Xi ca cosa ndiʼ cadi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu
«Binni nexhená caʼ [ñee natu] ma qué zuzaba ná Dios laatu [la?].» (MAT. 3:7.)
1. Tuu nga cani ruzeeteʼ Biblia bixooñecaʼ de xiixa.
ÑEE rietenalaʼdxuʼ lá tuuxa binni rieeteʼ lu Biblia ni bixooñeʼ de xiixa la? Casi hombrehuiiniʼ José que la? bixooñebe de lu naʼ xheelaʼ Potifar ora gucalaʼdxiʼ ñatané laabe (Gén. 39:7-12). Ca xpinni Cristu laaca bixooñecaʼ de Jerusalén lu iza 66 despué de ca dxi stiʼ Jesús, purtiʼ bicaadiágacaʼ ca diidxaʼ guníʼ Jesús riʼ: «Ne ora guʼya tu ma naguu soldadu leʼ Jerusalén la? [...] cani nuu Judea uxooñe lu ca dani, ne cani nuu ndaani guidxi [...] iree» (Luc. 21:20, 21).
2, 3. 1) Xi riníʼ ca diidxaʼ gudxi Juan ni riguunisa que ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu que. 2) Xi ca diidxaʼ guníʼ Jesús zeeda gaca casigá ni guníʼ Juan.
2 Cásica bixooñeʼ José ne xcaadxi xpinni Cristu de primé siglu que de xiixa la? laanu, ca xpinni Cristu, laaca naquiiñeʼ guixélenu de caadxi cosa casi ñaca nuxooñenu de laacani. Juan ni riguunisa que gudindenebe ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu ora guyecaʼ ra nuube. Ca hombre riʼ nacaʼ cayúnicaʼ ni jneza ne cadi caquiiñeʼ diʼ gaca arrepentircaʼ. Laaca bíʼnicabe menu ca binni ni maʼ guca arrepentir ni guyecaʼ ra nuu Juan para chúʼnisacaʼ. Ngue runi, qué nidxibi diʼ Juan ora gudxi laacabe ca diidxaʼ riʼ: «Binni nexhená caʼ, ma runebiaʼya laatu, zeeda tu ra nuaa purti zácaxa tu tisi chuʼ nisa tu, ma qué zusaba ná Dios laatu. Yanna lasá jneza ti ihuinni ma unaba tu perdón Dios de idubi ladxidóʼ to» (Mat. 3:7, 8).
3 Ne ca diidxaʼ ca gudxi Juan laacabe maʼ zeeda guidxiña dxi guidxiichi Dios, dxi guni juzgarbe binni, ne pa racaláʼdxicabe guilácabe dxi ca la? naquiiñeʼ gusihuínnicabe maʼ guca arrepentírcabe. Jesús laaca qué nidxibi diʼ ora gudxi ca xaíque stiʼ yuʼduʼ que Binidxabaʼ nga zeeda gaca bixhózecaʼ, purtiʼ nuucaʼ guuticaʼ laabe (Juan 8:44). Laaca gúdxibe laacaʼ casigá ni guníʼ Juan que, nabe: «Binni malu caʼ, ruluíʼ pe tu beenda gubizi. Zácaxa tu zanda ilá tu de che tu [Gehena] xa» (Mat. 23:33). Xi gucalaʼdxiʼ Jesús niníʼ ne diidxaʼ Gehena ca yaʼ.
4. Xii nga guníʼ Jesús ora bizeeteʼ de Gehena.
4 Gehena ca nga lá ti lugar ni guyuu lade caadxi dani, ne guyuuni deche ca lindaa stiʼ Jerusalén ra bizaaquiʼ binni guixi ne ca maniʼ ni maʼ guti. Jesús bisiene pa tuuxa gueeda gati ne gulaacabe laa lu Gehena la? maʼ qué zabani sti biaje (biiyaʼ ni zeeda lu yaza 27). Ora gudxi Jesús ca xaíque yuʼduʼ que ziecaʼ Gehena la? ni guníʼ Jesús nga guirácabe naquiiñeʼ gáticabe ne maʼ qué zabánicabe sti biaje (Mat. 5:22, 29).
5. Ximodo guca ni guníʼ Juan ne Jesús que.
5 Cumu guzananda ca xaíque yuʼduʼ que Jesús ne ca discípulo stiʼ la? ngue runi jma naquiiñeʼ gusabanáʼ Dios laacabe. Ne guca cásipeʼ modo guníʼ Jesús ne Juan que, purtiʼ bedandá dxi stiʼ Dios. Peru biaje riʼ, Jiobá beedané ni luguiáʼ si Jerusalén ne Judea, ngue runi gunda bixooñeʼ ca binni que sti ladu. Xiana stiʼ Dios que bihuinni ni ora guyuu ca hombre nanda guiibaʼ de Roma que ne bicaaguicaʼ Jerusalén ne yuʼduʼ stiʼ lu iza 70 despué de ca dxi stiʼ Jesús. Ngue nga ca dxi «nabé naná» bizaaca ca binni de Jerusalén que purtiʼ stale de ca judíu que guti ne xcaadxi yenécabe laacaʼ casi esclavu. Ni bizaaca ca bisihuinni xi chiguizaaca ca binni ni nuu ndaaniʼ ca religión ni nacaʼ zinándacaʼ Cristu ne xcaadxi binni rié ndaaniʼ xcaadxi religión (Mat. 24:21).
Zeeda guidxiña dxi guidxiichi Dios
6. Xi guca lade ca xpinni Cristu ni guyuu lu primé siglu que.
6 Lade ca primé xpinni Cristu que la? caadxi de laacabe bidxiidéchecaʼ Dios ne bicaacaʼ xcaadxi guni zaqueca (Hech. 20:29, 30). Dxi guyuu ca apóstol stiʼ Jesús qué ñuupeʼ binni ni nudxiideche Dios, peru despué de gúticabe la? bireechú stale grupu huiiniʼ ne nacaʼ laaca runi crecaʼ Cristu. Ca dxi stinu riʼ nuu stale religión ni nacaʼ runi crecaʼ Cristu, peru gadxé gadxé ni rusiidicaʼ. Biblia maca bizeeteʼ ziasa «ti hombre nuu né binidxabaʼ, ni ma nexhe initilú», nga nga zeeda gaca xaíque yuʼduʼ, ne «zadxiña dxi guuti Señor Jesús laabe» (2 Tes. 2:3, 6-8).
7. Xiñee nabé jneza nga guiree lá ca xaíque ca yuʼduʼ ca «hombre nuu né binidxabaʼ».
7 Caadxi de ca cosa dxabaʼ ni huayuni xaíque yuʼduʼ ca nga rusiidiʼ ni cadi jneza, rucaa binni guni saa ni cadi jneza, runi ni cadi zeeda lu Biblia ne zacá riguítebe millón de binni. Cásica guca ne ca xaíque yuʼduʼ ni guníʼ Jesús zati que la? zacaca ca dxi stinu riʼ cani zeeda gaca «hombre nuu né binidxabaʼ» ca zusabanáʼ Dios laacaʼ ne qué ziuu dxi guiásacaʼ lade gueʼtuʼ (2 Tes. 1:6-9). Yanna, xi zazaaca ca binni ni cusiguii ca xaíque stiʼ ca yuʼduʼ ca laacaʼ o xcaadxi religión ni cadi dxandíʼ ca yaʼ. Para guicábinu ni la? guidúʼyanu ni bizaaca despué de binitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús.
Laguiree de Babilonia
8, 9. 1) Xi ca diidxaʼ riguixhená gudxi Jeremías ca judíu ni guyuucaʼ de esclavu Babilonia. 2) Ximodo nga bixooñeʼ ca judíu que despué de binitilú ca medo ne ca persa guidxi Babilonia.
8 Hombre riguixhená, ni láʼ Jeremías que la? guníʼ zanitilú Jerusalén lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Laaca guniʼbe zié xquidxi Dios de esclavu, peru tiidiʼ si «setenta iza» zabiguétacaʼ xquídxicaʼ (Jer. 29:4, 10). Jeremías gudxi ca judíu ni nuu de esclavu Babilonia que gúʼyacaʼ cadi guicá cani runi ca religión ni cadi dxandíʼ que laacaʼ. Zaqué nga ziuucabe listu ora guibiguétacabe Jerusalén para guni adorárcabe Dios jneza dxi guiníʼ maʼ zanda guireecabe de raqué. Ne dxi ca bedandani despué de binitilú ca medo ne ca persa Babilonia lu iza 539 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Ciro II, rey stiʼ guidxi Persia, guníʼ zanda guibiguetaʼ ca judíu que xquídxicaʼ ne guni chaahuicaʼ yuʼduʼ sticaʼ (Esd. 1:1-4).
9 Stale de ca judíu que bibiguétacaʼ xquídxicaʼ pur ni guníʼ rey que (Esd. 2:64-67). Ne ora bireecabe de Babilonia que la? guca ni bizabiruaa Jeremías que dxi maca guníʼ zuxooñecabe de Babilonia (biindaʼ Jeremías 51:6, 45, 50). Peru, xi guca ne ca israelita ni qué ñanda nizacaʼ para nibiguétacaʼ Judá ne Jerusalén que yaʼ. Nécapeʼ biaanacabe Babilonia casi Daniel ni riguixhená que la? laaca guluu ndaayaʼ Jiobá laacabe. Peru gúpacabe xidé biʼniʼ adorárcabe Dios jneza casi rúnicabe ni guidxi Jerusalén, lugar ra guyuu yuʼduʼ que, ne bixélecabe de religión ni cadi dxandíʼ nuu Babilonia.
10. Xi ca cosa dxabaʼ ndiʼ huayuni Babilonia guidxi roʼ que.
10 Ca dxi stinu riʼ, millón de binni nuucaʼ ndaaniʼ gadxé gadxé religión ne guiráʼ ni rusiidicaʼ zeeda de guidxi Babilonia ni guyuu dxiqué (Gén. 11:6-9). Guiráʼ ca religión riʼ zeeda gaca cani «Babilonia, guidxi roʼ que, jñaa irá gunaa dxaba ne irá ni runi enda nadxaba idubi guidxilayú» (Apo. 17:5). Ne ca iza huadiʼdiʼ ca, guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ ca huayacanecaʼ ca políticu ni nuu lu guidxilayú riʼ. Tobi de ca cosa dxabaʼ huayuni ca religión ca nga rucaacaʼ binni tíndecaʼ ne lúcani huayati gayuaa millón de binni (Apo. 18:24). Laaca nuu de cani rusiidiʼ ra yuʼduʼ ca riláxoocaʼ ca nahuiiniʼ ne riuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ ne ca xaíque sticaʼ qué riníʼdicaʼ gastiʼ. Nga runi, Jiobá maʼ guníʼ qué zandaa diʼ zunitilú religión ni cadi dxandíʼ (Apo. 18:8).
11. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu hasta dxi guinitilú Babilonia.
11 Laanu ca xpinni Cristu, nánnanu xi cabeza Babilonia guidxi roʼ que, nga runi naquiiñeʼ quíxhenanu ca binni ni rideeguʼ laacabe. Ne ti modo gúninu ni nga quíʼzinu Biblia, libru ne revista ni rudii «mozo ni nuu xpiaani ne ni runi jneza» ni bisaana Jesús para gudii ni caquiiñeʼ ca xpinni (Mat 24:45). Pa nuu tuuxa ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios la? zanda guni invitarnu laacaʼ para guidúʼndanenu laacaʼ Biblia, ti zacá gudiicaʼ cuenta naquiiñeʼ guireecaʼ de Babilonia ante guinitiluni (Apo. 18:4).
Cadi guni adorarnu bidóʼ
12. Ximodo ruuyaʼ Dios guni adorar binni bidóʼ.
12 Sti cosa dxabaʼ runi Babilonia, guidxi roʼ ca nga runi adorar bidóʼ. Dios na naca ca bidóʼ ca «cosa dxabaʼ», «bidóʼ yuudxuʼ» (Deu. 29:17). Guiráʼ cani riuulaʼdxiʼ gusiecheʼ Jiobá cadi naquiiñeʼ diʼ guni adorar bidóʼ, purtiʼ laabe nabe: «Naa nga Jiobá. Nga nga laʼyaʼ; ne guirútiruʼ zudiéʼ guendanaróʼ stinneʼ, nin guendarisaca stinneʼ qué zudiéʼ ca bidóʼ ca» (Isa. 42:8).
13. Xii nga ca cosa ni zanda guni adorar binni sin gudii cuenta.
13 Stiidxaʼ Dios laaca riníʼ nuu xcaadxi cosa ni zanda guni adorar binni sin gudii cuenta, casi gachelú binni gapa bidxiichi (Col. 3:5). Cadi jneza diʼ nga gachelunu ni napa sti binni (Éxo. 20:17). Ángel ni guca Binidxabaʼ que gucaláʼdxibe ñácabe casi Dios ne ñuni adorar binni laabe (Luc. 4:5-7). Ne ngue bicaa laabe cadi guzuubabe stiidxaʼ Jiobá ne bicaabe Eva gachelú guicaa xiixa ni gudxi Dios laa cadi guicaa. Adán laaca casi ñaca ñuni adorar xiixa ni racalaʼdxiʼ purtiʼ jma bisisaca chuʼ gaxha de xheelaʼ ne pur ngue qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios. Nga runi, guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guilá dxi maʼ guidxiichi Dios la? naquiiñeʼ guni adorarcaʼ laasibe ne cadi gachelucaʼ xiixa ni cadi sticaʼ.
Lagusaana de gápatu jnadxiitu
14-16. 1) Xiñee naquiiñeʼ chinanda ca xpinni Cristu ejemplu stiʼ José. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu pa málasi guiale de ladxidoʼno gúninu ni cadi jneza. 3) Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu para cadi guicá íquecaʼ gápacaʼ jnadxiicaʼ.
14 Biindaʼ 1 Corintios 6:18. Ora gucalaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar que ñatané José laa la? José bixooñeʼ de lu nabe. ¡Nabé sicarú ejemplu ca para cani caʼruʼ guichaganáʼ ne cani maʼ bichaganáʼ! Rihuinni dxíchica biziidiʼ José ximodo ruuyaʼ Dios cani rapa jnadxii pur caadxi cosa ni bizaaca dxiqué. Laanu, ca xpinni Cristu, naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ra na cadi gápanu jnadxiinu. Ne para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ guixélenu de intiica cosa ni gucaa laanu chuuláʼdxinu tuuxa ni cadi xheelanu. Biblia cudii conseju riʼ laanu: «Nga runi, lagaxha irá ni zeeda de guidxilayú ri ndaani ladxidóʼ to. Nin tobi de laatu cadi chuʼ né ni cadi xheelaʼ, nin guni gasti ni nadxabaʼ. Cadi chi nanda tu ni na ique tu, nin uluiʼlaʼdxi tu guni tu ni cadi jneza. Ne cadi nisi bidxichi ma cá ique tu gapa tu, purti ra guni tu zacá la? ma nga nga ni cusisaca tu, ne cadi Dios. Pur irá nga zusaba ná Dios cani qué ruzuuba stiidxaʼ» (Col. 3:5, 6).
15 Casi maʼ bidúʼndanu ca, Pablu na pur laacani «zusaba ná Dios cani qué ruzuuba stiidxaʼ». Ca dxi stinu riʼ stale binni nisi maʼ cá íquecaʼ chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ ne rúnicaʼ ni ora tiisi guquiinde laacaʼ. Naquiiñeʼ guinábanu Dios gudii laanu espíritu santu stiʼ ti cadi gúninu casi runi ca binni ca. Ne naquiiñeʼ guidúʼndanu Biblia, chuunu ca guendaridagulisaa ca ne gucheechenu diidxaʼ ra nuu ca xpesínunu, purtiʼ pa gúninu zacá la? zúninu «modo rusiidi Espíritu Santu», ne maʼ «qué zinanda [nu] ni na ique[nu]» (Gál. 5:16).
16 Pa racaláʼdxinu gúninu modo rusiidiʼ espíritu santu la? cadi naquiiñeʼ diʼ guidúʼyanu película ra ridiʼdiʼ diidxaʼ guidxa o cosa dxabaʼ. Peru laaca cadi naquiiñeʼ diʼ guidúʼndanu xiixa revista nin gucaadiáganu xiixa ni gucaa laanu gúninu xiixa ni cadi jneza. Ne cadi naquiiñeʼ diʼ guininu de ca cosa ca o guxidxinenu cani, purtiʼ cadi jneza diʼ guni ca «xpinni Dios» zacá (Efe. 5:3, 4). Zacá zuuyaʼ Jiobá nápanu gana guilanu dxi guidxiichibe ne guibáninu lu Guidxilayú cubi ni gueedanebe ca.
Lagusaana de gannaxhiitu bidxichi
17, 18. Xiñee cadi naquiiñeʼ gannaxhiinu bidxichi.
17 Lu primé carta bicaa Pablu ra nuu Timoteu guniʼbe ximodo naquiiñeʼ guibani ca xpinni Cristu ni naca esclavu, purtiʼ ruluíʼ si nuu de laacaʼ guleza niguixe xpixuaanaʼ laa purtiʼ laaca naca xpinni Cristu. Zándaca xcaadxi de ca xpinni Cristu que bíʼnicaʼ negociu ne cani ridagulisaanecaʼ para gápacaʼ jma bidxichi. Ngue runi, Pablu gudxi laacabe cadi guiníʼ íquecabe «ti modo para gapa binni bidxichi nga chi nanda Cristu». Zándaca bíʼnicabe zacá purtiʼ nabé gunnaxhiicabe «bidxichi», ne nga zanda guninani ca binni ricu ne ca pobre (1 Tim. 6:1, 2, 5, 9, 10).
18 Ñee rietenaláʼdxiluʼ xiixa ejemplu ni cá lu Biblia stiʼ tuuxa ni bixeleʼ de Jiobá purtiʼ jma biyubi gapa bidxichi o cosa risaca la? (Jos. 7:11, 21; 2 Rey. 5:20, 25-27.) Pablu gudxi Timoteu: «Yaquexa ma xpinni Dios lii, bixele de irá nga. Biʼni pur ibani lu jneza ne pur sa lu gaxha de Dios. Cadi usaanu de guni cre lu laa, ne gunaxhii laa de idubi ladxidóʼ loʼ. Cadi iree lu gana, ne uca nadóʼ» (1 Tim. 6:11). Guiráʼ cani racalaʼdxiʼ guilá dxi guidxiichi Dios la? naquiiñeʼ chinanda conseju ca.
Bixeleʼ de cani «riguba yu cani nahuiini»
19. Xi caquiiñeʼ cani nahuiiniʼ ca.
19 Biindaʼ Proverbios 22:15. Cadi nagana nga cueechú ca guendahuati ca guiráʼ cani nahuiiniʼ ca, peru pa gulidxe bixhózecabe laacabe ne Stiidxaʼ Dios la? nga zacané laacabe. Ne neca cadi xpinni Cristu bixhózecabe ne jñaacabe la? zanda gacané ca conseju zeeda lu Stiidxaʼ Dios laacabe. Laaca zacané ca conseju ni gudii ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ lu Stiidxaʼ Dios laacabe. Ne tutiica si gudii laacabe ca conseju ni cá lu Biblia la? naquiiñeʼ gucaadiágacabe cani, purtiʼ zacá ziuucabe nayecheʼ yanna ne despué (Heb. 12:8-11).
20. Xi naquiiñeʼ guni cani nahuiiniʼ ni racalaʼdxiʼ guixeleʼ de ca cosa dxabaʼ ca.
20 Biindaʼ 2 Timoteo 2:20-22. Stale de cani nahuiiniʼ ca qué rinándacaʼ conseju ni zeeda lu Biblia, ne pur nga rúnicaʼ ni cadi jneza ne ricá íquecaʼ gápacaʼ jma que stobi, rachelucaʼ gápacaʼ ni napa sti binni, riuuláʼdxicaʼ chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ, ruyúbicaʼ gápacaʼ bidxichi ne ruyúbicaʼ gúnicaʼ xcaadxi cosa ni nacaʼ zusiecheʼ laacaʼ. Nga nga caadxi de ca cosa ni «riguba yu cani nahuiini» ne cani na Biblia naquiiñeʼ guixélenu de laacaʼ. Cani nahuiiniʼ ca naquiiñeʼ guixélecabe de ca cosa ni zucaa laacabe gúnicabe ni cadi jneza. Laaca jnézapeʼ nga chinándacabe ca conseju ni rudii Dios para gápacabe ca guenda ni rapa ti xpinni Cristu cásica runi «cani canaba lu Dios de idubi ladxidóʼ para acané laacaʼ».
21. Xi guníʼ Jesús zudii ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ.
21 Pa nahuiininu o maʼ huaniisinu la? cadi naquiiñeʼ diʼ gucaadiáganu stidxi «ni cadi pastor» stinu ne guixélenu de guiráʼ cani racalaʼdxiʼ quite laanu. Pa gúninu zacá la? zusihuínninu racaláʼdxinu gácanu dendxuʼ huiiniʼ stiʼ Jesús (Juan 10:5). Peru cadi naquiiñeʼ si guixélenu de ca cosa dxabaʼ ca para guilanu dxi guidxiichi Dios, sínuque laaca naquiiñeʼ gápanu caadxi guenda napa ca xpinni Cristu. Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo zanda gápanu gadxe de ca guenda ca. Nápanu stale razón para guiduʼndaʼ chaahuinu tema ca, purtiʼ Jesús cayabi laanu: «Rudiee [ca stendxuaʼ] enda nabani ni qué zaluxe ne qué ziuu dxi initilú caʼ, ne iruti zanda gaxha laaca ndaani nayaʼ» (Juan 10:28).
Xi nicábiluʼ
• Xi gudxi Jesús ca xaíque yuʼduʼ ni bibani ca dxi stibe.
• Xi zanda guizaaca millón de binni yanna.
• Xi ca cosa ndiʼ cadi naquiiñeʼ guni adorarnu.
[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Xi ca cosa nga cadi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu