maʼ guníʼ zacané laanu
Neca gápanu stale guendanagana ca dxi riʼ la? Jiobá na zuluíʼ laanu ximodo gudxiilunu cani ne zacané laanu guni huantarnu. Biblia na: «Laganna gasti nga laatu nezalú Dios ni nandxóʼ, ti udxiiba be laatu dxi naguixhe be guni be ni. Cadi chuʼ tu xizaa, sínuque laquixhe irá ni lu ná be, purti laabe cayapa be laatu» (1 Ped. 5:6, 7).
Kathy, ti xpinni Cristu ni ziné stale iza de nuu Betel, gunna napa xheelaʼ ti guendahuará ni láʼ Alzheimer. Laabe guníʼ íquebe qué zanda gudxiilube cani guizaaca xheelabe pur guendahuará ca. Peru guiráʼ dxi gunábabe Jiobá guluíʼ laabe xi gúnibe ne gudii stipa laabe para gudxiilube cani. Dxi jma ziguniná guendahuará que xheelabe la? gulee ca Testigu tiempu para biyúbicaʼ ximodo zanda gacanecaʼ xheelabe pur guendahuará que, ne cani naca gunaa que gucanecaʼ Kathy ne xheelaʼ. Zacá bisihuínnicabe pabiáʼ nadxiicabe laacaʼ. Jiobá biquiiñeʼ ca xpinni Cristu riʼ para gudii stipa laacabe, zacá gunda gupa Kathy xheelaʼ biaʼ once iza dede ra guti. Kathy guníʼ: «Dede ruunaʼ rudiee xquíxepeʼ Jiobá de guidubi ladxiduáʼ, purtiʼ gucanebe naa. Qué niníʼ iqueʼ pa ñanda nudxieeluáʼ cani bizaacaʼ ca, purtiʼ rabeʼ maʼ birá stipa stinneʼ».
Ni zacané laanu gudxíʼlunu ni cayácanu
Ora runi sentir ti binni qué risaca la? zándaca guiníʼ ique qué zucaadiaga Jiobá laa ora guinabaʼ laabe gacanebe laa guni huantar ca yuubaʼ ni cadiʼdiʼ. Galán guiníʼ ique binni ca diidxaʼ ni guníʼ David dxi bichiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur bicheené Bat-seba: «Dios, lii qué rucaanaluʼ tuuxa ni cayuubaʼ ne cayacaná ladxidóʼ» (Sal. 51:17). David bisihuinni dxandíʼ guca arrepentir ne gúnnabe pur ngue zanda guidxíñabe Dios ne zanda guilaselaʼdxiʼ laabe. Jesús rusihuinni laaca riuubalaʼdxiʼ binni cásica Bixhoze. Mateu, tobi de cani bicaa evangelio que, biquiiñeʼ ca diidxaʼ guníʼ Isaías para guiníʼ de laabe sicaríʼ: «Qué zusaba chaahui be cani ziyaba, cani ruluíʼ ti gueere ni ma caluuza, ne qué zadinde né be cani ruluíʼ ti mecha ni ma qué ganda gudii biaaniʼ» (Mat. 12:20; Isa. 42:3). Dxi bibani Jesús lu Guidxilayú riʼ guyuu binni ni nabé biʼninácabe laacaʼ purtiʼ pobre laacaʼ, ngue runi stale tu maʼ qué niná nibani. Ca binni ca beeda gácacaʼ casi mecha stiʼ ti lámpara ni maʼ «qué ganda gudii biaaniʼ», peru Jesús gucané ca binni que ne gudxi laacabe nadxii Dios laacabe ne nanna xi guendanagana cadíʼdicabe. Ni bíʼnibe ca casi ñaca nigaabe aceite ndaaniʼ ti lámpara para cadi guizuíʼ mecha stiʼ. Yanna, pa dxiqué gucané Jesús binni, ñee cadi raʼbuʼ laaca zacanebe laanu yanna ne ziénebe laanu ora gápanu xiixa yuubaʼ ni gusirá stipa stinu la? Hebreos 4:15 na «zanda acané be laanu ora maʼ qué ganda sa nu».
Dxi «beeda ti yuuba» luguiáʼ apóstol Pablu «casi ra ridaabi guichi» que la? nabe «enda nandxóʼ sti Cristu» ngue beeda luguiabe oraqué (2 Cor. 12:7-9). Xi cusiidiʼ Pablu laanu ne ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Cusiidibe laanu bisihuinni Dios guendanandxóʼ stiʼ ora biquiiñeʼ Cristu para gupa laabe, casi ñaca niguu laabe ndaaniʼ ti yoo de lari. Cásica Pablu, laanu laaca cadi naquiiñeʼ guireʼnu gana pur xiixa yuubaʼ o guendanagana ni cusirá stipa stinu. Para guzuhuaanu dxiichi la? nápanu xidé iquiiñenu guiráʼ ni rudii Jiobá laanu ndaaniʼ xquidxi lu Guidxilayú riʼ. Gúninu biaʼ ganda ne guni crenu dxandíʼ zacané Jiobá laanu para gánnanu xii nga ni jma jneza gúninu. Ora guidúʼyanu pabiáʼ racané Dios laanu la? zaninu casi guníʼ apóstol Pablu: «Nanna ora riaadxa stipa naa la? jma rusi racané Cristu naa» (2 Cor. 12:10).
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 3]
Qué nusaana Pablu de ñuni orar Jiobá para guluíʼ laabe ximodo gúnibe xhiiñabe
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
David bisaana ca soldadu que lu naʼ Joab
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Joab biiti Amasá, hombre ni guyuu xlugarbe que
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ca binnigola ca ruluiʼcaʼ laanu ne Stiidxaʼ Dios ximodo gudxíʼlunu ca guendanagana ni gápanu