BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 1/1 yaza 11-13
  • Ñee naguidxi nuu fe stiluʼ casi ti yoo zuba lu guié la?

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ñee naguidxi nuu fe stiluʼ casi ti yoo zuba lu guié la?
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Chupa yoo ni bihuinni pa zuba dxiichiʼ
  • Hombre ni «gudaañe guete dede yendá guie»
  • Cani zabeendunu pa gúninu stipa
  • Xi gúniluʼ yanna yaʼ
  • Para gápaluʼ xhamíguluʼ la? naquiiñeʼ gácaluʼ amigu
    Lii zanda gaca xhamíguluʼ Dios
  • Discursu ni runibiáʼ binni casi Sermón del Monte
    Jesús: neza, ni dxandíʼ ne guendanabani
  • Gucáʼ íquenu guiénenu guiráʼ «ni riguixhe Dios, dede ni jma nagana»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 1/1 yaza 11-13

Ñee naguidxi nuu fe stiluʼ casi ti yoo zuba lu guié la?

STALE binni riuulaʼdxiʼ guʼndaʼ Biblia. Zándaca lii nga tobi de laacabe ne dede maʼ cayuundané ca testigu stiʼ Jiobá lii. Pa zacá ni la? guiráʼ ni maʼ caziidiluʼ cayacanécani lii gánnaluʼ xiñee nuu stale guendanagana ndaaniʼ guidxilayú (Apocalipsis 12:9, 12). Ne laaca maʼ biziidiluʼ stale historia zeeda lu Biblia ni gudixhedxí ladxidoʼloʼ ora gúpaluʼ guendanagana ne racanécani lii guni creluʼ zaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios (Salmo 145:14; 147:3; 2 Pedro 3:13).

Riquiiñeʼ guiziidiʼ chaahuiʼ binni ni cá lu Biblia pa racalaʼdxiʼ gaca discípulo stiʼ Cristu. Peru ngasi nga ni naquiiñeʼ guni binni la? Coʼ, cadi ngasi nga laani. Tuuxa ni cayuundaʼ Biblia ne racalaʼdxiʼ gaca ti xpinni Cristu ni gusihuinni naguidxi fe stiʼ ora guidxaagalú guendanagana la? naquiiñeʼ gúniruʼ sti cosa. Nannuʼ xi laani la? Zanda gánnaluʼ ni pa gúʼndaluʼ libana ni bidii Jesús lu dani stiʼ Galilea (Mateo 5:1, 2).

Chupa yoo ni bihuinni pa zuba dxiichiʼ

Ñee nánnaluʼ xi guníʼ Jesús lu libana ni bidii lu dani que la? Pa riuuláʼdxiluʼ gánnaluʼ de laani la? zanda gúʼndaluʼ ni cá lu libru stiʼ Mateo ne Lucas (Mateo 5:1–7:29; Lucas 6:20-49). Nécapeʼ zanda guiuundaʼ ni gande si minutu la? cuzeeteni jma de gande biaje caadxi cosa ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá hebreu, ne nápani jma de cincuenta ejemplu ni rucaa binni guiníʼ ique. Lade ca ejemplu ni bizeeteʼ Jesús ca nuu tobi ni jma runibiáʼ binni, purtiʼ laani nga biquiiñebe ora bilúxebe libana que, laani nga historia stiʼ chupa hombre ni bicuicaʼ lídxicaʼ. Guidúʼndanu ni para gánnanu xi naquiiñeʼ gúninu ti gaca fe stinu naguidxi, ne ganda gudxíʼlunu intiica guendanagana.

Jesús guníʼ: «Tutiica gucaa diaga ca diidxa riʼ ne guni ni na cani la? zeda gune laa casi ti hombre ni nuu xpiaaniʼ, bicuí lidxi lu guie. Biaba nisa guie bidxá guiiguʼ, biete bi yooxhoʼ, ne irá nga bidxela saa yoo que, peru qué ñaba ni purti zuba ni lu guie. Peru tutiica gucaa diaga ca diidxa riʼ ne qué guni ni na cani la? zeda gune laa casi ti hombre huati ni bicuí lidxi lu yuxi. Biaba nisa guie, bidxá guiiguʼ, biete bi yooxhoʼ bidxela saa yoo que, ne dede uxidxi ra bixá ni» (Mateo 7:24-27).

Hombre ni «gudaañe guete dede yendá guie»

Guiduʼndaʼ chaahuinu historia riʼ para gánnanu xii nga racalaʼdxiʼ Jesús gusiidiʼ. Xi guca ca yoo que yaʼ. Bidxelasaa bi ne nisaguié cani. Laaca zándaca cásica ti yoo que zaqueca stobi que, ne ruluíʼ gaxha gaxha gurícani. Peru tobi de laacani gurí lu yuxi, ne stobi que lu guié. Xiñee gadxé modo gurícani yaʼ. Libru stiʼ Lucas na «gudaañe» hombre nuu xpiaaniʼ que «guete dede yenda» lu guié (Lucas 6:48). Ngue runi qué ñaba lídxibe.

Xi racalaʼdxiʼ Jesús gusiidiʼ ne ejemplu riʼ yaʼ. Cadi caníʼdibe ximodo ca yoo que ne paraa gurícani, nin pabiáʼ nadipaʼ bi ne nisaguié ni bidxelasaa cani. Laabe caniʼbe ximodo bicuí ca hombre que cani, tobi que gudaañe gueteʼ, peru stobi que coʼ. Ximodo zanda guʼnuʼ casi hombre nuu xpiaaniʼ que ti gaca fe stiluʼ naguidxi, casi yoo gurí lu guié que yaʼ. Jesús peʼ bisiéneni sicaríʼ: «Xiñee rabi tu naa, “Señor, Señor”, peru qué runi tu ni rabeʼ. Chi tidxe laatu ximodo zeda gaca cani gueda ucaa diaga stiidxaʼ ne guni ni na ni. Zeda gaca ca casi ti hombre bicuí lidxi. Gudaañe guete dede yendá guie ne lu guie que undaa cimientu» (Lucas 6:46-48).

Tuuxa ni rucaadiaga si ni rusiidicabe de Biblia o ruundaʼ ni laasi la? casi ñaca cucuí lidxi lu yuxi. Peru caquiiñeʼ guni binni stipa pa racalaʼdxiʼ guibani casi bisiidiʼ Cristu, cásica runi tuuxa ni rindaa gueeteʼ para quixheʼ base stiʼ lidxi.

Nga runi, ti xpinni Cristu ni racalaʼdxiʼ guzuhuaa dxiichiʼ ora guidxaagalú guendanagana la? naquiiñeʼ guni guiráʼ ni caziidiʼ. Pa gúniluʼ ni caziidiluʼ lu Stiidxaʼ Dios la? cayúniluʼ casi biʼniʼ hombre nuu xpiaaniʼ ni «gudaañe guete dede yendá guie» que. Nga runi, guiráʼ binni ni cayuundaʼ Biblia naquiiñeʼ guiníʼ ique ca ndiʼ: «Ñee rucaadiágasiaʼ la? o runeʼ guiráʼ cani caziideʼ. Ñee ruundasiaʼ Stiidxaʼ Dios la? o riquiiñeʼ cani para gacanécani naa ora quixheʼ ique guneʼ xiixa».

Cani zabeendunu pa gúninu stipa

Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti hombre láʼ José. Dede nahuiinibe bisiidiʼ bixhózebe ne jñaabe laabe gúnibe cani zeeda lu Biblia, peru qué nucaa íquebe ñuundabe ni laasibe. Xi bizaacabe dxi bireebe de ralídxibe yaʼ. José guníʼ: «Primé que la? bineʼ stipa pur guneʼ ca cosa que jneza, peru cumu bidxaagaʼ binni ni runi cosa malu la? bizuluáʼ gudubaʼ guixi, guyuuaniaʼ jma gunaa ne gudindeniáʼ binni».

Últimu gudixhe íquebe guchaabe modo nabánibe, ngue runi bizulú biindabe Biblia ne cayúnibe ni cá luni. José guníʼ: «Tobi de ca cosa ni jma bicaa naa guchaa nga ora biindaʼ ne bieneʼ libana ni bidii Jesús lu dani que. Neca zaqué la? gudiʼdiʼ tiempu para gunda bichaa xquendanabaneʼ ne modo nacaʼ. Rabeʼ xi guiníʼ ca xhamiguaʼ de naa, peru qué nulabeʼ laacaʼ. Maʼ qué nusiguiee ne maʼ qué niniéʼ diidxaʼ guidxa, ne maʼ guyaa ca guendaridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá sti biaje. Bidiéʼ cuenta dxandíʼ ngue ni guníʼ Jesús que, jma ribani binni nayecheʼ pa qué guicá ique gapa cosa risaca ne chinanda ca conseju ni zeeda lu Biblia» (Mateo 5:3-12).

Yanna, xi zabeeduluʼ pa gúniluʼ guiráʼ ni riziidiluʼ lu Stiidxaʼ Dios yaʼ. Jesús guníʼ xi guleendú hombre ni bicuí lidxi lu guié que, nabe: «Biree guiigu bidiñe ntaa nisa cueʼ yoo que. Qué lica niniibi ni purti zuba ni lu guie» (Lucas 6:48). Lii laaca zaca fe stiluʼ naguidxi pa gúniluʼ guiráʼ ni caziidiluʼ. Zácani casi yoo ni gurí lu guié que, ne zacaneni lii gudxiiluluʼ intiica guendanagana ni gápaluʼ. Cadi dxandíʼ galán gánnaluʼ nga la?

Discípulo Santiago, ti biʼchiʼ Jesús, bizeeteʼ sti cosa ni ribeendú cani runi ni caziidiʼ ni cá lu Biblia, nabe: «Naquiiñe guni tu ni na ca diidxa ca, ne cadi ucaa diaga si tu cani. [...] Pa iziʼdi chaahui nu ley sti Cristu ni jma risaca, ne izaalaʼdxi nu guni nu ni na ni, sin usiaʼnda nu ni ma bina diaga nu la? zaguu Dios ndaaya irá ni runi nu» (Santiago 1:22-25).

Dxandíʼ, ca xpinni Cristu ni runi ni na ca conseju stiʼ Biblia nabánicaʼ nayecheʼ. Ne guendanayecheʼ ca nga racané laacabe gudxiilúcabe intiica guendanagana ni gusihuiini pa naguidxi fe stícabe ne pa dxandíʼ nadxiicabe Dios

Xi gúniluʼ yanna yaʼ

Lu libana ni bidii Jesús lu dani que bisihuínnibe naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu ni na Dios. Bisiidibe naquiiñeʼ cuinu xi racaláʼdxinu gúninu, gannaxhiinu Dios la? o gannaxhiinu bidxichi ne pa ziuunu lu neza nabé ca o lu neza xilaga ca (Mateo 6:22-24; 7:13, 14). Nga runi, lu ejemplu ni bidii Jesús ora biluxe libana stiʼ ra bizeeteʼ de chupa hombre ni bicuí lidxi que bicaabe ca discípulo stibe guiníʼ íquecaʼ xi gúnicaʼ, pa zúnicaʼ casi hombre nuu xpiaaniʼ que la? o casi hombre huati que.

Pa qué gusaanaluʼ de gúniluʼ guiráʼ ni guiziidiluʼ lu Biblia la? zaca fe stiluʼ naguidxi casi yoo ni guríʼ lu guié que. Zacá zusihuínniluʼ nácaluʼ casi hombre nuu xpiaaniʼ que ne zabeenduluʼ ni galán yanna ne despué (Proverbios 10:25).

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]

Para gudxiiluluʼ ca guendanagana ra guihuinni pa naguidxi fe stiluʼ la? naquiiñeʼ gúniluʼ guiráʼ ni caziidiluʼ

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir