BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 1/10 yaza 28-30
  • Ximodo iquiiñetu bueltu stitu jneza

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo iquiiñetu bueltu stitu jneza
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Xi guendanagana ridxagalúcabe
  • Tapa cosa ni zanda gacané lii
  • Zahuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼto ora guiniʼtu de bueltu
  • Ximodo iquiiñetu bueltu stitu
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
  • ¿Ñee bueltu nga xcu guiráʼ cosa malu la?
    Cani rinabadiidxaʼ binni de Biblia
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 1/10 yaza 28-30

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Ximodo iquiiñetu bueltu stitu jneza

Hombre ca na: «Zuluaʼsiaʼ nabé runi Laura xheelaʼ gastu lu stale cosa ni rabeʼ cadi caquiiñepedu.a Ruluíʼ qué randa rindisaʼ chaahuibe nin ti ndaa bueltu, nga runi nabé ridindediidxadu purtiʼ gasti bueltu para xiixa ni málasi iquiiñedu. Dede riníʼ iqueʼ zusirabe biaʼ bueltu guiaba lu nabe».

Gunaa ca na: «Zándaca huaxiéʼ randa rindisaʼ chaahueʼ bueltu, peru xheelaʼ qué liica ganna pagala runiteʼ para sieʼ guendaró, para cani nápadu ndaaniʼ yoo, cani rizieeʼ ti guihuinni ralídxidu galán ne xcaadxi gastu raca. Cumu naa nga jma nuaa yoo la? nga runi nannaʼ xi caquiiñedu ne rizieeʼ cani, neca tindediidxadu pur bueltu sti biaje».

ZÁNDACA tobi de ca cosa ni jma rutindediidxaʼ ca guendaxheelaʼ ca nga ora guiniʼcaʼ de bueltu. Nga runi, qué ridxagayaadinu gánnanu laani nga tobi de cosa ni jma rutinde cani maʼ bichaganáʼ.

Nuu tiru rapa cani maʼ bichaganáʼ guendanagana, ridindediidxacaʼ, runinacaʼ xheelacaʼ pur ni riniʼcaʼ ne dede rixélecaʼ de Dios, purtiʼ qué gánnacaʼ iquiiñecaʼ xpuéltucaʼ jneza (1 Timoteo 6:9, 10). Ca binni ni runi gastu jma que biaʼ runi ganar, jma rúnicaʼ dxiiñaʼ, ne pur nga maʼ qué randa ribeecaʼ tiempu para chúʼnecaʼ xheelacaʼ ne ca xiiñicaʼ ne qué rusiidicaʼ laacabe de Dios. Laaca qué rudiicabe ti ejemplu galán ca xiiñicabe para gánnacaʼ iquiiñecaʼ bueltu sticaʼ jneza.

Biblia na zanda iquiiñeʼ bueltu ca para gacaneni laanu (Eclesiastés 7:12). Peru zanda gacaneni lii lu xquendaxheelaluʼ ne binnilídxiluʼ pa guiziidiluʼ iquiiñeluʼ xpuétuluʼ jneza ne gannuʼ ximodo guiniʼluʼ de laani ne xheelaluʼ.b Dede zacaneni lii para guibánineluʼ xheelaluʼ galán, lugar de tindediidxatu pur laani.

Yanna, xiñee nabé riuu guendanagana lu ca guendaxheelaʼ ca pur bueltu yaʼ. Xi zanda guni cani maʼ bichaganáʼ para cadi tindediidxacaʼ ora maʼ caniʼcaʼ de laani.

Xi guendanagana ridxagalúcabe

Jma nga ridinde diidxaʼ ca guendaxheelaʼ ca purtiʼ qué runi crecaʼ pa zanda iquiiñeʼ xheelacaʼ bueltu sticaʼ jneza. Pa ti hombre nabé rinabadiidxaʼ xheelaʼ dede ca cosa ni jma nahuiiniʼ rizíʼ la? zusihuinni nga qué runi crebe pa zanda iquiiñeʼ xheelabe bueltu stícabe jneza. Ne gunaa ni nabé riníʼ qué randa rindisaʼ chaahuiʼ xheelaʼ nin ti ndaa bueltu la? zándaca riníʼ íquebe gueeda guizaaca xiixa ne gueeda guiaana ca binnilídxibe sin bueltu.

Sti cosa ni rucaa ca guendaxheelaʼ ca tindediidxacaʼ pur bueltu nga ora gadxé gadxé modo biniisicaʼ. Ti hombre láʼ Matthew, ni maʼ napa xhono iza de bichaganáʼ guníʼ sicaríʼ: «Xheelaʼ biniisi ndaaniʼ ti familia ra nabé riguixhe chaahuicaʼ modo iquiiñecaʼ xpuéltucaʼ, nga runi gadxé modo riníʼ íquebe que naa. Bixhozeʼ guca ti binni güeʼ, nabé guduʼbaʼ gueza ne xadxí biaana sin dxiiñaʼ. Stale biaje qué ñápadu ca cosa ni jma caquiiñedu, nga runi ridxibeʼ guzaabeʼ binni. Cumu zacá riníʼ iqueʼ la? nuu tiru qué riénediaʼ xheelaʼ ora rinidu de laani». Peru intiica ni gucaa laatu tindediidxatu, xi zanda guʼnuʼ para gacané bueltu ca lii guibánineluʼ xheelaluʼ galán ne cadi para tíndetu yaʼ.

Tapa cosa ni zanda gacané lii

Biblia cadi gucuá diʼ para gabi binni ximodo iquiiñeʼ xpueltu, peru rudiini conseju ni zacané ca guendaxheelaʼ ca chuʼcaʼ galán pa gúnicaʼ ni na cani. Xiñee qué gúʼndaluʼ ca conseju stini ne gúniluʼ stipa para gúniluʼ cani chiguieeteʼ raríʼ yaʼ.

1. Cadi tindediidxatu ora guiniʼtu de bueltu. «Cani riníʼ ante gúnicaʼ xiixa nuu xpiaanicaʼ.» (Proverbios 13:10.) Zándaca pur modo biniisiluʼ gaca nagana para lii guinabadiidxaluʼ sti binni ximodo iquiiñeluʼ xpuéltuluʼ, dede nuu tiru jma nagana zaca para lii guinabadiidxaluʼ ni xheelaluʼ. Neca zacá galán gánnaluʼ ximodo guiniʼluʼ de laani. Galán gábiluʼ xheelaluʼ gadxé modo riníʼ íqueluʼ de bueltu pur modo biniisiluʼ. Laaca galán guʼnuʼ stipa pur guiéneluʼ modo riníʼ ique xheelaluʼ de bueltu pur modo biniisi.

Cadi cuézaluʼ dede óraruʼ maʼ nápatu ti guendanagana para guiniʼtu de laani. Sicaríʼ guníʼ ti hombre ni bicaa Biblia: «Ñee zanda záʼ chupa binni juntu pa qué niníʼ stiidxacaʼ dede ante la?» (Amós 3:3). Xi rusiidiʼ ca diidxaʼ riʼ laanu. Rizíʼdinu qué zápapenu guendanagana ne qué zadindediidxanu pa cueenu tiempu para guinínenu xheelanu ximodo iquiiñenu xpuéltunu.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Laquixhe ti dxi para guiniʼtu pagala guni gastu familia stitu, zanda gúnitu ni primé dxi stiʼ cada beeu o cada semana. Ora guiniʼtu de laani cadi guindaatu jma de quince minutu. Laguiníʼ de laani ora maʼ caziiláʼdxitu. Ne laquixhe ique cadi guiniʼtu de bueltu ora guendaró ne ora maʼ nuunetu ca xiiñitu.

2. Laganna stiʼ familia stitu nga bueltu ni runi ganartu. «Cada tobi usisaca stobi ne cadi laca laa.» (Romanos 12:10.) Pa lii si nga rudiiluʼ bueltu ra yoo la? zusisácaluʼ xheelaluʼ ora guiníʼ íqueluʼ stiʼ guiratu nga ni runi ganarluʼ, ne cadi guiníʼ íqueluʼ stiluʼ ni (1 Timoteo 5:8).

Pa guirópatu rúnitu dxiiñaʼ la? zahuinni rusisácatu xheelatu pa gábitu laa pagala runi ganartu ne xii nga ca gastu ni jma naroʼbaʼ gúnitu. Pa tobi de laatu qué gabi xheelaʼ cani maʼ bizéʼtenu ca, zándaca guni nga chaahuiʼ chaahuiʼ maʼ qué zuni cré xheelatu laatu ne maʼ qué ziuutu galán. Ne cadi purtiʼ si napa xidé gábitu xheelatu xi caziʼtu nga caquiiñeʼ gábitu laabe dede ca gastu ni jma nahuiiniʼ gúnitu. Peru, pa ante siluʼ xiixa ni jma risaca gábiluʼ ni xheelaluʼ la? zusihuínniluʼ risaca para lii ni riníʼ íquebe.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Pa huaxiéʼ o pa stale nga ni runi ganartu la? guirópatu naquiiñeʼ quíxhetu pagala zanda guni gastu cada tobi de laatu sin guinabadiidxatu xheelatu. Peru naquiiñeʼ guiníʼneluʼ xheelaluʼ cada biaje iquiiñeluʼ jma de biaʼ bueltu biaanatu.

3. Lagucaa ni cá íquetu gúnitu. «Ca binni ni riguixhe chaahuiʼ xi chiguni la? ribeenducaʼ ni galán» (Proverbios 21:5, Nueva Biblia al Día.) Ti cosa ni zanda gúniluʼ para gápaluʼ ni iquiiñeluʼ ne cadi guiniti guiráʼ ni runi ganarluʼ nga, gucaaluʼ lu ti guiʼchiʼ pagala guni gastu familia stiluʼ. Ti gunaa láʼ Nina, ni maʼ napa gaayuʼ iza de bichaganáʼ guníʼ sicaríʼ: «Guizáʼ zadxagayaaluʼ ora gúʼyaluʼ pagala nga runi ganarluʼ ne pabiáʼ rúniluʼ gastu. Nagana zaca para lii guni creluʼ ni».

Cadi nagana diʼ para quíxhetu ximodo iquiiñetu xpuéltutu. Darrén, ti hombre ni maʼ napa veintiséis iza de bichaganáʼ ne napa chupa hombrehuiiniʼ, guníʼ sicaríʼ: «Dxiqué biquiiñedu caadxi sobre ra guluʼdu bueltu. Ndaaniʼ cada sobre que guluʼdu ni zaquiiñeʼ para guendaró, para chizadu ne dede para igá guicha íquedu. Ora guiráʼ bueltu ndaaniʼ ti sobre la? riquiiñedu ni nuu ndaaniʼ stobi, peru qué riaandaʼ laadu naquiiñeʼ gudxiguétadu bueltu que nagueendaca». Xi zanda guni familia stiluʼ yaʼ. Pa cadi biaatu quíxecatu ora situ, sínuque riguixenetu tarjeta de créditu la? galán gucaatu lu ti guiʼchiʼ pabiáʼ zanda situ ne lagucaa pagala maʼ ziyúnitu gastu.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Lagucaa xii nga ca gastu ni maca rúnitu, ne laguuyaʼ pabiáʼ de ni runi ganartu zanda guindisaʼ chaahuitu. De racá lagucaa xcaadxi gastu, casi saca guendaró, saca biaaniʼ ne teléfono. Laguindisaʼ chaahuiʼ ca guiʼchiʼ ra cá pagala maʼ bíʼnitu gastu chupa chonna beeu. Pa caquiiñeʼ guchaatu modo nabánitu para cadi guzaabitu stiʼ binni la? laguni ni.

4. Laquixhe tu guni cada cosa. «Jma galán nga ora nuu chupa binni, purtiʼ jma zareendú dxiiñaʼ gúnicaʼ.» (Eclesiastés 4:9, 10.) Ndaaniʼ caadxi familia hombre ca nga riníʼ ximodo iquiiñeʼ bueltu sticaʼ. Ne lu xcaadxi familia gunaa ca nga runi ni (Proverbios 31:10-28). Peru stale guendaxheelaʼ guirópacaʼ ca nga rúnicaʼ ni. Ti hombre láʼ Mariu, ni maʼ napa veintiún iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Xheelaʼ ruuyaʼ guiaxa ca recibu ra zeeda ca gastu nahuiiniʼ, peru naa ruuyaʼ guiaxa ca gastu naroʼbaʼ casi impuestu, ne ra nabézadu. Cada tobi de laadu rinidu xi cayúnidu, zacá casi ñaca tobi si ra rúnidu dxiiñaʼ». Modo tiica quíxhetu gúnitu, ni risaca nga gúnitu cani juntu.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Despué de gúʼyatu xi zanda guni tobi ne xi zanda guni stobi la? laquixhe tu laa guni cada dxiiñaʼ. Ora maʼ gudiʼdiʼ biaʼ chupa chonna beeu laguuyaʼ ximodo cayúnitu ni. Laguchaa modo cayúnitu ni pa caquiiñeʼ gácani. Para guiéneluʼ xi guiráʼ dxiiñaʼ runi xheelaluʼ, casi ora quixe ca recibu o chisíʼ, galán guchaatu ca dxiiñaʼ stitu gatigá.

Zahuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼto ora guiniʼtu de bueltu

Cadi jneza diʼ nga gusaana de gannaxhiisaatu purtiʼ si ridindediidxatu ora maʼ caniʼtu de bueltu. Leah, ti gunaa ni maʼ napa gaayuʼ iza de bichaganáʼ huayuuyaʼ zacá ni. Laabe guniʼbe: «Naa ne xheelaʼ qué rucáʼchidu gastiʼ ne rinidu xipeʼ nga cayaca ora maʼ canidu de bueltu. Nga runi randa rúnidu dxiiñaʼ tobi si, ne jma maʼ nadxiisaadu».

Ora riníʼ ca guendaxheelaʼ ca ximodo iquiiñecaʼ xpuéltucaʼ la? zeeda gácani casi ora ñábicaʼ xheelacaʼ xi cá íquecaʼ ne xi racaláʼdxicaʼ, zacá rusihuínnicaʼ cayúnicaʼ ni bidii stiidxacaʼ dxi bichaganacaʼ. Pa guiniʼtu ante situ xiixa ni nabé risaca, zusihuínnitu runi respetartu ni riníʼ ique xheelatu ne ni runi sentirbe. Pa gudiitu lugar xheelatu guni gastu biaʼ maʼ gudíxhetu sin guinabadiidxaʼ laatu la? zusihuínnitu dxandíʼ runi cretu laabe. Zusihuínnitu nadxiitu xheelatu pa guni respetartu ne guni cretu laa. Cadi dxandíʼ jma risaca chuʼ xquendaxheelatu galán que tindediidxatu pur bueltu la?

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

b Biblia na hombre nga xaíque stiʼ xheelaʼ, nga runi laabe nga naquiiñeʼ gúʼyabe ximodo iquiiñeʼ ca binnilídxibe bueltu stícabe. Ne laaca napa xidé gannaxhiibe xheelabe ne gácabe nachaʼhuiʼ ne laa (Efesios 5:23, 25).

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

▪ Padxí nga últimu biaje gunieniáʼ xheelaʼ de bueltu sin nidindediidxadu

▪ Xi zanda guinieeʼ ne xi zanda guneʼ para gusihuinneʼ nannaʼ iquiiñeʼ biaʼ runi ganar xheelaʼ para familia stidu

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]

Xii nga ni jma risaca para lii, bueltu la? o xquendaxheelaluʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir